Home Archive by category Economie

Economie

In contextul actual al pandemiei de coronavirus, intreaga economia mondiale este afectata ca urmare a masurilor luate de Guverne pentru a opri raspandirea pandemeiei.

Comisia Europeana si-a prezentat public marti previziunile pentru tarile membre ale Uniunii Europene in contextul crizei provocate de pandemia de coronavirus. Astfel, economia Romaniei va contracta cu 6% in 2020, urmand ca din anul 2021 PIB-ul sa urce cu 4%.

La nivelul tarilor membre UE economia va contracta cu pana la 8,3% in 2020, urmand ca in 2021 economia sa creasca cu 5,3%.

Ultima previziune a Comisiei Europene pezentata azi este insa mai sceptica decat cele anterioare, astfel ca la penultima previziune prezentata de CE in contextul crizei provocate de coronvairus, contractarea la nivelul tarile uniunii Europene era de 7,4%, in loc de 8,3%.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Impactul economic al restricțiilor de deplasare a persoanelor este mai grav decât ne-am așteptat la început. Situația este încă dificilă și ne confruntăm cu numeroase riscuri, printre care se numără un nou val masiv de infecții. În orice caz, aceste previziuni arată clar de ce avem nevoie de un acord cu privire la pachetul nostru ambițios de măsuri de redresare, NextGenerationEU, pentru a ajuta economia. În ceea ce privește anul în curs și anul viitor, ne putem aștepta la o relansare economică, dar trebuie să fim atenți la ritmul diferit al redresării. Trebuie să ne protejăm în continuare lucrătorii și companiile și să ne coordonăm strâns politicile la nivelul UE, pentru a ne asigura că vom ieși din această criză mai puternici și uniți.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Coronavirusul a secerat viața a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care crește pe zi ce trece – în unele părți ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuție indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii. Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea șocului pentru cetățenii noștri, însă această situație continuă să creeze tot mai multe divergențe, inegalități și o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere și a le asigura o finanțare suplimentară în acest moment critic.”

 

Klaus Iohannis a transmis un scurt mesaj video de la Palatul Cotroceni in urma cu cateva minute in care a anuntat faptul ca a avut o discutie legata de economie alaturi de Florin Citu, Ludovic Orban si Mugur Isarescu in dimineata zilei de vineri.

Presedintele a spus ca in urma disctuiilor, printre altele “este clar” ca deficitul bugetar va fi unul mai mare decat cel planificat initial. Iohannis a declarat ca ceea ce isi doreste este o finantare buna pentru deficit , astfel incat sa nu fie nevoie sa fie luate masuri  suplimnetare de austeritate. Acesta a precizat ca se cauta solutii pentru incurajarea economiei.

Declaratiile presedintelui Iohannis:

  • Am avut o întâlnire foarte bună cu dl Orban, dl Isărescu, dl Cîțu și colegul meu, Cosmin Marinescu
  • Am avut o discuție destul de lungă și am reușit să venim cu soluții bune. Am discutat situația bugetului, cea economică
  • ne-am concentrat pe două teme. Prima – deficitul bugetar, e clar că vom avea unul mare decât cel planificat inițial, iar acesta trebuie finanțat. De asemenea, am discutat ce măsuri trebuie luate pentru revigorarea economică.
  • Ce ne dorim cu toții e să avem o finanțare bună pentru deficit ca să nu fie nevoie de măsuri suplimentare de austeritate
  • Avem nevoie de măsuri pentru a încuraja economia
  • Am găsit soluții pentru toate, e evident că soluțiile pot fi puse în practică dacă toate instituțiile aflate azi la masă vor conlucra
  • Dacă facem lucrurile cum trebuie, avem șanse bune să își revină economia și să ieșim destul de repede din situația total neplăcută, de criză, în care ne găsim acum

Ministrul de Finante Florin Citu anunta din nou ca economia sta mult mai bine decat se astepta, asta la cateva saptamani distanta de la un alt moment in care facea un alt anunt asemanator. Acesta spune ca cifrele pe luna aprilie sunt mai multe mab bune decat cele asteptate iar incasarile sunt mai mari decat in 2019. Citu puncteaza faptul Guvernul a reusit sa se imprumute, spuand ca este o adevarata “performanta” pentru un Guvern aflat in criza si ca in ciuda “tutruror piedicilor si bombelor venite dinspre Parlament” Guvernul a reusit să plateasca toate pensiile, salariile si ajutoarele sociale.

“Este adevărat că m-am uitat la cifrele pentru luna aprilie. Sunt mai bune decât ne aşteptam, încasările sunt mai mari decât în 2019, dar, în acelaşi timp, deficitul estimat pentru acest an este dublu. Deci, pe de o parte, avem o situaţie mai bună la încasări decât ne-am aştepta, dar în acelaşi timp situaţia nu este roz, pentru că cheltuielile au crescut foarte mult. Şi acum vă spun: nu doar plata pensiilor şi salariilor, nu doar aceste capitole din execuţia bugetară depind de execuţia bugetară. Toate cheltuielile. Şi trebuie să urmărim în fiecare lună execuţia bugetară şi suntem atenţi şi pe partea de cheltuieli să nu dezechilibrăm situaţia financiară. Până acum, cu toate piedicile puse de aceşti oameni în Parlament şi cu tot felul de bombe pe care le-au aruncat în spaţiul public, am reuşit să plătim toate pensiile, salariile, ajutoarele sociale – chiar dacă au crescut cheltuielie şi şomajul tehnic – la timp. Unele chiar mai devreme”, a afirmat Cîţu, la Realitatea Plus.
Ministrul a subliniat că Executivul actual a reuşit să se împrumute la dobânzi mai scăzute cu un punct procentual decât o făcea Guvernul PSD.
“Am reuşit să ne împrumutăm – şi asta este o performanţă pentru un guvern în criză, un guvern care a primit lovituri şi din partea agenţiilor de rating care acţionează la noi prociclic, se pare – am reuşit să ne împrumutăm mai ieftin cu un punct procentual decât se împrumuta Guvernul PSD în perioadă de creştere economică. Deci, am reuşit să reducem şi costurile pentru România, am reuşit şi să ne împrumutăm şi nu ne-am atins nici de buffer, pentru că vrem să fim siguri că nu vom avea o situaţie cu probleme cu plata”, a arătat Cîţu.

Sefa Bancii Central Europene Christine Lagarde a declarat in contextul actualei crize de pandemie ca Zona Euro se confruntă cu o contracție economică de o magnitudine și viteză cum nu s-a s-a mai inregistrat niciodata pe tim pe de pace.

Christine Lagardea a estimat o o scădere a produsului intern brut al zonei euro în acest an intre 5%si 12%.

“Această recesiune violentă ar urma să fie urmată de o relansare dacă măsurile de carantină sunt ridicate progresiv, dar “viteza sa și amploarea” sunt supuse unui grad mare de incertitudine” a declarat sefa BCE Christine Lagarde.

“In primul trimestru, PIB-ul zonei euro a înregistrat o cădere istorică de 3,8%.Având în vedere marea incertitudine privind impactul economic (al pandemiei), scenariile de creștere ale BCE sugerează că PIB-ul ar putea să scadă între 5% și 12% în acest an”, a explicat ea.

“Căderea activității economice în aprilie sugerează că impactul va fi probabil mai sever în trimestrul doi”, a continuat Lagarde.

“Creșterea ar urma să se “normalizeze în anii următori”, a detaliat șefa BCE, dar amploarea relansării depinde de durata măsurilor restrictive și de “succesul politicilor destinate să limiteze impactul asupra veniturilor și locurilor de muncă”.

Iar degradarea economiei ar urma să aibă “un efect negativ” asupra inflației “în cursul următoarelor luni”, potrivit lui Lagarde.

Florin Citu a facut declaratii la Digi24 din care reiese ca acesta este mai mult decat pozitiv cu privire la economia Romaniei. Din spusele ministrului, pare ca economia sta iar sa duduie, de data asta sub pupila galbena. Desi Romania inca nu a atins inca varful pandmeiei de coronvairus, ministrul Finantelor este mai mult decat optimist cu privire la cum merge economia. Citu spune ca in acesta perioada putem observa companii care prodic masti, biocide sau ventialtoare, cea ce insaemna ca acestea au raspumns foarte bine in aceasta perioada. Mai mult, ministrul sustine ca Romania va iesi chiar mai intarita eomonmic decat inainte de aparitia COVID-ului in Romania.

“Economia României va ieşi din această criză mai bine decât ne aşteptăm. M-am uitat la ce s-a întâmplat în ultima lună, mă uit şi la cum au răspuns companiile după ce am făcut acel apel să îşi plătească taxele, dacă au bani în cont, şi se vede în aprilie că se plătesc taxele. Vă spun că 90% din companiile din România sunt IMM-uri. Am văzut în această perioadă, cu ajutorul nostru, că îşi fac reconversia imediat la situaţia de faţă. Vedem companii care produc măşti, produc biocide. Companii care încearcă să producă ventilatoare. Au răspuns foarte bine şi de acea vă spun am încredere în economia romanească, am încredere că după această perioadă va fi o economie mult mai puternică”, a spus Cîţu.

Fondul Monetar International a prezentat prognozele pentru Romania pentru perioada urmatorului an si jumatate in contextul actualei pandemii de coronavirus. Analistii FMI sustin cu urmeaza o triplare a ratei somajului, urmand ca aceasta sa depaseasca 10% în 2020, dupa care să scadă la 6% in 2021.

Tot analistii Fondului Monetar Intarnational estimează o contracție de 5% a economiei românești în acest an, urmată de o creștere de 3,9% în 2021.

Reamintim ca la ultimul raport din octombrie 2019, cu cateva luni bune inaninte de aparitia crizei din sanatate, Fondul Monetar International estima ca Romania urma sa inregistreze in 2020 o crestere de 3,5% a economiei.

In jur de 2 miliarde de euro (adica 10 milairde de lei) ies de sub sechestru Agenției Naționale de Administrare Fiscală  (ANAF) dupa ce fostul ministru al Fiantelor nu a reusit să corecteze la timp, in termen de 45 de zile, o prevedere legală declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, conform Hotnews.

Informația pe scurt

  • În 21 ianuarie, Curtea Constituțională a publicat decizia 581 din 1 octombrie 2019 care stabilea că prelungirea automată a sechestrului ANAF până la finalul cercetării penale este neconstituțională
  • Curtea a stabilit că legiuitorul nu are competenţa de a reglementa menţinerea măsurii asigurătorii administrative pe un termen nedefinit şi aleatoriu
  • Astfel, „revine legiuitorului să identifice mecanismele procedurale adecvate prin care să fie respectate exigenţele statului de drept” și care să asigure că drepturile şi/sau măsurile prevăzute nu sunt „teoretice şi iluzorii”
  • Potrivit legii CCR 47/1992, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei
  • Acest termen de 45 de zile expiră în 6 martie / Nici Parlamentul și nici Guvernul – la inițiativa Ministerului Finanțelor, ministerul de resort responsabil – nu au corectat prevederile legislative declarate neconstituționale
  • În dosarele penale aflate în prezent în cercetare penală sunt impuse măsuri asigurătorii de circa 10 miliarde de lei, pentru care nu există titluri de creanțe emise

În data de 21 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a publicat decizia 581 din 1 octombrie 2019. Cauza – o societate comercială a contestat constituționalitatea art.213 alin.(8) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța Guvernului nr.30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și ale art.213 alin.(8) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr.30/2017, într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București.

Ce prevede acest articol:

  • (8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), în situația în care au fost instituite măsuri asigurătorii și au fost sesizate organele de urmărire penală potrivit legii, măsurile asigurătorii subzistă până la data soluționării cauzei de către organele de urmărire penală sau de instanța de judecată. După comunicarea soluției date de către organele de urmărire penală sau hotărârii judecătorești, în cazulîn care măsurile asigurătorii instituite de către organul fiscal competent nu se transformă în măsurile executorii potrivit legii, acestea se ridică de către organul care le-a dispus.”

Concret, articolul prelungea măsurile asigurătorii dispuse de Fisc până la finalizarea dosarului.

Petenta a acuzat însă faptul că aceste prevederi „sunt neclare, lipsite de previzibilitate și lasă loc arbitrariului organelor fiscale”. „Acestea permit organului fiscal să nu mai dispună ridicarea măsurii asiguratorii dacă a formulat sesizare penală, însă, fără a face vreo referire la menținerea în continuare a obligativității organului fiscal de a emite titlul de creanță. Or, în lipsa titlului de creanță – act administrativ împotriva căruia dispozițiile legale permit contribuabilului să urmeze calea administrativă de contestare și, ulterior, de sesizare a instanței de judecată – contribuabilul nu are deschisă calea legală de a accede la justiție”.

„Astfel, prin simpla sesizare a organelor penale, organele fiscale creează premisa prelungirii sine die a măsurilor asigurătorii”, se arată în sesizare.

În urma acestei sesizări, Curtea, cu majoritate, a admis în 1 octombrie 2019 excepția de neconstituționalitate și a constatat că „prevederile art.213 alin. (8) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr.30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale”.

De menționat că CCR nu a decis anularea măsurilor asigurătorii, ci doar a cerut legiuitorului un termen rezonabil în care procurorul de caz să poată decide dacă impune sau nu astel de măsuri. Argumentația: decizia impunerii de măsuri asigurătorii să poată fi contestată în instanță.

Decizia Curții a fost publicată în data de 21 ianuarie. De la acest moment curge termenul de 45 de zile în care legiuitorul, Guvernul sau Parlamentul, avea posibilitatea de a aduce în acord prevederile declarate neconstituționale cu decizia Curții. Ultima ședință de guvern a fost în 4 februarie iar Guvernul Orban, în care ministerul Finanțelor era condus de Florin Cîțu – care a devenit de atunci premier desemnat – a picat în 5 februarie. În ședința din 4 februarie, Guvernul a adoptat 25 de ordonanțe de urgență.

În lipsa acestei puneri în acord, dispozițiile declarate neconstituționale „își încetează efectele juridice”, după cum arată legea 57/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.

Ce se întâmplă din 6 martie: având în vedere că art. 213 aliniatul 8 a fost declarat neconstituțional, urmează să se aplice prevederile aliniatului 7 din același articol, care prevede că:

  • „(7) în situația în care măsurile asigurătorii au fost luate înainte de emiterea titlului de creanță acestea încetează dacă titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii. în cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanția”.

Ce înseamnă asta:

  • Măsurile instituite anterior deciziei CCR și pentru care a fost sesizat parchetul și care îndeplinesc prevederile aliniatului 7 – termenul de 6 luni, respectiv 1 an – rămân valabile până la expirarea termenelor
  • Măsurile care în 6 martie au ieșit din aceste termene – 6 luni sau 1 an – vor fi ridicate

 

Un proiect de lege care prevede cresterea salariului minim a fost depus de 7 social democrati. Proiectul prevede ca salariului minim sa creasca pana in 2025  la 60% din nivelul salariului mediu.

Conform celor mai recente statistici de la INS, în decembre 2019 salariul mediu brut era de 5.465 lei pe lună.

În următorii 5 ani, salariul mediu brut, dar și salariul minim vor crește, având în vedere tendința de până acum. Dar dacă regula cu 60% s-ar aplica acum, salariul  minim brut ar trebui să fie de 3.279 lei.

La un salariu minim brut de 3.279 lei, salariul net primit „în mână” de angajat ar fi de 1.928 lei, iar costul salarial întreg suportat de firmă ar ajunge la 3.353 lei pe lună.

În prezent, de la 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe economie este de 2.230 de lei. Astfel, angajatul primește în mână un salariu net de 1.346 lei, iar firma suportă în total un salariu întreg de 2.280 de lei.

Astfel, am vorbi, dintr-o dată, de o majorare a costurilor suportate de firme cu 1073 de lei la fiecare salariu minim pe economie acordat. Asta ar însemna o majorare cu 47% a costului pentru patroni.

Parlamentarii PSD care au inițiat popunerea de lege invocă faptul că și Comisia Europeană a demarat discuțiile privind un eventual salariu minim la nivel european. Procentul de 60% din salariul mediu pe fiecare țară UE pentru stabilirea salariului minim aferent este un prag vehiculat la nivel european de către socialiști, după cum a spus președintele onorific al Consiliului IMM-urilor, Ovidiu Nicolescu.

Printre semnatarii propunerii de lege se numără și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, care a mai depus la Parlament o inițiativă legislativă de majorare a salariului minim, prin introducerea unor coeficienți de ierarhizare în funcție de nivelul de studii. Printre semnatari se mai numără si deputatul PSD Daniel Suciu, fost ministru al Dezvoltării Regionale.

Propunerea de lege are însă un drum lung de parcurs pentru a deveni într-adevăr lege. Textul a fost depus abia la Senat. Trebuie să trecă de comisii, de plen, apoi aceeași procedură în Camera Deputaților, să fie promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul oficial.

Banca Nationala a Romaniei anunta ca Euro a atins pragul psihologic de 4,8 lei. Acesta este cel mai mare nivel al monedei europene inregistrat vreodata in Romania. Euro a crescut in doar 24 de ore cu aproape 2 bani faţă de nivelul de joi, ajungând la 4,8026 lei, faţă de 4,7834 lei, joi dimineata.

La numai 5 minute după ce BNR a anunţat noul curs de schimb valutar, băncile au afişat preţuri de vânzare de până la 4,87 lei pentru un euro.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.4307 lei la 4.4462 lei. Acesta este a opta oară, în ultimele trei săptămâni, când dolarul ajunge la un nou nivel record în raport cu leul.

Insititutul National de Statistitica prezinta datele pe anul 2019. Potrivit INS, PIB-ul Romaniei a crescut anul trecut cu 4,1%, peste estimarea de 3,8 % a Comisiei Europene si de asemena peste calculele Comsiei Nationale de Prognoza, care estima o crestere de 4%. Creșterea din ultimul trimestru a fost de 4,3% (față de trimestrul IV din 2018), motorul acesteia fiind cel mai probabil consumul intern.

Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial ca urmare a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2019, publicată în 14 ianuarie 2020, au mai transmis vineri reprezentanții INS. Astfel :
– rezultatele trimestrului II 2019, comparativ cu trimestrul I 2019, au fost revizuite de la 100,8% la 100,9% ;
– rezultatele trimestrului III 2019, comparativ cu trimestrul II 2019, au fost revizuite de la 100,5% la 100,6%.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.
În dinamică anuală economia României a decelerat de la 4.4% în T2 la 3% în T3, recuperând apoi la 4,3% și în T4, creșterea din ultimele luni fiind dinamizată cel mai probabil de vânzările cu amănuntul, care au urcat cu 7,2% în 2019 (în accelerare de la 5.5% an/an în 2018), în timp ce producția industrială este într-o fază de recul.
De asemenea, tot vineri Statistica a confirmat și creșterea puternică a sectorului de construcţii, avansul acestuia fiind de 27,6% față de 2018.

În decembrie 2019, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut pe total cu 24,8% față de decembrie 2018, creştere reflectată la lucrările de construcţii noi (+32,8%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+20,9%).