April 4, 2020
Home Archive by category Noutati interne (Page 227)

Noutati interne

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a refuzat luni să răspundă la întrebarea pusă în mod repetat de ziariști în legătură cu imaginile și documentele prezentate de Rise Project, în care apărea la partide de vânătoare alături de șefii Tel Drum, Petre Pitiș și Marian Fișcuci. Dragnea a spus că a fost la vânătoare alături de mii de participanți.

RISE Project a continuat luni dezvăluirile din ”valiza cu documente Tel Drum” cu un episod despre partidele de vântătoare în pădurile din Teleorman. Jurnaliștii susțin că din registrele Asociației de Vânătoare și Pescuit Sportiv (AVPS) Turris Turnu Măgurele, fondată de Liviu Dragnea la sfârșitul anilor ‘90, apoi predată lui Petre Pitiș, directorul Tel Drum, rezultă că directorii companiei au participat la mai multe partide de vânătoare cu lideri PSD de la care au primit contracte de lucrări publice.

Dialogul dintre ziariști și Liviu Dragnea:

Întrebare: Spuneați că nu v-ați văzut cu Petre Pitiș de 10-15 ani, cum comentați dezvăluirile Rise Project?
Dragnea: Cred că am fost la sute de vânători, și erau zeci de acționari la diverse companii, nu pot să-mi amintesc de toți. Nu înțeleg, îți pare rău după Kovesi, așa rău au ajuns să pună întrebări prin reporteri? Nu știu despre ce fotografii vorbiți, nu știu la care moment vă referiți. Habar nu am.

Întrebarea mea e simplă pentru dvs: a merge la vânătoare e o infracțiune? Sunt oameni chemați la DNA întrebați de vânători, ar trebui chemați și mistreții, iepurii, fazanii.

Întrebare: Înțelegem că întrebările puse de DNA au fost legate de vânători.
Dragnea: E o prostie. Nu am participat la partide de vânători la care lideri politici discutau cu acționari despre contracte cu dedicație.

Întrebare: Recunoașteți că ați fost la vânătoare cu Petre Pitiș în 2013, despre care spuneați că nu l-ați văzut de 10-15 ani?
Dragnea: Am o singură întrebare: cum au ajuns la Rise Project materiale de la DNA?

Citește și Dragnea, despre gestul obscen făcut de Iordache:Probabil s-a inspirat din zicerile lui Iohannis

Viceprimarul Capitalei Aurelian Bădulescu a anunţat luni că organizatorii estimează că la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului, care va avea loc pe 25 noiembrie, urmează să participe 30.000 de persoane.

El a făcut aceste precizări la finalul Comandamentului de iarnă convocat la sediul PMB, menţionând, totodată, că în cadrul Comisiei de ordine publică urmează să aibă loc o discuţie cu reprezentanţii Brigăzii Rutiere şi ai Primăriei Sector 5, referitor la măsurile care trebuie luate pentru data de 25 noiembrie.

„Discutăm măsurile pe care va trebui să le luăm pentru data de 25, luna aceasta, când Patriarhia Română va organiza sfinţirea Catedralei, ceea ce implică, din ceea ce spun organizatorii, un număr de 30.000 de oameni”, a arătat el.

Patriarhia Română a anunţat că pe 25 noiembrie va fi sfinţită Catedrala Mântuirii Neamului

„Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi ale tuturor sfinţilor, prin dărnicia clerului şi credincioşilor Patriarhiei Române din ţară şi străinătate, precum şi a Guvernului României, a Primăriei Municipiului Bucureşti, a altor primării şi a unor consilii judeţene din România, în ziua de 25 noiembrie 2018 va fi sfinţită Catedrala Naţională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar şi un simbol al spiritualităţii româneşti. Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională, cu hramul principal Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, uneşte simbolic iubirea faţă de Dumnezeu a unui popor creştin, jertfelnic şi darnic, cu recunoştinţa pe care o datorăm permanent Eroilor Neamului”, preciza în august Patriarhia.

Citește și Gabriela Firea anunță că a demisionat de la șefia interimară a PSD București

Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins luni solicitarea ministrului Justiției, Tudorel Toader, de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr.

Avizul negativ a fost adoptat cu 5 voturi ”pentru” și 1 vot ”împotrivă”.

Avizul CSM este consultativ, Tudorel Toader anunțând deja că nu va ține cont de el.

