Home Archive by category Economie

Economie

In jur de 2 miliarde de euro (adica 10 milairde de lei) ies de sub sechestru Agenției Naționale de Administrare Fiscală  (ANAF) dupa ce fostul ministru al Fiantelor nu a reusit să corecteze la timp, in termen de 45 de zile, o prevedere legală declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, conform Hotnews.

Informația pe scurt

  • În 21 ianuarie, Curtea Constituțională a publicat decizia 581 din 1 octombrie 2019 care stabilea că prelungirea automată a sechestrului ANAF până la finalul cercetării penale este neconstituțională
  • Curtea a stabilit că legiuitorul nu are competenţa de a reglementa menţinerea măsurii asigurătorii administrative pe un termen nedefinit şi aleatoriu
  • Astfel, „revine legiuitorului să identifice mecanismele procedurale adecvate prin care să fie respectate exigenţele statului de drept” și care să asigure că drepturile şi/sau măsurile prevăzute nu sunt „teoretice şi iluzorii”
  • Potrivit legii CCR 47/1992, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei
  • Acest termen de 45 de zile expiră în 6 martie / Nici Parlamentul și nici Guvernul – la inițiativa Ministerului Finanțelor, ministerul de resort responsabil – nu au corectat prevederile legislative declarate neconstituționale
  • În dosarele penale aflate în prezent în cercetare penală sunt impuse măsuri asigurătorii de circa 10 miliarde de lei, pentru care nu există titluri de creanțe emise

În data de 21 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a publicat decizia 581 din 1 octombrie 2019. Cauza – o societate comercială a contestat constituționalitatea art.213 alin.(8) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța Guvernului nr.30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și ale art.213 alin.(8) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr.30/2017, într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București.

Ce prevede acest articol:

  • (8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), în situația în care au fost instituite măsuri asigurătorii și au fost sesizate organele de urmărire penală potrivit legii, măsurile asigurătorii subzistă până la data soluționării cauzei de către organele de urmărire penală sau de instanța de judecată. După comunicarea soluției date de către organele de urmărire penală sau hotărârii judecătorești, în cazulîn care măsurile asigurătorii instituite de către organul fiscal competent nu se transformă în măsurile executorii potrivit legii, acestea se ridică de către organul care le-a dispus.”

Concret, articolul prelungea măsurile asigurătorii dispuse de Fisc până la finalizarea dosarului.

Petenta a acuzat însă faptul că aceste prevederi „sunt neclare, lipsite de previzibilitate și lasă loc arbitrariului organelor fiscale”. „Acestea permit organului fiscal să nu mai dispună ridicarea măsurii asiguratorii dacă a formulat sesizare penală, însă, fără a face vreo referire la menținerea în continuare a obligativității organului fiscal de a emite titlul de creanță. Or, în lipsa titlului de creanță – act administrativ împotriva căruia dispozițiile legale permit contribuabilului să urmeze calea administrativă de contestare și, ulterior, de sesizare a instanței de judecată – contribuabilul nu are deschisă calea legală de a accede la justiție”.

„Astfel, prin simpla sesizare a organelor penale, organele fiscale creează premisa prelungirii sine die a măsurilor asigurătorii”, se arată în sesizare.

În urma acestei sesizări, Curtea, cu majoritate, a admis în 1 octombrie 2019 excepția de neconstituționalitate și a constatat că „prevederile art.213 alin. (8) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr.30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale”.

De menționat că CCR nu a decis anularea măsurilor asigurătorii, ci doar a cerut legiuitorului un termen rezonabil în care procurorul de caz să poată decide dacă impune sau nu astel de măsuri. Argumentația: decizia impunerii de măsuri asigurătorii să poată fi contestată în instanță.

Decizia Curții a fost publicată în data de 21 ianuarie. De la acest moment curge termenul de 45 de zile în care legiuitorul, Guvernul sau Parlamentul, avea posibilitatea de a aduce în acord prevederile declarate neconstituționale cu decizia Curții. Ultima ședință de guvern a fost în 4 februarie iar Guvernul Orban, în care ministerul Finanțelor era condus de Florin Cîțu – care a devenit de atunci premier desemnat – a picat în 5 februarie. În ședința din 4 februarie, Guvernul a adoptat 25 de ordonanțe de urgență.

În lipsa acestei puneri în acord, dispozițiile declarate neconstituționale „își încetează efectele juridice”, după cum arată legea 57/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.

Ce se întâmplă din 6 martie: având în vedere că art. 213 aliniatul 8 a fost declarat neconstituțional, urmează să se aplice prevederile aliniatului 7 din același articol, care prevede că:

  • „(7) în situația în care măsurile asigurătorii au fost luate înainte de emiterea titlului de creanță acestea încetează dacă titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii. în cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanția”.

