Home Archive by category Economie (Page 3)

Economie

Preşedintele executiv al PSD, Eugen Teodorovici, a declarat, vineri, că Vama va fi scoasă din subordinea Administraţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi va fi o structură separată sub autoritatea ministrului de Finanţe, scrie Agerpres. “Se va crea o structură separată, independentă total, sub autoritatea ministrului de Finanţe, deci nu subordonată cuiva. Ce rămâne în ANAF se rearanjează, regiunile dispar ca şi putere, pentru că nu este corect ca să aibă regiunea decizia când la judeţ e problema. Partea de contestaţii pleacă de la ANAF la Finanţe, pentru că nu ANAF-ul trebuie să judece ceea ce tot ANAF-ul a spus”, a explicat Teodorovici, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi români plecaţi în străinătate.

Ministrul Eugen Teodorovici, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au participat vineri la evenimentul “Ziua Diasporei – Negreşti-Oaş este Acasă”. Evenimentul a fost organizat în premieră de Primăria oraşului Negreşti-Oaş, în parteneriat cu Fundaţia Romanian Business Leaders, prin RePatriot.

Proiectul fusese anunțat încă din iunie și, potrivit intențiilor inițiale, se dorea trecerea vămilor de la ANAF în subordinea Minsterului Finanţelor. Conform proiectului inițial, Autoritatea Vamală Română urma să preia atribuţiile, posturile şi personalul actualei Direcţii Generale a Vămilor, aflată în subordinea ANAF. Preşedintele noii autorităţi vamale va fi numit de prim-ministru, la propunerea ministrului finanţelor.

De asemenea, vor fi înfiinţate noi regionale vamale, iar controlul intern pentru activităţile autorităţii va fi făcut de structurile de specialitate din Ministerul Finaţelor. Personalul preluat de noua autoritate vamală îşi păstrează toate drepturile salariale, însă în urma reorganizării nu este exclusă o reducere de personal.

Autoritatea va asigura administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri bugetare şi aplicarea politicii şi legislaţiei vamale. Va asigura control operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda vamală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Ministerul Finanţelor Publice susţine că înfiinţarea unei Autorităţi Vamale aflate în subordinea ministerului va duce la eficientizarea controlului în vămi şi la creşterea încasărilor la buget.

Citeste si https://dc360.ro/video-viorica-in-turneu-electoral-in-moldova-premierul-a-ajuns-azi-la-iasi-alaturi-de-orlando-chiparosul-si-fifor-de-la-interne-iesenii-i-au-primit-pe-psd-istii-cu-clasicele-huiduieli-de-bun-venit/

Măsura impozitării pensiilor speciale nu fost inclusă în proiectul de ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicat marţi pe site-ul Ministerului Finanţelor, pentru că reprezintă un mecanism la care încă se lucrează şi va fi trimis în Parlament în perioada următoare, a afirmat, marţi, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă, transmite Agerpres.

„Eu merg mai departe. (Măsura – n. r.) nu e în ordonanţă (proiectul de ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare – n. r.) pentru că este un mecanism la care încă se lucrează şi vom vedea în ce formă mergem mai departe, având în vedere că şi în Parlament există două iniţiative legislative, ştiţi foarte bine, şi atunci acest mecanism practic va fi trimis de Guvern într-o formă sau alta, vedem, fie ordonanţă, fie proiect de lege, care în septembrie ar trebui să fie închis ca şi subiect şi mai ales aş fi foarte interesat să văd acolo acei parlamentari care, ştiţi foarte bine, spuneau că fac foarte multe şi acum vor avea ocazia să facă ce au spus”, a menţionat Teodorovici.

Întrebat despre sporul de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare acordat unor categorii de bugetari, ministrul Finanţelor a răspuns că „nu intră acum în discuţie”.

Majorarea accizei la ţigarete, reducerea numărului de posturi de secretari de stat în ministere, eliminarea sporului pentru condiţii grele şi vătămătoare, taxarea pensiilor care nu se bazează pe contributivitate se numărau printre măsurile ce urmau iniţial să fie incluse într-o ordonanţă de guvern care trebuia să fie discutată luni, 5 august, de Executiv, au anunţat surse oficiale.

Conform acestora, sporul de 15% din salariul de bază pentru condiţii grele şi vătămătoare urma să fie abrogat.

„Sporul nu va fi tăiat la medici, profesori, magistraţi, poliţişti. Pentru aceştia se transformă în sumă fixă, dar va fi nevoie de discuţii cu sindicatele”, au precizat sursele citate.