Citește și Gabriela Firea anunță că a demisionat de la șefia interimară a PSD București

RISE Project continuă dezvlăluirile din ”valiza cu documente Tel Drum” cu un episod despre partidele de vântătoare în pădurile din Teleorman. Jurnaliștii susțin că din registrele Asociației de Vânătoare și Pescuit Sportiv (AVPS) Turris Turnu Măgurele, fondată de Liviu Dragnea la sfârșitul anilor ‘90, apoi predată lui Petre Pitiș, directorul Tel Drum, rezultă că directorii companiei au participat la mai multe partide de vânătoare cu lideri PSD de la care au primit contracte de lucrări publice.

Redăm mai jos un fragment relevant din investigația Rise Project

Liviu Dragnea a vânat de cel puțin 32 de ori la el în județ, în ultimii 9 ani.

S-a distrat pe domeniile AVPS Turris Turnu Măgurele, al cărei cofondator și președinte a fost până în 2004. Atunci, a predat asociația colegilor lui de partid și dosar, Petre Pitiș, actualul manager al corporației Tel Drum, și Marian Fișcuci, primul acționar.

De 31 de ori, Dragnea a mers în pădure însoțit de directorul Petre Pitiș.

De patru ori s-a dus și cu Marian Fișcuci. Prieteni din liceu, camarazi la partid și vânători împătimiți, cei doi împart frățește dosarele Tel Drum de la DNA.

De câteva ori li s-a alăturat afaceristul Costel Comana, coleg de facultate și tranzacții imobiliare cu Dragnea. Comana s-a sinucis în 2015, într-un avion din America Centrală, la scurt timp după ce DNA l-a pus oficial sub acuzare în dosarul „Regiotrans”. (…)

Celebrul baron de Constanța, Nicușor Constantinescu, azi la pușcărie, a vânat în codrii Tel Drum de 18 ori. Vicepremierul Paul Stănescu de la Olt, acum dizident în partid, a venit de 13 ori. Marian Oprișan din Vrancea, de 5 ori. Marcel Ciolacudin Buzău, certat și el între timp cu Dragnea, a semnat prezența 4 dăți.

Nici actualul șef al spionilor n-a lipsit. Grabriel Vlase a vânat de 3 ori la Dragnea. Tot de atâtea, Niculae Bădălău, senator de Giurgiu. În schimb, Claudiu Manda, președintele comisiei parlamentare de supraveghere a SRI, a fost invitat la 4 partide memorabile. (…)

Practic, șefii Tel Drum petreceau alături de cei care le acordau contracte publice. De pildă, Marian Oprișan a redirecționat 100 de milioane de euro, fonduri europene, către Tel Drum și doi parteneri, într-un contract-mamut semnat în 2011, pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă în județul Vrancea.
Și Constanța a cotizat. În 2010, Nicușor Constantinescu a acordat Tel Drum un contract de 30,7 milioane de lei pentru modernizarea a două drumuri județene prin procedură de licitație restrânsă accelerată.

Vecinul Paul Stănescu e alt exemplu. În 2013, a trimis 7,2 milioane de lei către Tel Drum, prin cerere directă de ofertă, pentru „lucrări de construcții și drumuri” în județul Olt, chiar la o lună după o vânătoare de pomină în Teleorman, cu cei menționați mai sus.

Consiliul Județean (CJ) Teleorman rămâne principalul finanțator: din 2007 încoace, corporația a încasat peste un miliard de lei aici, iar peste jumătate din sumă (54%) a venit pe semnătura lui Dragnea.

Altfel, campionii locali ai vânătorii sunt organizatorii oficiali Mădălin Ioniță (65 de partide), managerul Tel Drum, Petre Pitiș (59 de partide) și Petre Rădan, fost magazioner-șef la Tel Drum, angajat acum la ferma de vaci a lui Dragnea Junior (57 de partide).

De 12 ori a luat arma-n mână și Mircea Vișan, director tehnic la Tel Drum, inculpat în dosar cu Dragnea, Pitiș, Fișcuci etc.