Ce înseamnă asta:

  • Măsurile instituite anterior deciziei CCR și pentru care a fost sesizat parchetul și care îndeplinesc prevederile aliniatului 7 – termenul de 6 luni, respectiv 1 an – rămân valabile până la expirarea termenelor
  • Măsurile care în 6 martie au ieșit din aceste termene – 6 luni sau 1 an – vor fi ridicate

 

Un proiect de lege care prevede cresterea salariului minim a fost depus de 7 social democrati. Proiectul prevede ca salariului minim sa creasca pana in 2025  la 60% din nivelul salariului mediu.

Conform celor mai recente statistici de la INS, în decembre 2019 salariul mediu brut era de 5.465 lei pe lună.

În următorii 5 ani, salariul mediu brut, dar și salariul minim vor crește, având în vedere tendința de până acum. Dar dacă regula cu 60% s-ar aplica acum, salariul  minim brut ar trebui să fie de 3.279 lei.

La un salariu minim brut de 3.279 lei, salariul net primit „în mână” de angajat ar fi de 1.928 lei, iar costul salarial întreg suportat de firmă ar ajunge la 3.353 lei pe lună.

În prezent, de la 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe economie este de 2.230 de lei. Astfel, angajatul primește în mână un salariu net de 1.346 lei, iar firma suportă în total un salariu întreg de 2.280 de lei.

Astfel, am vorbi, dintr-o dată, de o majorare a costurilor suportate de firme cu 1073 de lei la fiecare salariu minim pe economie acordat. Asta ar însemna o majorare cu 47% a costului pentru patroni.

Parlamentarii PSD care au inițiat popunerea de lege invocă faptul că și Comisia Europeană a demarat discuțiile privind un eventual salariu minim la nivel european. Procentul de 60% din salariul mediu pe fiecare țară UE pentru stabilirea salariului minim aferent este un prag vehiculat la nivel european de către socialiști, după cum a spus președintele onorific al Consiliului IMM-urilor, Ovidiu Nicolescu.

Printre semnatarii propunerii de lege se numără și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, care a mai depus la Parlament o inițiativă legislativă de majorare a salariului minim, prin introducerea unor coeficienți de ierarhizare în funcție de nivelul de studii. Printre semnatari se mai numără si deputatul PSD Daniel Suciu, fost ministru al Dezvoltării Regionale.

Propunerea de lege are însă un drum lung de parcurs pentru a deveni într-adevăr lege. Textul a fost depus abia la Senat. Trebuie să trecă de comisii, de plen, apoi aceeași procedură în Camera Deputaților, să fie promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul oficial.

Banca Nationala a Romaniei anunta ca Euro a atins pragul psihologic de 4,8 lei. Acesta este cel mai mare nivel al monedei europene inregistrat vreodata in Romania. Euro a crescut in doar 24 de ore cu aproape 2 bani faţă de nivelul de joi, ajungând la 4,8026 lei, faţă de 4,7834 lei, joi dimineata.

La numai 5 minute după ce BNR a anunţat noul curs de schimb valutar, băncile au afişat preţuri de vânzare de până la 4,87 lei pentru un euro.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.4307 lei la 4.4462 lei. Acesta este a opta oară, în ultimele trei săptămâni, când dolarul ajunge la un nou nivel record în raport cu leul.

Insititutul National de Statistitica prezinta datele pe anul 2019. Potrivit INS, PIB-ul Romaniei a crescut anul trecut cu 4,1%, peste estimarea de 3,8 % a Comisiei Europene si de asemena peste calculele Comsiei Nationale de Prognoza, care estima o crestere de 4%. Creșterea din ultimul trimestru a fost de 4,3% (față de trimestrul IV din 2018), motorul acesteia fiind cel mai probabil consumul intern.

Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial ca urmare a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2019, publicată în 14 ianuarie 2020, au mai transmis vineri reprezentanții INS. Astfel :
– rezultatele trimestrului II 2019, comparativ cu trimestrul I 2019, au fost revizuite de la 100,8% la 100,9% ;
– rezultatele trimestrului III 2019, comparativ cu trimestrul II 2019, au fost revizuite de la 100,5% la 100,6%.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.
În dinamică anuală economia României a decelerat de la 4.4% în T2 la 3% în T3, recuperând apoi la 4,3% și în T4, creșterea din ultimele luni fiind dinamizată cel mai probabil de vânzările cu amănuntul, care au urcat cu 7,2% în 2019 (în accelerare de la 5.5% an/an în 2018), în timp ce producția industrială este într-o fază de recul.
De asemenea, tot vineri Statistica a confirmat și creșterea puternică a sectorului de construcţii, avansul acestuia fiind de 27,6% față de 2018.

