Asociații ale magistraților: Modificările pun accent pe evitaterea tragerii la răspundere a infractorilor. Abrogarea unor infracțiuni precum neglijența în serviciu, forma agravantă de la abuzul în serviciu sau unele forme ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor

Mare parte din modificările Codului penal, adoptate miercuri de Camera Deputaților, nu au nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională și reprezintă o schimbare drastică și nejustificată a modului în care Parlamentul înțelege să creioneze politica penală a statului, cu un accent pronunțat spre evitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și cu o lipsă totală de interes în ceea ce privește situația victimelor, consideră Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Forumul Judecătorilor din România. Potrivit acestora, efectul acestora modificări va fi imposibilitatea soluționării cauzelor complexe aflate fie în urmărire penală, fie în faza de judecată la acest moment.

Cele două asociații ale magistraților spun că faptul că un text de lege propus de puterea legislativă nu încalcă dispozițiile constituționale nu înseamnă automat că acesta este oportun, că vizează protejarea intereselor societății sau că se înscrie într-o politică penală coerentă și echitabilă.

Reprezentanții judecătorilor și procurorilor mai afirmă că mare parte dintre modificările la Codul penal nu au nicio legătură cu deciziile Curții Constituționale și reprezintă o schimbare drastică și nejustificată a modului în care Parlamentul înțelege să creioneze politica penală a statului, cu un accent pronunțat spre evitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și cu o lipsă totală de interes în ceea ce privește interesul general și situația victimelor.

Potrivit celor două asociații ale magistraților, nicio modificare obiectivă în ceea ce privește sistemul de drept penal sau fenomenul infracțional la nivel național nu justifică adoptarea unor modificări care duc la atenuarea sau eliminarea răspunderii penale, precum:

Diminuarea sporurilor de pedeapsă și a regulilor de aplicare a acestora în cazul concursului de infracțiuni

Abrogarea unor infracțiuni precum neglijența în serviciu, forma agravantă de la abuzul în serviciu sau unele forme ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor

Diminuarea termenelor de prescripție generală pentru majoritatea infracțiunilor și diminuarea termenului la care se împlinește prescripția specială

Eliminarea posibilității aplicării amenzii pe lângă pedeapsa închisorii când prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos material

Limitarea infracțiunilor în care acoperirea prejudiciului nu constituie circumstanță atenuantă

Introducerea cu titlu de circumstanță atenuantă a unui comportament firesc pentru orice cetățean, respectiv conduita bună înainte de comiterea infracțiunii

Diminuarea fracțiilor de pedeapsă ce trebuie executate pentru dispunerea liberării condiționate

De asemenea, magistrații semnalează incoerența din proiectul de modificare a Codului penal, în mod vizibil direcționată spre ușurarea situației inculpaților cercetați pentru anumite infracțiuni de serviciu, respectiv pentru de abuz în serviciu. Astfel, în două articole succesive, atunci când este vorba de circumstanțe atenuante legiuitorul include infracțiunea de abuz în serviciu, iar când este vorba de circumstanțe agravante o elimină punctual dintre toate infracțiunile de serviciu cărora li se aplică agravanta.

“Înțelegem din aceste dispoziții că în prezent, în viziunea legiuitorului național, este de o gravitate deosebită fraudarea unei societăți comerciale În plus, același legiuitor decide abrogarea formei mai grave a abuzului în serviciu, prevăzută de art 132 din Legea nr. 78/2000, fără nicio motivare și fără ca acest lucru să fie cerut sau precizat în vreo decizie a Curții Constituționale. Ce este greu de trecut cu vederea este însă faptul că, justificând public modificările codului penal prin punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale, singurul lucru pe care legiuitorul nu l-a făcut în acest act normativ a fost tocmai punerea în acord a dispozițiilor art 297 C. pen. cu decizia Curții Constituționale”, mai arată reprezentanții Mișcării pentru Apărarea Statutului Procurorilor și ai Asociației Forumul Judecătorilor din România.

Aceștia atrag atenția că modificările în ceea ce privește prescripția răspunderii penale constituie o modalitate mascată de impunitate în special pentru infracțiunile de serviciu, pentru infracționalitate economico-financiară și pentru faptele care prezintă un element de extraneitate și în cazul cărora cooperarea internațională presupune o perioadă lungă de timp.

Având în vedere că puterea legislativă și puterea executivă nu iau nicio măsură privind dimensionarea și creșterea capacității logistice a sistemului judiciar, deși tehnologizarea, informatizarea și dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv singurul efect pe care aceste dispoziții îl vor avea va fi imposibilitatea soluționării cauzelor complexe aflate fie în urmărire penală fie în faza de judecată la acest moment, adaugă cele două asociații ale magistraților.

Citește și http://dc360.ro/co-presedinte-al-asociatiei-miscarea-pentru-apararea-statutului-procurorilor-intr-o-societate-ce-se-confrunta-cu-o-crestere-a-infractionalitatii-nu-se-micsoreaza-limitele-de-pedeapsa-nu-se/

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.