Context. Mai mulți lideri PSD, între care Niculae Bădălău și Claudiu Manda, au fost audiați săptămâna trecută la DNA, dar aceștia au refuzat să spună în ce dosar au fost audiați. Doar Bădălău a confirmat pentru RISE că întrebările procurorilor au vizat inclusiv partidele de vânătoare.
”Am fost acolo la invitația asociației de vânătoare. Am fost și audiat la DNA pe subiectul ăsta, chiar săptămâna trecută. M-am întâlnit la vânătoare și cu Manda, da, e prietenul meu. Cu Liviu Dragnea nu cred, că el nu avea dreptul de portarmă pe vremea aia, că avea proces și permisul retras. Credeți că eu îi cunosc pe directorii de la Tel Drum? Cine dracu e Pitiș pentru mine? Pentru dumneavoastră posibil că e, dar pentru mine nu e nimeni. Să fie sănătos! Tel Drum ăsta ce e, vreun minister? Nu e vreo vedetă națională. Eu sunt politician, nu-i știu.”, a declarat Bădălău pentru Rise Project.

Citește integral investigația pe site-ul RISE Project

Citește și Gabriela Firea anunță că a demisionat de la șefia interimară a PSD București

Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează un nou apel către Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament și Guvern pentru respectarea imediată a obligațiilor asumate de Statul român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, respectiv a avizelor Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018, a Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de GRECO la 19-23 martie 2018, respectiv a Raportului Comisiei Europene în cadrul MCV din 13 noiembrie 2018, se arată într-un comunicat al Asociației.

”Orice întârziere în conformare este de natură a produce prejudicii iremediabile și a periclita viitorul României în cadrul structurilor europene”, se mai arată în comunicat.

Asociația se referă în primul rând la raportul MCV al Comisiei Europene dat publicității la data de 13.11.2018 impune României 12 recomandări, din care reţinem:

”În ceea ce priveşte obiectivul de referință nr. 1, respectiv garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, Comisia Europeană subliniază că mai multe modificări problematice aduse legilor justiţiei afectează independența magistraților și limitează rolul Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței sistemului judiciar, cum ar fi:

  • noul sistem de numire și revocare a procurorilor-șefi și rolul ministrului justiției în această procedură;
  • limitări cu privire la libertatea de exprimare și de informare, materializată în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
  • răspunderea materială a magistraților, percepută ca oferind posibilitatea de fi utilizată ca un mijloc de exercitare a unor presiuni asupra magistraților, în condiţiile în care oferă Ministerului Finanțelor posibilitatea ca, pe baza propriei evaluări, să lanseze o acțiune în regres împotriva unui magistrat care a comis o eroare judiciară, cu un rol consultativ pentru Inspecția Judiciară. Rolul decisiv în stabilirea acțiunii este acordat Inspecției Judiciare și Ministerului Finanțelor, nu Consiliului Superior al Magistraturii;
  • o nouă secţie pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, percepută ca un instrument (suplimentar) pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor, în condiţiile în care nu a fost clarificată justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraților în comparație cu alți funcționari publici şi a fost eludată importanţa experienţei DNA în investigarea și urmărirea cazurilor de corupție din rândul magistraților;
  • revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o moțiune de cenzură/o petiție din partea instanțelor și a parchetelor, care ar risca să afecteze echilibrul dintre răspunderea și stabilitatea și independența membrilor CSM;
  • eliminarea din statutul procurorilor a referinței anterioare la independența acestora, care, cumulat cu alte măsuri și având în vedere contextul politic complex existent în prezent în România, tinde în opinia Comisiei și mai mult să consolideze controlul ierarhic și autoritatea ministrului justiției și implică riscul apariției unor interferențe politice în cauzele penale;
  • stimularea pensionării anticipate, coroborat cu perioada de formare sporită pentru intrarea în magistratură este apreciată a crea riscuri serioase de perturbare a gestionării resurselor umane în sistemul judiciar, cu consecințe asupra eficienței și a calității acestuia.

Comisia Europeană aminteşte că aceste preocupări au fost deja reflectate în concluziile și recomandările raportului GRECO din martie 2018 şi au fost confirmate din nou în concluziile avizului Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018, care a emis, de asemenea, recomandări pentru ca România să abordeze problemele sus menţionate identificate în privința legilor.