În ceea ce priveşte taxarea pensiilor speciale, sursele au menţionat că se lucrează la definitivarea formei finale. La momentul respectiv, varianta era: sub 2.000 de lei impozit zero, peste 2.000 lei impozit 10%, între 7.000 de lei şi 10.000 de lei impozit de 30% pe suma care depăşeşte 7.000 de lei şi de 900 lei plus 50% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 de lei.

Sursele citate au dat un exemplu de calcul în cazul unei pensii speciale de 18.500 lei: 2.000 de lei plafon lunar neimpozabil conform Codului fiscal, rezultă 16.500 lei suma luată în calcul. Impozitul pe venitul din pensie 16.500X10=1.650 lei. Taxa va fi de 900+50%X(16.850 – 10.000)=4.325 lei.

Marţi, Ministerul Finanţelor a publicat pe site un proiect de ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în care nu se regăsesc prevederi referitoare la taxarea pensiilor speciale şi la sporul de 15%.

Citește și https://dc360.ro/raed-arafat-contrazice-sts-in-privina-costului-sistemului-advanced-mobile-location-care-permite-localizarea-rapida-a-celor-care-suna-la-112-sts-spune-ca-ar-fi-vorba-de-28-de-milioane-de-euro-arafat/

”Rectificarea bugetară va fi una, sperăm noi, pozitivă, adică toate ministerele, cele care au planificate măsuri importante de investiţii şi nu numai, vor primi toate sumele necesare astfel încât până la finele acestui an să le şi aplice”, a spus luni ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici într-o intervenție la Radio România Actualități.

”Vor primi bani şi autorităţile locale, categoric, vor primi. Fondurile pe care la început de an, să spunem, prin diferenţele acelea de formulă aplicată pentru echilibrarea bugetelor locale. Aşa cum am promis noi în programul de guvernare, ştiţi foarte bine, de la 1 ianuarie avem 100% impozitul pe venit pe care trebuie să-l alocăm la nivel local, aşa am promis şi chiar dacă Legea bugetului de stat pe acest an prevede din luna martie, să spunem aşa, inclusiv această alocare, nu, o să o dăm de la început de an, o să alocăm sumele necesare pentru funcţionarea până la final de an a /…/ locale şi ce proiecte mai au de investiţii, dezvoltare, dar se va face într-o abordare oarecum diferită, să spunem, sumele vor fi alocate şi pe baza acestor nevoi, punctual, în discuţie cu fiecare /…/ în parte astfel încât să fim siguri că sumele vor fi suficiente pentru ceea ce au de făcut până la final de an. Cum v-am spus, funcţionale, cheltuielile sociale pe care le au de asigurat, dezvoltarea, partea de dezvoltare, cofinanţări la proiectele europene sau din cele guvernamentale, PNDL-ul şi alte de acest fel.

Pensiile vor fi majorate, de la 1 septembrie. Sunt bani. Şi tot timpul noi am spus-o, dar, mai mult decât am spus-o, am şi aplicat ce am spus, în sensul că toate veniturile populaţiei au fost asigurate, adică atât salarii, cât şi pensii. În septembrie, noi vrem să publicăm, pentru transparenţă şi pentru dezbatere publică, proiectul de buget pe 2020, ca să nu mai așteptăm până la final de an”, a mai spus ministrul la radio.

Despre Varujan Vosganian

  • Îl ştim cu toţii pe domnul Varujan, dânsul… A trecut ceva timp de când nu mai este ministru de finanţe şi probabil că anumite practici, să spunem, aşa-numite /…/ de finanţe au devenit, aşa, cam depărate şi probabil de temut, pentru care dânsul a făcut afirmaţii pe care le-a făcut, dar noi am avut discuţii şi zilele trecute în coaliţie, o să avem şi săptămâna aceasta. Săptămâna aceasta planificăm să aprobăm această rectificare de buget şi cred că lucurile sunt clarificate, doar micile detalii au mai rămas de pus la punct şi lucrurile sunt aşa cum am spus şi în coaliţie şi cum am promis populaţiei, mai ales.