În decembrie 2019, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut pe total cu 24,8% față de decembrie 2018, creştere reflectată la lucrările de construcţii noi (+32,8%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+20,9%).

Romania are unul dintre cele mai mari declalaje in randul tarilor membre UE in ceea ce priveste diferenta dintre salariul managerului si salariul subalternului, diferenta este in continuare in destule cazuri de pana la 10 la 1, asta in timpce in Germania, Elvetia si Danmaerca diferenta e de 3 la 1.

Un manager câştigă, să spunem, nu ştiu, 20.000 lei brutul, iar subalternul câştigă 15.000 lei brutul, cel senior. Dacă ne referim acum la diferenţa dintre ceea ce înseamnă un entry-level şi salariul unui director de top, diferenţa este în continuare de 1 la 10. Se păstrează în continuare printre ţările care au o diferenţă cea mai mare între salariile, să spunem, muncitorilor şi salariile directorilor”, a declarat Alina Popescu, talent information solution leader, în cadrul companiei de HR Mercer.

În Germania, Danemarca şi Elveţia, un manager câştigă de trei ori mai mult decât un angajat.

„Salariile pe care le oferim pe piaţa din România pentru manageri şi costul vieţii, mă refer aici la cât trebuie să plăteşti pentru chirie sau pentru un apartament, te ajută să ai mai mulţi bani, să-ţi rămână mult mai mulţi bani şi să ai de asemenea un trai decent. Pentru că Bucureştiul, ca şi oraş, este destul de bine dezvoltat şi deja aliniat cu capitalele din Europa Centrală”, mai spune Alina Popescu.

Motivul pentru care managerii sunt mai bine plătiţi în România este acela că a existat deficit de şefi când au intrat multinaţionalele în România, la sfârşitul anilor ’90. Companiile au dat bani mai mulţi ca să aibă oameni la conducere, iar asta le costă şi acum. Aşa am ajuns la diferenţe colosale între cel mai bine plătiţi şi cel mai prost plătiţi angajaţi.

„România este una din ţările din top în ceea ce priveşte diferenţa dintre salariul unui manager şi un subaltern, să spunem care doar ce-a pătruns în organizaţie. Pentru că dacă ne referim acum la un specialist senior, diferenţa nu mai este atât de mare. Ceea ce-am constatat noi din ultimele analize salariale este că salariul specialiştilor care au experienţă în organizaţie, este din ce în ce mai aproape de ceea ce se oferă pentru manageri pe piaţa din România, mai ales dacă vorbim de poziţii tehnice”, explică sursa citată.

Un manager de top dintr-o companie din România câştigă între 5.000 şi 15.000 de euro net pe lună.

BOR-atii cu vesminte de aur si mertanuri ultimul model scapa din nou de impozitare. Dupa Teodorovici, si Florin Catu aplica aceesi tactica. Pana sa fie Ministru al Finantelor in Guvernul PSD, Teodorovici a declarat repetitiv ca va impozita Biserica, nu s-a mai intamplat. Fix la fel si cu Florin Catu, care pana recent a declarat ca va impozita Biserica, insa a suferit o razgandeala intre timp.

“Nu umblăm pe Codul Fiscal, anul acesta. Orice măsură de fiscalitate va fi discutată în viitor”, a declarat şeful de la Finanţe.

Cea mai recenta actualizare a topului statelor Uniunii Europene in ceea ce priveste salariul minim ne arata in continuare Luxemburg (ce e drept, o tara de putin peste 600.000 de locuitori) departe in fruntea tuturor, fiind singur tara nu doar din Europa, ci din itnrega lume, cu un salariu minim de peste 2.000 de euro. Pentru a pune aceste date în context, site-ul Numbeo spune că în Luxemburg costul vieţii este cu 47% mai scump decât în Spania.

Celalte state UE sunt la o diferenta semnficativa de aceasta. Potrivit ultimelor date, la nivelul UE, 7 din cele 28 de state UE au depasit 1.000 de euro in privinta salariului minim. In ordine, dupa Luxmeburg (care are un salariu minim de 2.142 de euro pe lună) cele 7 tari care o urmeraza in topul UE cu un salariu minim de peste 1.000 de euro sunt umratorele: Regatul Unit (1.760) şi Irlanda (1.707), urmate de Olanda (1.654), Belgia (1.594), Germania (1.584) şi Franţa (1.539)

In Romania, situatia s-a mai indreptat in ultimii ani din acest punct de vedere, daca acum mai putin de 2 ani salariul minim era de doar 295 de euro, in prezent acesta se afla la de 466 de euro, depasind pentru prima data si Letonia (430 de euro) dupa Bulgaria (care inca are doar 312 euro). Romania se claseaza astfel pe locul 26 din cele 28 de tari membre UE in privinta salariului minim. Alte tari cu un salariu minim apropiat celui din Romania sunt Ungaria (487 de euro), Estonia (584 de euro) sau Litunia cu 607 euro.