Învederând că, deşi în recomandările sale inițiale, precum și în raportul din noiembrie 2017, MCV a subliniat rolul Comisiei de la Veneția, care însă a fost sesizată abia în aprilie 2018, iar nu de către autoritățile române, ci de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, 1 avizul acesteia privind modificarea legilor justiției părând să nu fi avut niciun impact asupra calendarului accelerat al legilor și nefăcând obiectul vreunei dezbateri în Parlament, Comisia Europeană formulează mai multe recomandări, printre care:

  • punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, care a arătat că impactul deciziei Curții Constituționale din 30 mai 2018 ar putea avea consecințe mai ample asupra statutului procurorilor în general, întărind competențele ministrului justiției în relația cu procurorii, în vreme ce, din contră, ar fi important, mai ales în contextul actual, să fie întărită independența procurorilor și menținut sau sporit rolul instituțiilor, precum Președintele României sau CSM, susceptibile să contrabalanseze influența ministrului, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor articolului 132 alin. (1) al Constituției României şi modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu;
  • implementarea în Codul de conduită pentru parlamentari, în curs de elaborare în Parlament, a unor prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și precizarea clară a respectării de către parlamentari și procesul parlamentar a independenței sistemului judiciar;
  • încheierea reformei Codului penal și a Codului de procedură penală în această etapă, în acord cu îngrijorarea exprimată de către Comisia de la Veneția în legătură cu faptul că „luate separat, dar mai ales având în vedere efectul lor cumulativ, multe modificări vor afecta grav eficacitatea sistemului de justiție penală din România în combaterea diferitelor infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor legate de corupție, a infracțiunilor violente și criminalității organizate”;
  • asigurarea de către Guvern și Parlament a unei transparențe totale, a consultării cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legat de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016;
  • adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită cu scopul de a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție
  • elaborarea de către CSM a unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării, o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale”

Citește și Consilieri generali PSD, acuzaţii de tunuri imobiliare la adresa Gabrielei Firea

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) urmează să majoreze capitalul social al Societăţii de Transport Bucureşti (STB, fostă RATB) cu 56 de milioane de lei pentru achiziţionarea a trei terenuri pentru amenajarea a cel puţin trei autobaze noi, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de săptămâna viitoare. De asemenea, alte proiecte de hotărâre vizează majorarea capitalului social la patru companii municipale, cu suma totală de aproape 222 de milioane de lei, pentru un bloc cu apartamente pentru angajaţi şi pentru cimitire noi.

Patru companii municipale vor primi majorări de capital social

  • Capitalul social al Companiei Municipale Cimitire SA se majorează cu 45 de milioane de lei, pentru înfiinţarea unor cimitre noi, pentru că, spune municipalitatea, nu sunt suficiente locuri de veci, iar în cazul unei calamităţi, Bucureştiul ar avea nevoie de cel puţin 12.000 de astfel de locuri de veci.
  • Astfel, capitalul social al Companiei Municipale Consolidări SA va fi majorat, dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat în şedinţa CGMB, cu 100 de milioane de lei, bani „necesari achiziţionării mijloacelor fixe şi mobile”. Este vorba despre achiziţionarea unui teren de aproximativ 3 hectare pentru amplasarea unor ateliere de mică şi mare mecanizare, o staţie de betoane mobilă şi două blocuri de apartamente cu două camere pentru cazarea angajaţilor companiei.
  • Capitalul social al Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă SA va fi majorat cu 21 de milioane de lei tot pentru a susţine activitatea societăţii, după cum afirmă municipalitatea în proiectul de hotărâre, pentru dotarea cu mobilier şi echipamente şi pentru angajarea de personal, însă „în special” pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcţia Spitalului Metropolitan. Compania are în prezent un capital social de peste 18,3 milioane de lei.
  • Compania Municipală Managementul Transporturilor SA cere, la rândul său, majorarea capitalului social cu aproape 55,9 milioane de lei, însă nu se precizează pentru ce este necesară majorarea.

STB vrea să achiziţioneze terenuri pentru amenajarea a cel puţin trei autobaze noi

Conform unui proiect de hotărâre, capitalul social al STB se majorează cu 56 de milioane de lei (12 milioane de euro), scopul fiind „de a susţine activitatea societăţii în vederea îndeplinirii obiectului de activitate prin asigurarea necesarului de fonduri desfăşurarea în bune condiţii a activităţii societăţii”.

Concret, STB ar urma să achiziţioneze terenuri cu suprafaţa minimă de 189.000 de metri pătraţi, cu acces la utilităţi, pentru construcţia a cel puţin trei autobaze noi, pentru 668 de autobuze.

Cu această majorare, capitalul social al STB ajunge la 185,2 milioane de lei. Majorarea se face atât de CGMB (peste 55,9 milioane de lei), cât şi de Consiliul Judeţean Ilfov (56.000 de lei).