Despre amnistia fiscală: 

  • Este o restructurare financiară. Este o restructurare financiară, de ce? Pentru că, prin măsura sau măsurile pe care le-am propus în ordonanţa simplă, aprobată de Guvern săptămâna trecută şi care urma să apară în Monitorul Oficial, probabil că azi sau mâine, sunt măsuri care stimulează conformarea, deci plata faţă de bugetul de stat a unor datorii istorice, să spunem aşa, din partea unor companii, sunt, zic eu, că este o acţiune care va ajuta foarte mult mediul de afaceri şi nu numai pentru cei care sunt datori la stat, să spunem, din motive poate obiective, astea sunt chestiuni care vin de ani de zile în spate şi pentru care am luat această măsură. De ce? Pentru că, vă dau de exemplu, companiile mari de stat, care nu mai au cum să fie susţinute, pentru că cei de la Comisia Europeană consideră că ei sunt ajutor de stat, să spunem, ilegal şi, atunci, în doi, trei, cinci ani de zile, posibil ca aceste companii să aibă chiar probleme şi chiar să fie închise şi pentru a nu fi închise şi pentru a nu plăti noi, toţi românii, acele salarii compensatorii, mai bine luăm acum o măsură care pune pe picioare astfel de companii, intră cu adevăra în mediul de afaceri, produc /…/ economică, la care se pot conecta şi IMM-urile şi cele mici ca şi mărime.

Citește și https://dc360.ro/halucianant-reactia-directiei-pentru-protectia-copilului-galati-in-cazul-minorei-in-varsta-de-doar-14-ani-pline-de-sange-pe-strada-nu-a-fost-vorba-de-viol-fata-a-fost-la-prietenul-ei-a-av/

Ministerul Justiției vrea să majoreze norma de hrană pentru deținuți, argumentând că potrivit legii sumele de bani alocate pentru hrana deținuților se modifică dacă, prin inflație, prețul alimentelor depășește 5% de la ultima actualizare. Ultima dată, au fost majorate în septembrie 2018. Pentru acest an, impactul financiar prognozat este de 1,10 milioane de lei, iar pentru următorii patru ani va fi de câte 2,19 milioane de lei.

Ministerul Justiţie (MJ) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin pentru aprobarea valorilor financiare actualizate ale normelor de hrană pentru persoanele private de libertate. Instituția argumentează că actualizarea valorii financiare a normelor de hrană ale persoanelor private de libertate se face periodic, pe baza indicilor preţurilor de consum, dacă rezultă diferenţe de peste 5% faţă de luna în care s-a stabilit ultima valoare.

“Până în prezent nu a mai existat o actualizare a valorilor financiare ale normelor de hrană, subsecventă stabilirii acestora prin (…) Ordinul ministrului justiţiei nr. 3146/C/2018 pentru aprobarea valorilor financiare ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate”, se precizează în document.

MJ arată că, potrivit datelor statistice furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, indicele preţurilor de consum pentru produsele alimentar pentru perioada septembrie 2018 – mai 2019 este de 105,66%. “Având în vedere diferenţa procentuală de peste 5% (respectiv, 5,66%), precum şi dispoziţiile articolului 51 alineatul (2) din Ordonanţa Guvernului 26/1994, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară actualizarea valorilor financiare ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate”, se menţionează în referat.

Ministerul Justiţiei precizează că impactul financiar asupra bugetului de stat va fi în acest an de 1.108.000 de lei, iar pentru următorii patru ani de câte 2.198.000 de lei.

Câteva exemple:

Pentru persoanele minore şi tinere reţinute, arestate preventiv, condamnate la pedeapsa închisorii sau la detenţiune pe viaţă, precum şi celor faţă de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate aflate în centre de reţinere şi arestare preventivă, penitenciare, centre de detenţie sau centre educative norma de hrană va fi de 5,65 lei (fără TVA) – valoare minimă; 7,51 lei valoare maximă.

Pentru persoanele majore reţinute, arestate preventiv, aflate în centre de reţinere şi arestare preventivă, penitenciare, precum şi celor faţă de care s-a dispus o măsură educativă privată de libertate, aflate în centre de detenţie sau centre educative – 3,97 de lei valoare minimă; 5,82 de lei valoare maximă.

Pentru persoanele majore, condamnate la pedeapsa închisorii ori la detenţie pe viaţă, precum şi celor faţă de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate – 3,97 de lei valoare minimă; 5,82 de lei valoare maximă.

Se mai acordă diverse suplimente – pentru zile festive, pentru muncă uşoară şi muncă grea, supliment antidot sau pentru bolnavi și gravide.

Citește și https://dc360.ro/scotia-doi-piloti-ai-companiei-united-airlines-au-fost-arestati-pentru-consum-de-alcool-pe-aeroportul-din-glasgow-chiar-inainte-de-a-se-urca-in-avion-cu-destinatia-new-york/

Un proiect de lege depus de senatorul PSD Liviu Pop prevede impozitarea cu 90% a sumelor ce depășesc 10.000 de lei din pensia lunară. Sumele de până în 10.000 de lei din pensia lunară sunt impozitate cu 10%, potrivit aceluiași proiect, citat de Mediafax și aflat în lucru la Comisiile din Senat. 

