CSM îi declară război lui Iohannis! Replică la replică din partea Consiuliului Suprem al Magistraturii către șeful statului: Secția pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică!

Secția de judecători din Consiliul Superior al Magistraturii îi răspunde președintelui Klaus Iohannis ”că nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică”. Secția mai susține că ”transmiterea de către Președintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secția pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă”.

Comunicatul secției este o replică la explicațiile președintelui Iohannis, care a argumentat, la rândul său, într-un comunicat, de ce a respins-o pe Dana Garbovan din funcția de ministru al justiției, explicând că un judecător în funcție nu poate ocupa funcția de ministru al justiției,cu trimitere la o decizie CCR și la recomandările Comisiei de la Veneția.  De notat însă că judecătorul Andrea Chiș a scris pe Facebook că trei judecători din cadrul secției s-a opus, alături de judecătorii Mihai Bălan și Bogdan Mateescu, comunicatului secției. Cei trei judecători s-au delimitat și de comunicatul în care secția l-a acuzat pe Iohannis de ingerințe deosebit de grave în justiție.

Redăm integral comunicatul Secției de Judecători din CSM

”Precizări ale Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în scopul lămurii opiniei publice cu privire la afirmațiile cuprinse în comunicatul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din data de 29 august 2019

Pentru corecta informare a opiniei publice, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii formulează următoarele precizări în vederea lămurii problemei incompatibilității cu funcția de judecător și a momentului în care aceasta apare.

Recomandările Comisiei de la Veneția, la care face trimitere Președintele Klaus Iohannis, se referă la legislația statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcție politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală.

Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneția, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcție după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independența sa ulterioară.

Dacă depășim standardele din Kyrgyzstan și ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcției de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităților. Rațiunea acestei derogări pornește de la nevoia de a asigura bunul mers al justiției, prin folosirea experienței deosebite a magistraților, ce cunosc, în mod direct, realist și profund, problemele sistemului.

Spre exemplu, ministrul justiției din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcția de ministru al justiției, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcționa la această instanţă după expirarea mandatului.

Reglementări sau situații similare se regăsesc în Spania și Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcția de ministru al justiției sunt suspendați din magistratură pe aceasta perioadă.

Ca atare, reglementarea incompatibilității dintre funcția de judecător și cea de ministru al justiției ține de opțiunea legiuitorului național, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneția.

În ceea ce privește legislația română, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a arătat că funcția de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcție de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcție a acestuia.

Niciun considerent din decizia Curții Constituționale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcția de ministru al justiției implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curții Constituționale într-o modalitate distorsionată și contrară raționamentului juridic cuprins în considerentele acesteia.

În ceea ce privește incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcții sunt deținute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcție.

Analiza textelor legale și interpretarea lor, în litera și spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoștințe juridice, implică rigoare și interpretarea acestora în concordanță cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuție, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură.

Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităților, sunt de competența exclusivă a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Președintelui României.

Transmiterea de către Președintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secția pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă.

Secția pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică.

Asigurăm cetățenii României că Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va face tot ceea ce este necesar pentru a apăra independența puterii judecătorești de orice fel de presiuni și imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită.

De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituțional, Secția pentru judecători va acționa, ferm și fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiția să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acțiunile ce au ca scop creșterea calității actului de justiție și a independenței acestuia, în interesul milioanelor de cetățeni, beneficiari ai actului de justiție”

Citește și https://dc360.ro/tensiuni-tradari-jocuri-de-culise-si-miscari-de-ultima-ora-in-partidul-lui-tariceanu-decizia-ca-mircea-diaconu-sa-candideze-in-locul-liderului-alde-la-prezindentiale-au-separat-apele-in-alde-mai-m/

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.