Citește și Iordache se gândește să depună plângere la poliție împotriva celor care au scris mesaje obscene pe gardul casei sale

 

Deputatul PSD Florin Iordache a spus că analizează toate variantele pe care le are la dispoziție în ceea ce privește măsurile pe care le-ar putea lua vizavi de cei care au scris mesaje obscene și au lipit afișe pe gardul locuinței sale ca răspuns la gestul obscen făcut de social-democrat în Parlament, unde le-a arătat degetul mijlociu de la ambele mâini deputaților din opoziție.

Iordache a declarat duminică pentru Mediafax că lucrurile au mers mult prea departe și a susținut că vandalizarea casei sale nu are nicio legătură cu acțiunile sale din Parlament.

Sâmbătă, mai multe persoane, printre care fostul jurnalist Mălin Bot și protestatarul Marian ceaușescu, au scris mesaje obscene şi au lipit afişe pe gardul locuinţei deputatului PSD Florin Iordache ca răspuns la gestul făcut de acesta în Camera Deputaţilor. Autorii mesajelor au fost amendaţi de poliţie cu câte 300 de lei fiecare, amenzile ridicându-se la valoarea totată de 1.800 de lei. În cazul în care Iordache depune plângere, pot fi urmăriţi penal pentru distrugere, transmite News.ro.

Vila lui Ciordache. Live, aici: https://youtu.be/8sppEJuqnRo

Publicată de Malin Bot pe Sâmbătă, 17 Noiembrie 2018

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a făcut gesturi obscene miercuri în plenul Parlamentului. După ce a vorbit de microfonul central al camerei, el le-a arătat degetul mijlociu de la ambele mâini deputaților PNL și USR.

Vom merge mai departe cu toată opoziția pe care a arătat-o Comisie Europeană! Vrem să fim independenți, vrem să decidem potrivit Constituției, nu potrivit presiunii pe care o pun unii sau alții!” a spus Florin Iordache înainte de a face gesturile obscene.

Explicaţia lui Iordache

"Vi s-a părut!" Detalii pe site: https://bit.ly/2K5K0ZO

Publicată de Digi FM pe Miercuri, 14 Noiembrie 2018

Întrebat ulterior de jurnaliști de ce a făcut gesturile obscene, Iordache a negat că ar fi făcut așa ceva.

„Vi s-a părut. Eram cu mâinile ridicate, care e problema?”, a pretins Iordache.

La insistenţele jurnaliştilor, care au dorit să-i prezinte imagini cu momentul despre care a fost întrebat, deputatul a replicat uşor iritat: „V-am răspuns, e un gest normal, am încheiat subiectul”.

Vineri, Asociația Voci pentru Democrație a depus o plângere la Secția 17 de Poliție din cadrul DGPMB – Poliția Sectorului 5 împotriva deputatul Florin Iordache, demnitar ce a arătat gesturi obscene în plenul Parlamentului României față de parlamentarii opoziției.

”Considerăm că Parlamentul României nu ar trebui să fie altceva decât un spațiu de dezbatere și argumentare a unor politici publice, de adoptare a legilor bune și constituționale pentru țară, de respectare a angajamentelor internaționale asumate și de respect față de cetățenii României reprezentați de către acești demnitari iar nu a comportamentelor indecente”, se arată într-o postare pe Facebook a asociației.

Ce acuză reclamanții în plângerea depusă la poliție:

  • ”Considerăm că au fost încălcate dispozițiile art. 2 alin. 1 din Legea 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, care prevede următoarele:
    • Art. 2 Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
      • 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obsecene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.

Citește și Firea dă încă 10 milioane de lei la Catedrala Mântuirii Neamului și taie bani de la spitale și de la transportul în comun

Din 1990 până în 2018 din Bugetul Statului prin Secretariatul de Stat pentru Culte, aflat în subordinea Guvernului, s-au alocat 5,71 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate într-o broșură editată de instituție. Din aceste sume, 1,65 miliard au fost alocate pentru construcția și modernizarea bisericilor și altor construcții ale lăcașelor de cult. Alte 4,06 miliarde de lei au mers pentru plata salariilor preoților și personalului bisericii.

Tema salarizării și finanțării cultelor religioase de la Bugetul de Stat a fost mereu una de foarte mare interes în rândul populației. Este pentru a doua oară (după broșura în limba engleză publicată în 2015) când Secretariatul de Stat pentru Culte publică o situație a alocărilor pe fiecare an în parte, defalcată pe salarii și construcția de biserici. Evident, de aici lipsesc fondurile (mult mai mari ca valoare și frecvență) alocate din bugetele locale sau din cele județene.