Senatorul PSD Liviu Pop a depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea articolului 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal. 

Conform proiectului, se aplică un impozit de 10% pe pensiile lunare de până în 10.000 de lei. “Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil de până la 10.000 lei lunar din pensii”, arată actul normativ. 

Textul legislativ în vigoare arată că “impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii”. De asemenea, “pentru venitul impozabil de peste 10.000 lei lunar din pensii se aplică o cotă de impunere de 90%”. 

Senatorul social-democrat consideră necesară aplicării supraimpozitării “pensiilor mari” deoarece există o discrepanță “foarte mare” între pensiile medii de 1.150 de lei și alte categorii precum pensiile de serviciu, care pot ajunge până la 73.890 de lei. 

“Având în vedere faptul că în România există o discrepanță foarte mare între pensiile din sistemul public de pensii, care sunt în medie la un nivel de 1150 de lei, comunicat pentru luna martie 2019 și alte categorii de pensii, în special pensiile de serviciu, care depășesc praguri de bun simț ale veniturilor, ajungând la cuantumuri astronomice de câteva zeci de mii de lei sau chiar mai mult, până la suma de 73.890 de lei, bani pe care îi primește, conform informațiilor publice, un fost magistrat, suma din care impozitul reținut este de doar 7.189 de lei, considerăm necesar să aplicăm o supraimpozitare a pensiilor mari”, arată expunerea de motive. 

Inițiativa legislativă, depusă în luna aprilie, a fost trimisă pentru raport, la trei comisii parlamentare din Senat: Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital; Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi; Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Acestea au termen prima parte a lunii septembrie pentru a emite raport pe actul normativ. 

Camera Deputaților este forul legislativ decizional în acest caz.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat că dorește impunerea unei „taxe de solidaritate” în cazul pensiilor care depășesc 10.000 de lei.

Citește și https://dc360.ro/inspectia-judiciara-cere-csm-sanctionarea-procurorilor-ciprian-man-si-cristian-ardelean-ceo-doi-magistrati-sunt-acuzati-de-manifestari-ce-aduc-atingere-onoarei-sau-probitatii-profesionale-o/

Mugur Isărescu este guvernatorul de bancă centrală cu cea mai mare vechime în funcţie la nivel mondial. De curând, tocmai a fost validat pentru un nou mandat în fruntea instituţiei, fiind sprijinit inclusiv de parlamentarii puterii.

Salariul lui Mugur Isărescu pentru funcţia de guvernator al Băncii Naţionale este de 67.200 de lei pe lună. Guvernatorul BNR și-a publicat declarația de avere, potrivit căreia, în 2018, veniturile sale de la BNR au fost 806.333 lei. În plus, a încasat o pensie de stat de 11.350 lei lunar.

La capitolul economii, Mugur Isărescu a mizat anul trecut pe valută. A economisit în mai multe conturi 15.000 de euro. De asemenea, mai are un depozit în valoare de 5.500 de dolari. Guvernatorul mai deține, împreună cu soția sa, doua terenuri, o casă de locuit în comuna Gruiu, o casă de vacanță în Drăgășani, județul Vâlcea, și un apartament în București.

Mai are o mașină, o barcă cu motor, bijuterii în valoare de peste 72.000 de euro, o colecție numismatică de peste 54.000 de euro, tablouri și icoane în valoare de circa 25.000 de euro și veselă de argint de 4.400 de euro.

Avere guvernator BNR:

  • salariu lunar

67.200 lei

  • salariu anual

806.333 lei

  • pensie lunară

11.350 lei

  • depozite valută

15.000€

5.500$

Citește și https://dc360.ro/livevideo-simona-halep-prezinta-trofeul-de-la-wimbledon-pe-arena-nationala-acest-trofeu-este-al-nostru-este-al-tarii/

România a avut, şi în luna iunie 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 3,9%, informează Eurostat. Este a şasea lună consecutiv în care România are cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană.

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană  a rămas stabilă în luna iunie 2019 la 1,6%, în timp ce în zona euro inflaţia a crescut uşor până la 1,3%, de la un nivel de 1,2% înregistrat în luna mai. 

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei se înregistra în România – 3,9%, Ungaria – 3,4% şi Letonia -3,1%.

