BREAKING NEWS Inalta Curte de Casatie si Justitie sesizeaza Curtea Constitutionala referitor la neconstitutionalitatea legii prin care criminalii, violatorii sau pedofilii nu mai au voie sa ceara eliberarea conditionata

Secţiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizeaza CCR cu privire la legea votata zilele trecute in Parlament prin care puscariasii care executa pedepse pentru infractiuni cu violenta fizica (dar nu numai) intre care criminalii, pedofilii, violatorii, talharii si cei acuzati de piraterie urmată de moartea victimei, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, exploatarea cerşetoriei, sa nu mai aiba dreptul la eliberare conditionata. Proiectul de lege a fost adoptat la inceptul acestei satpamani de Camera Deputatilor ca urmare a cazului criminalului in serie din Mehedinti, care a executat doar 25 din cei 90 de ani inchisoare dupa 5 crime in serie.

„Sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra neconstituţionalităţii Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018), în ansamblul său”, se arată într-un comunicat al ICCJ remis „Adevărul”.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, prin videoconferinţă, s-a întrunit, joi, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Din totalul de 107 judecători în funcţie, au fost prezenţi 94 judecători.

Un comunicat de presă semnat de preşedintele Înaltei Curţi, judecătoarea Corina Corbu, arată că legea are motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Două critici de necontituţionalitate  

„Analizând criticile de neconstituţionalitate extrinseci referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, şi anume: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului”, se arată în comunicatul ICCJ, cu privire la neconstituţionalitate extrinsecă a legii.

Judecătorii spun că întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislative.   Judecătorii ICCJ au constatat că forma adoptată de Senat are ca obiect de reglementare exclusiv modificarea art. 214 alin. (1) din Codul penal privind infracţiunea de exploatare a cerşetoriei, a art. 215 din Codul penal referitor la infracţiunea de folosire a unu minor în scop de cerşetorie şi a art. 216 din Codul penal privind infracţiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate.

„În acest sens, în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor din 16 iunie 2020 se precizează că «iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificare a Legii nr. 286/2009, în sensul majorării limitelor pedepselor pentru infracţiunile prevăzute la art. 214 alin. (1) – exploatarea cerşetoriei, la art. 215 – folosirea unui minor în scop de cerşetorie, precum şi la art. 216 – folosirea serviciilor unei persoane exploatate». În schimb, forma adoptată de Camera Deputaţilor conţine o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat”, se arată în comunicatul ICCJ.

Legea i-ar favoriza pe unii deţinuţi în faţa altora   

Cu privire la motivul de neconstituţionalitate intrinsecă, judecătorii au apreciat că legea exclude la beneficiul liberării condiţionate pe condamnaţii cu pedepse mai mici, în timp ce alţii, cu pedepse mai mari, pot avea în continuare această opţiune.

„Potrivit articolului unic pct. 1, art. 100 alin. (7) din Codul penal, nou introdus, prevede că „nu beneficiază de liberare condiţionată condamnatul aflat în executarea unei pedepse pentru săvârşirea uneia sau a mai multora dintre faptele prevăzute la art. 188, 189, 214-216, 218-221, 234 sau 236.” Aşa cum rezultă din textul citat, excluderea de la beneficiul liberării condiţionate operează pentru unele infracţiuni, pentru care însuşi legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani [art. 214 alin. (1) şi art. 215 din Codul penal, în forma modificată] sau a închisorii de la unu la 3 ani (art. 216 din Codul penal, în forma modificată). În acelaşi timp, se menţine beneficiul liberării condiţionate pentru infracţiuni a căror gravitate a fost evaluată de legiuitor prin prevederea unor limite de pedeapsă net superioare. De exemplu, se menţine beneficiul liberării condiţionate pentru infracţiuni precum lipsirea de liberate în mod ilegal care a avut ca urmare moartea victimei, sancţionată cu închisoarea de la 7 la 15 ani [art. 205 alin. (4) din Codul penal] sau pentru traficul de persoane, sancţionat în varianta agravată cu închisoarea de la 5 la 12 ani [art. 210 alin. (2) din Codul penal] ori pentru traficul de minori, sancţionat în varianta agravată tot cu închisoare de la 5 la 12 ani [art. 211 alin. (2) din Codul penal]”, arată judecătorii ICCJ.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *