Home Archive by category Economie

Economie

BOR-atii cu vesminte de aur si mertanuri ultimul model scapa din nou de impozitare. Dupa Teodorovici, si Florin Catu aplica aceesi tactica. Pana sa fie Ministru al Finantelor in Guvernul PSD, Teodorovici a declarat repetitiv ca va impozita Biserica, nu s-a mai intamplat. Fix la fel si cu Florin Catu, care pana recent a declarat ca va impozita Biserica, insa a suferit o razgandeala intre timp.

“Nu umblăm pe Codul Fiscal, anul acesta. Orice măsură de fiscalitate va fi discutată în viitor”, a declarat şeful de la Finanţe.

Cea mai recenta actualizare a topului statelor Uniunii Europene in ceea ce priveste salariul minim ne arata in continuare Luxemburg (ce e drept, o tara de putin peste 600.000 de locuitori) departe in fruntea tuturor, fiind singur tara nu doar din Europa, ci din itnrega lume, cu un salariu minim de peste 2.000 de euro. Pentru a pune aceste date în context, site-ul Numbeo spune că în Luxemburg costul vieţii este cu 47% mai scump decât în Spania.

Celalte state UE sunt la o diferenta semnficativa de aceasta. Potrivit ultimelor date, la nivelul UE, 7 din cele 28 de state UE au depasit 1.000 de euro in privinta salariului minim. In ordine, dupa Luxmeburg (care are un salariu minim de 2.142 de euro pe lună) cele 7 tari care o urmeraza in topul UE cu un salariu minim de peste 1.000 de euro sunt umratorele: Regatul Unit (1.760) şi Irlanda (1.707), urmate de Olanda (1.654), Belgia (1.594), Germania (1.584) şi Franţa (1.539)

In Romania, situatia s-a mai indreptat in ultimii ani din acest punct de vedere, daca acum mai putin de 2 ani salariul minim era de doar 295 de euro, in prezent acesta se afla la de 466 de euro, depasind pentru prima data si Letonia (430 de euro) dupa Bulgaria (care inca are doar 312 euro). Romania se claseaza astfel pe locul 26 din cele 28 de tari membre UE in privinta salariului minim. Alte tari cu un salariu minim apropiat celui din Romania sunt Ungaria (487 de euro), Estonia (584 de euro) sau Litunia cu 607 euro.

De precizat de asemenea ca tările candidate pentru a intra în clubul continental precum Albania, Muntenegru, Macedonia şi Serbia au toate sub 300 de euro salariul minim.

Consiliul Fiscal are previziuni sumbre in caz de crestere a pensiilor de catre Guvernul PNL cu 40%. O crestere cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie ar aduce un deficit record de peste 6% in 2021 si de peste 7% din 2022. Doar in anul 2020 defiictul ar fi intre 4,6% si 4,8%. Consiliul Fiscal recomanda ca cresterea sa fie de doar 3%.

Cele mai importante concluzii ale Consiliului Fiscal: 

  • CF remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și a recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante;
  • Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările MFP. Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25 pp din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-a materializat probabil la un nivel de cel puțin 0,2 pp din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente;
  • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum;
  • Evoluțiile menționate mai sus echivalează cu o încordare și mai mare a bugetului public, stare subliniată de opiniile recente ale CF și care se caracterizează prin puținătatea veniturilor fiscale și presiuni foarte mari pe resursele sale;
  • Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2 pp din PIB; această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare;
  • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
  • Reducerea deficitului cash din anul 2020 comparativ cu anul 2019 este sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional (engl. one-off), respectiv rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei. Aceste elemente justifică o reducere a deficitului cash în anul 2020 față de anul 2019 de circa 0,47 pp din PIB, fără ca aceasta să implice vreun efort de ajustare.
  • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine;
  • Reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, în timp ce abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 – 0,15 pp din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa 0,7 mld. lei.
  • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate;
  • Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice; corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp;
  • Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică;
  • Este de salutat intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor, care poate sprijini în mod semnificativ consolidarea bugetară;
  • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UE și în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă;
  • Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE.
  • Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”) conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat
  • Cheltuielile pentru investiții din bugetul propus pentru anul 2020 sunt prognozate să se majoreze ușor, respectiv cu 0,2 pp din PIB, față de nivelul estimat de MFP pentru anul 2019 pe baza creșterii cheltuielilor de investiții finanțate prin fonduri UE cu 0,6 pp din PIB, compensate parțial de un declin al investițiilor finanțate din surse interne cu 0,4 pp din PIB. Acest declin este determinat covârșitor de reducerea alocărilor către Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) cu circa 5 mld. lei.

Citește aici documentul integral

Ministerul Finanţelor a împrumutat marți 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, în prima emisiune de obligaţiuni denominate în euro din 2020, potrivit Mediafax.
Emisiunea a fost structurată pe două tranşe, una cu scadenţa pe 12 ani, iar cealaltă pe 30 de ani. Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, de peste patru ori cât au programat Finanțele să se împrumute.
Valoarea completă a împrumutului, dar şi dobânda, urmează să fie publicată cel mai probabil după închiderea bursei sau mâine dimineaţă.
În 2019 statul român s-a împrumutat în euro de pe pieţele externe de mai multe ori, recordul fiind stabilit în martie la suma aproximativ egală cu cea contractată în emisiunea de marți de 3 miliarde de euro.
Necesarul de finanţare al guvernului în 2020 se ridică la 86,9 miliarde lei, ca urmare a nivelului estimat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB (circa 40,6 miliarde lei), precum şi a volumului datoriei de refinanţat în acest an, în sumă de 46,3 miliarde lei.
Din suma totală estimată, Ministerul Finanțelor vrea să atragă de pe pieţele financiare externe circa 6 miliarde euro prin emiterea de euroobligaţiuni, operaţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare parţială a unor serii de euroobligaţiuni existente, plasamente private, precum şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale.
Deficitul bugetar de 3,6% din PIB din acest an urmează să fie finanţat în proporţie de cca 55% de pe piaţa internă şi cca 45% de pe piaţa externă.

De la 1 ianuarie crește salariul minim cu 150 de lei. Promisiunea făcută de PSD-ișiti în celebrul program de Guvernare, va fi dusă mai departe de liberali. Asta ar însemna o creștere de la salariul de 2.080 de lei la 2.230 de lei. Totuși, având în vedere că impozitul este de 40% pe salariul minim, creșterea de 150 de lei va fi de fapt de doar 90 de lei.

Pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, rămâne la suma de 2.350 lei lunar, iar pentru construcții salariul minim rămâne 3.000 lei.

Banca Naţională a României (BNR) a afişat, marţi, un curs de 4,7794 lei pentru un euro, mai mare cu 0,78 bani (+0,16%) faţă de cotaţia de 4,7716 lei pentru un euro, stabilită în şedinţa anterioară, potrivit Agerpres.


Leul s-a depreciat şi în raport cu dolarul american, cursul anunţat fiind de 4,3168 lei, în creştere cu 0,13 bani (+0,31%), comparativ cu valoarea de luni, respectiv 4,3036 lei pentru moneda americană.

Totodată, leul a pierdut teren şi în faţa francului elveţian, ajungând la o cotaţie de 4,3942 lei, cu 0,59 bani (+0,13%) peste cuantumul din şedinţa anterioară, de 4,3883 lei pentru un franc.

Gramul de aur s-a scumpit, marţi, cu 1,51 de lei, până la 206,9494 lei, de la 205,4350 de lei, cât se anunţase în şedinţa precedentă.

Alocația copiilor se dublează și ajunge după 30 de ani la modesta și timida sumă de 300 de lei. Alocațiile pentru copii cu handicap ajung și ele la 600 de lei. Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților a aprobat astazi un amendament  al PSD-istilor care prevede dublarea alocațiilor. Amendamentul urmează  să fie adoptat miercuri în plenul Camerei Deputaților , care este și for decizional în acest caz.

Este vorba de un amendament depus la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 9/2019 privind alocația de stat pentru copii.

PSD deține majoritatea în această comisie. Propunerea merge la plenul Camerei Deputaților, care este for decizional.

Potrivit acestui amendament, alocația pentru copiii cu handicap ajunge la 600 de lei.

Săptămâna trecută, PSD anunțase că va depune un amendament la legea bugetului sau un proiect de lege, dacă bugetul nu va fi dezbătut în Parlament, privind dublarea alocațiilor pentru copii, exact cum a făcut PNL în 2018. Anunțul a fost făcut de liderul PSD, Marcel Ciolacu, la scurt timp de la apelul premierului Ludovic Orban de a nu mai fi inițiate proiecte care implică cheltuieli suplimentare. “Ce suportă bugetul României e atributul Guvernului României”, a susținut Ciolacu.

În februarie 2018, PNL a depus un amendament la Legea bugetului privind dublarea alocațiilor copiilor, iar amendamentul prevedea ca sursă de finanţare fondul pensiilor speciale. Amendamentul a fost depus de deputatul liberal Robert Sighiartău.

Astfel, alocaţiile copiilor au fost majorate de la 1 martie 2019. Copiii de până la doi ani primesc o alocație de 300 de lei pe lună, faţă de 200 de lei cât era alocaţia până atunci, iar cei de până la 18 ani primesc 150 de lei pe lună, faţă de 84 de lei cât primeau.

De la 1 ianuarie 2020 creste salariul minim cu 7,2%. Hotărârea de Guvern  935 din 13 ianuarie 2019, care prevede majorarea salariului minim pe economie începând cu data de 1 ianuarie 2020 a fost publicată de Guvern în Monitorul Oficial, luni, 16 decembrie 2019. Asta înseamnă ca salariul minim brut pe economie va crește de la 2080 de lei la 2230 de lei, cee se înseamnaăo crestere de 150 de lei.

La un salariu brut de 2230 de lei, angajatul va primi în mână un salariu net de 1346 lei, iar firma va suporta în total un salariu întreg de 2280 de lei.

În schimb, salariul diferențiat pentru lucrătorii cu facultate care au cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare va rămâne nemodificat: 2350 lei brut pe lună. La acest nivel salarial,  remunerația netă (în mână) primită de angajat este de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei.

Thumbnail

Separat, în domeniul construcțiilor, salariul minim este de 3.000 de lei brut. La un salariu minim brut de 3000 de lei, angajatul fără persoane în întreținere primește în mână un salariu net de 2362 de lei, iar angajatorul plătește un cost salarial de 3010 lei.

Salariul minim din firemele de construcții a fost reglementat de Guvern prin Ordonanța de urgență 114/2017, modificată prin OUG 43/2019.

În România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi -5.631.757. La aceștia se adaugă un număr mic de funcționari publici (33 salariați). Față de aceste categorii, pentru sectorul construcții, de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit la 3.000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajați.

Senatorul PSD Eugen Teodorovici spune că o asumare a răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat este neconstituțională. Fostul ministru al Finanțelor amintește de o decizie a CCR din anul 2010 potrivit căreia a fost neconstituțională asumarea răspunderii Executivului pe Legea educației.

„Aș începe cu un subiect, pentru a clarifica un subiect pe care Guvernul Orban încearcă să îl aplice în următoarele zile, referitor la bugetul de stat, la legea plafoanelor, și anume cu angajarea răspunderii pe legea bugetului de stat, care din punctul nostru de vedere este neconstituțională. Asta o spun, pentru că există o decizie a CCR nr. 1431/2010 asupra cererii de soluționare a conflictului de natură constituțională dintre Parlament și Guvern. După cum știm, în anul 2010, Guvernul PD la vremea respectivă, parte din care făcea și PNL, își angaja răspunderea pe Legea educației. În urma contestării de către PSD a acelei răspunderi, CCR a decis că angajarea răspunderii asupra unui proiect este neconstituțională, considerând că ocolirea procedurii de dezbatere a proiectului de lege, atât în comisiile de specialitate din Parlament, cât și în plenul fiecărei Camere a Parlamentului și recurgerea la o asumare a răspunderii nu își găsește o motivare”, a declarat Eugen Teodorovici într-o conferință de presă susținută duminică la sediul PSD, potrivit Mediafax.

Social-democratul a mai spus că Executivul trebuie să respecte în mod obligatoriu un calendar privind adoptarea bugetului de stat pe anul viitor.

„Dacă ne uităm la calendarul pe care ar trebui să îl respecte Guvernul privind proiectul de buget, să nu uităm că sunt mai multe etape premergătoare, obligatoriu a fi parcurse, de la prezentarea în mod public a acestui buget, pentru o dezbatere corectă, avizele necesare, discuția și avizul în CSAT, avizul în Consiliul Economic Social și desigur discuțiile în comisiile din Parlament și ulterior votul în plenul reunit”, a concluzionat Teodorovici.

Guvernul Orban încă nu a stabilit dacă va trimite Legea bugetului de stat pe anul 2020 Parlamentului, spre adoptare, sau își va asuma răspunderea pe actul normativ. În schimb, Ludovic Orban a afirmat că vrea ca bugetul să fie adoptat până la finalul anului.

Executivul va efectua însă, luni, o rectificare bugetară ca să realimenteze fondul de rezervă al Guvernului pentru efectuarea plăților care să asigure cheltuielile de funcționare pentru autoritățile locale, a anunțat premierul.

Actualul ministru al Finanțelor Florin Cîțu îl acuză pe fostul Eugen Teodorovici dar si pe fostul premier Viorica Dăncilă că ar fi știuit că deficitul urma sa treacă de 4%. Ministrul spune că aceștia ar fi fost informați de angajați din cadrul Ministerului de Finanțe.

În același timp, Câțu îl șantajează pe Eugen Teodorovici că dacă va mai face declarații publice împotriva lui, va ieși cu un document din care ar rezulta că guvernul PSD se pregătea să amâne intrarea în vigoare a Legii pensiilor.

Principalele declarații ale ministrului Florin Cîțu:

  • Prezint documente care arată cum au mințit ministrul Eugen Teodorovici și premierul Dăncilă în legătură cu deficitul bugetar și estimarea veniturilor bugetare
  • O notă internă din 28 ianuarie către Ministrul Finațelor, când se elabora proiectul de buget. Noi atunci toți spuneam că veniturile la buget erau supraevaluate. Nota de la Ministerul Finanțelor arată că introducerea în proiectul de buget a unor venituri estimate a fi colectate de ANAF poate conduce la o pierdere potențială de 12 miliarde de lei
  • În aprilie au apărut primele semne serioase, într-o notă internă privind execuția preliminară: 4,5 miliarde de lei nerealizat față de program. Nota trimisă de la Ministerul Finanțelor către ministrul Teodorovici arată că ”fără măsuri suplimentare urgente există o probabilitate mare de creștere a deficitului bugetar la 4% din PIB”
  • În iunie continuă deteriorarea execuției bugetare, un nou avertisment: amânarea masivă a plăților sau nerambursarea TVA ar fi inutile fără măsuri suplimentare, deficitul bugetar va depăși 4%.
  • Și Viorica Dăncilă a fost avertizată în iulie și în septembrie de la Ministerul Finanțelor că veniturile sunt sub estimări
  • Guvernul PSD a știut de la începutul anului că deficitul bugetar se duce la 4% fără măsuri suplimentare. Au mințit tot timpul