La polul opus, ţările membre cu cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei au fost Grecia – 0,2%, Cipru – 0,3%, Danemarca şi Croaţia – 0,5%.

Citește și https://dc360.ro/viorica-l-a-sunat-pe-klaus-si-i-a-transmis-sa-se-grabeasca-cu-numirea-noilor-ministrii-la-externe-si-interne-si-noul-vicepremier-klaus-i-a-transmis-vioricai-ca-are-timp-de-gandire-pana-pe-25-iunie/

Întâlnire de gradul 0 între primarii nemulțumiți de buget și Eugen Teodorovici! Edili vin să discute cu ministrul Finanțelor, pentru a găsi soluții la rectificarea bugetară, pentru că altfel, spun aceștia, vom aveam localități aflate la limita supraviețuirii și poate chiar în pragul falimentului.

Edilii i-au trimis o scrisoare lui Teodorovici în care îi proun câteva soluții punctuale.

Iată care sunt cele mai importante dintre ele?

1. Alocarea suplimentară de sume din TVA pentru bugetele locale, cu destinaţie specială, pentru susţinerea integrală a cheltuielilor privind drepturile salariale ale însoțitorilor și indemnizațiilor persoanelor cu handicap și salarizării personalului neclerical, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială;

2. Alocarea sumelor de care bugete locale au fost deposedate în lunile ianuarie, februarie şi martie a.c. – corespunzătoare diferenţei dintre nivelul de 60 % şi cel de 41,75% – din cotele din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019;

3. Alocarea pentru unitățile administrativ-teritoriale cu statut de oraș a unor sume defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale care, adăugate la veniturile proprii estimate pentru 2019;

4. Asigurarea unor bugete minime de funcţionare pentru anul 2019, care să nu fie mai mici decât maximul bugetelor minime de funcţionare din anii 2015, 2016, 2017, 2018;

5. Menționarea în acest act normativ a sumelor care vor fi atribuite pentru fiecare comună, oraș, municipiu și județ, așa cum s-a făcut în legea bugetului de stat pe anul 2018.

Citește și https://dc360.ro/viorica-l-a-mustrat-in-parlamnetul-european-pe-proaspatul-europarlamentar-de-la-plus-dragos-tudorache-nu-functionarii-si-diplomatii-romaniei-au-facut-au-realizat-presedintia-consiliul-uniunii-europe/

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat luni intenția de introducere a unei „taxe de solidaritate” care să se aplice pensiilor speciale care depășesc 10.000 de lei.

Acesta a spus că propunerea sa a fost „convenită de principiu în cadrul CEX-ului” PSD. Ministrul nu a precizat ce nivel va avea această „taxă de solidaritate”.

„O variantă normală ar fi de a plafona la un nivel stabilit” iar în cadrul ședinței conducerii PSD s-a discutat de suma de 10.000 de lei, propunere care a fost „convenită de principiu”, a explicat Teodorovici.

Pentru ce depășește această valoare se are în vedere introducerea unei „taxe de solidaritate”, o „abordare corectă și logică”, în opinia ministrului Finanțelor.

Actul normativ care urmează să fie adoptat de Guvern în acest sens „va ajunge și în Parlament care va decide forma finală”, a mai spus Teodorovici.

Vom reveni cu amănunte

Citește și https://dc360.ro/codrin-foc-si-para-dupa-ce-carmenuca-a-fost-trasa-pe-tusa-de-viorica-remaniem-tot-si-de-a-valma-ministrii-performanti-de-ieri-remaniatii-aruncati-pe-scarile-partidului-de-azi-te-a-atins/

Cu o gaură în buget de 7 miliarde de lei, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, ar vrea să-și convingă colegii de partid să fie de acord cu o serie de „măsuri de austeritate”. Marian Oprișan nu pare prea încântat de idee. 

„Eu n-am auzit de austeritate până acum în PSD”, a spus Oprișan, înainte de ședința CEx. 

Potrivit Europa Liberă, ministrul de Finanțe va veni în fața Comitetului Executiv al PSD, luni, cu un set de măsuri de austeritate, pentru a face rost de bani la buget. Planul de austeritate al lui Teodorovici conține tăieri din banii studenților, persoanelor cu dizabilități, pensiilor speciale și din „sporul de pericol”.

Citește și https://dc360.ro/carmen-dan-nu-mai-e-in-guvern-acesta-si-a-dat-demisia-din-functia-de-ministru-de-interne-mana-dreapta-a-fostului-lider-psd-supravetuise-cu-bine-dupa-3-guverne-schimbate-si-dupa-70-de-ministrii-rema/