În anul 2018, au fost alocate, potrivit informațiilor publice de pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte bugete totale de 654 de milioane de lei, cu aproape 100 de milioane de lei mai mult ca în 2017 și aproape dublu față de anul 2008. Din cele 654 de milioane de lei, 104 milioane au fost pentru construcția lăcașurilor de cult, și 550 de milioane pentru salariile preoților și personalului clerical.

Astfel că, pe întreaga perioadă 1990-2018 sumele totale alocate de la Bugetul de Stat pentru Culte se ridică la 5.718.349.000 lei, din care 4.062.847.008 lei pentru salarizare și restul de 1.655.501.992 pentru construcția și reparația bisericilor, potrivit cifrelor oficiale.

Statistica alocărilor arată că sumele acordate din Bugetul de Stat pentru lăcașuri de cult au fost mai mari, de regulă în anii electorali și pre-electorali, scăzând apoi imediat după alegeri. Asta spre deosebire de sumele alocate pentru salarizare, sume care au crescut în permanență, cu două excepții (anul 2008, când a avut loc o scădere de aproe 50% și anul 2011, după reducerea salariilor în sectorul bugetar).

Se poate observa din lista de mai jos că, în general, în anii pre-electorali, alocarile bugetare pentru Construcții sau reparații de biserici au crescut (cu excepția periodei de criză – 2010-2012 și cu excepția anului 2016, când la guvernare a fost un guvern tehnocrat). Am avut alegeri în 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2009, 2012, 2014, 2016.

ALOCĂRILE DIN ULTIMII 28 DE ANI

În privința salarizării personalului clerical, în anul 2017, de exemplu, personalul de cult al Bisericii
Ortodoxe Române a primit 392.545.015 de lei, adică 82,53% din total, iar personalul de cult al Bisericii Greco-Catolice a primit 16.422.828 de lei, adică 3,45% din suma totală. Potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariile pentru personalul clerical sunt echivalate cu cele
ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat.

Principalele funcții de conducere ale cultelor (șefii cultelor, până la rangul de arhiereu-vicar) sunt asimilate unor funcții de demnitate publică, iar deținătorii acestora (92 de posturi) primesc lunar o indemnizație fixă, în funcție de rang, între 13.050 de lei și 16.675 de lei. Contribuția statului la salarizarea personalului de cult (15.272 de posturi) este parțială, acoperind 65% din cuantumul salariilor pentru majoritatea posturilor (11.136 de posturi), respectiv 80% pentru unitățile cu venituri mici (4.136 de posturi sau 30% din totalul acestora).

PLĂTESC CULTELE RELIGIOASE IMPOZIT?

”Biserica nu plătește impozit ca un agent economic, deoarece scopul Bisericii nu este să facă profit sau asistență socială. Biserica plătește impozit la fel ca orice altă organizaţie a societăţii civile și beneficiază de aceleași facilităţi fiscale. În orice democraţie, statutul fiscal al marilor organizaţii ale societăţii civile, adică acele asocieri libere de cetăţeni care-și demonstrează aportul la binele comun al societăţii, este pus sub
protecţia statului. Statul înţelege că societatea civilă, prin activitatea ei, îi ia de pe umeri o serie de sarcini pe care acesta fie n-ar putea să le facă, fie le-ar face într-un mod neautentic și cu costuri mai mari”, se precizează în broșura citată.

Citește și Împrumutul misterios primit de Șerban Nicolae pentru a-și plăti o datorie de 120.000 de lei către Regia Protocolului și Patrimoniului de Stat, după ce a stat ilegal într-un imobil

Jurnaliștii de la RISE Project au publicat sâmbătă un clip prin care anunță un nou episod din #TeleormanLeaks. Ei au primit o valiză de la un țăran din Teleorman în care se aflau documente importante ale companiei Tel Drum și imagini în care apar oameni importanți din firmă, dar și Liviu Dragnea. Atenție, imagini cu un puternic impact emoțional!

https://www.facebook.com/RiseProjectRo/videos/488377841653423/

 

Liviu Dragnea a susținut după apariția primelor dezvăluiri din valiza Rise Project, că nu s-a mai văzut cu directorul Tel Drum, Petre Pitiș, de „peste 10-15 ani”. Însă, un document dintre cele publicate până acum de Rise Project arată că cei doi au participat la o vânătoare pe 4 ianuarie 2014, adică acum patru ani.
Iată că acum jurnaliștii de la RISE Project publică și imagini de la o partidă de vânătoare în care apare liderul PSD.
În clip, Liviu Dragnea apare la o partidă de vânătoare alături de lideri importanți din PSD, precum Marian Oprișan, Paul Stănescu, Dumitru Buzatu, Adrian Țuțuianu, Constantin Niță ori Nicușor Constantinescu. Videoclipul poate fi vizionat aici.
Mai apar și Petre Pitiș, director general Tel Drum, Mircea Vișan, director tehnic al Tel Drum, Dacian Pene, fost director mecanizare Tel Drum și Florea Neda, acționar Tel Drum, fost manager.
De asemenea, apare și Costel Comana, fost patron al unei firme feroviare, care în 2015 s-a sinucis într-un avion ce mergea din Brazilia în Costa Rica. El a cumpărat în 2009 de la Liviu Dragnea mai multe terenuri şi imobile, pentru suma de 1 milion de euro.

E un colaj de imagini video și fotografii care nu sunt făcute într-o singură dată. Am analizat imaginile care se întind pe o perioadă mai mare de 9 ani. Ele încep din 2009. Vedem cine a participat la aceste partide de vânătoare. Majoritatea dintre ei sunt membrii PSD cu funcții importante în stat. Sunt sute de partide de vânătoare. Nu toate au loc în Belina. Sunt cel puțin 7 fonduri de vânătoare”, a explicat, pentru Digi24, Elena Dumitru, jurnalist Rise Project.

Persoanele din materialul video:
  • Liviu Dragnea, liderul PSD și șeful Camerei Deputaților
  • Paul Stănescu, vicepremier, ministru al Dezvoltării
  • Adrian Țuțuianu, senator neafiliat, fost președinte al Consiliului Județean Dâmbovița
  • Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea, lider PSD Vrancea
  • Dumitru Buzatu, presedinte PSD Vaslui
  • Dan Nica, europarlamentar PSD
  • Ioan Mang, președinte PSD Bihor
  • Alexandru Frătean, PSD Mureș, fost secretar de stat la Ministerul Economiei, demisionar la două luni de la numire
  • Aurel Soporan, senator PSD de Mureș
  • Vasile Gliga, patron Gliga Group, lider PSD Mureș
  • Costel Comana, milionarul mort (sinucis) în avionul Costa Rica – Brazilia
  • Petre Pitiș, director Tel Drum
  • Mircea Vișan, director tehnic Tel Drum
  • Dacian Pene, fost director mecanizare Tel Drum
  • Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, condamnat la 8 ani de inchisoare cu executare într-un dosar cu un prejudiciu estimat la peste 8 milioane de euro
  • Constantin Niță, fost ministru al Energiei, condamnat la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu

Citește și Curtea Constituțională din Costa Rica a respins cererile depuse de Udrea și Bica, cele două rămân în închisoare

Actorul Alexandru Arşinel a comentat, la Digi 24, situaţia politică şi socială din România si spune că nu înţelege de ce nu ne găsim echilibrul. 

Legat de dorința românilor care cer rămânerea în Europa, Alexandru Arșinel a declarat:

„Cred că uneori suntem puși la punct cu anumite lucruri care ne aparțin nouă și numai nouă și ni se impută de ce nu ne luăm după ceea ce aparține întregii Europe. Nu, eu vreau să mănânc mămăligă dimineață, nu spune tu că trebuie să mănânc pâine prăjită. Nu vreau, eu sunt mămăligar”, spune actorul Alexandru Arșinel.

De data asta nimeni nu a cerut românilor să nu mănânce mămăligă, doar le-au cerut unora dintre români să nu mai fure.

Nu, asta cu furatul… să știi că se fură în toată Europa. Cred că poftesc la multe lucruri pe care le are România și cred că poftesc în așa fel încât încearcă să ne calce pe grumaz că să cedăm”.

Întregul interviu, poate fi vizionat în videoclipul de mai sus.

Citește și Curtea Constituțională din Costa Rica a respins cererile depuse de Udrea și Bica, cele două rămân în închisoare

E timpul ca afacerea ta să fie ONLINE!
Suntem aici să te ajutăm pentru a obține rezultatele dorite!
 

OPTIMIZARE SEO INCLUSĂ
CREARE SITE / MAGAZIN ONLINE
* Terms & Conditions Apply
close-link