De precizat de asemenea ca tările candidate pentru a intra în clubul continental precum Albania, Muntenegru, Macedonia şi Serbia au toate sub 300 de euro salariul minim.

Consiliul Fiscal are previziuni sumbre in caz de crestere a pensiilor de catre Guvernul PNL cu 40%. O crestere cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie ar aduce un deficit record de peste 6% in 2021 si de peste 7% din 2022. Doar in anul 2020 defiictul ar fi intre 4,6% si 4,8%. Consiliul Fiscal recomanda ca cresterea sa fie de doar 3%.

Cele mai importante concluzii ale Consiliului Fiscal: 

  • CF remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și a recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante;
  • Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările MFP. Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25 pp din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-a materializat probabil la un nivel de cel puțin 0,2 pp din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente;
  • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum;
  • Evoluțiile menționate mai sus echivalează cu o încordare și mai mare a bugetului public, stare subliniată de opiniile recente ale CF și care se caracterizează prin puținătatea veniturilor fiscale și presiuni foarte mari pe resursele sale;
  • Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2 pp din PIB; această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare;
  • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
  • Reducerea deficitului cash din anul 2020 comparativ cu anul 2019 este sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional (engl. one-off), respectiv rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei. Aceste elemente justifică o reducere a deficitului cash în anul 2020 față de anul 2019 de circa 0,47 pp din PIB, fără ca aceasta să implice vreun efort de ajustare.
  • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine;
  • Reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, în timp ce abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 – 0,15 pp din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa 0,7 mld. lei.
  • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate;
  • Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice; corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp;
  • Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică;
  • Este de salutat intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor, care poate sprijini în mod semnificativ consolidarea bugetară;
  • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UE și în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă;
  • Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE.
  • Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”) conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat
  • Cheltuielile pentru investiții din bugetul propus pentru anul 2020 sunt prognozate să se majoreze ușor, respectiv cu 0,2 pp din PIB, față de nivelul estimat de MFP pentru anul 2019 pe baza creșterii cheltuielilor de investiții finanțate prin fonduri UE cu 0,6 pp din PIB, compensate parțial de un declin al investițiilor finanțate din surse interne cu 0,4 pp din PIB. Acest declin este determinat covârșitor de reducerea alocărilor către Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) cu circa 5 mld. lei.

Citește aici documentul integral

Ministerul Finanţelor a împrumutat marți 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, în prima emisiune de obligaţiuni denominate în euro din 2020, potrivit Mediafax.
Emisiunea a fost structurată pe două tranşe, una cu scadenţa pe 12 ani, iar cealaltă pe 30 de ani. Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, de peste patru ori cât au programat Finanțele să se împrumute.
Valoarea completă a împrumutului, dar şi dobânda, urmează să fie publicată cel mai probabil după închiderea bursei sau mâine dimineaţă.
În 2019 statul român s-a împrumutat în euro de pe pieţele externe de mai multe ori, recordul fiind stabilit în martie la suma aproximativ egală cu cea contractată în emisiunea de marți de 3 miliarde de euro.
Necesarul de finanţare al guvernului în 2020 se ridică la 86,9 miliarde lei, ca urmare a nivelului estimat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB (circa 40,6 miliarde lei), precum şi a volumului datoriei de refinanţat în acest an, în sumă de 46,3 miliarde lei.
Din suma totală estimată, Ministerul Finanțelor vrea să atragă de pe pieţele financiare externe circa 6 miliarde euro prin emiterea de euroobligaţiuni, operaţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare parţială a unor serii de euroobligaţiuni existente, plasamente private, precum şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale.
Deficitul bugetar de 3,6% din PIB din acest an urmează să fie finanţat în proporţie de cca 55% de pe piaţa internă şi cca 45% de pe piaţa externă.

De la 1 ianuarie crește salariul minim cu 150 de lei. Promisiunea făcută de PSD-ișiti în celebrul program de Guvernare, va fi dusă mai departe de liberali. Asta ar însemna o creștere de la salariul de 2.080 de lei la 2.230 de lei. Totuși, având în vedere că impozitul este de 40% pe salariul minim, creșterea de 150 de lei va fi de fapt de doar 90 de lei.

Pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, rămâne la suma de 2.350 lei lunar, iar pentru construcții salariul minim rămâne 3.000 lei.