Home Posts tagged augustin lazar

”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 19 aprilie a.c., decretul privind eliberarea din funcția de procuror a domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, la data de 27 aprilie 2019 – pensionare”, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale..

Citește și http://dc360.ro/codrin-suparat-pe-dancila-ca-a-adus-ministrii-la-mana-lui-iohannis-si-ca-nu-se-implica-destul-in-partid-dancila-in-loc-sa-spuna-lucruri-care-nu-sunt-adevarate-ar-face-mai-bine-sa-ma-invite-la-acti/

Mandatul de procuror general expiră la 27 aprilie, am vârsta, vechimea necesare și este momentul să fac agest gest, și-a justificat Augustin Lazăr pasul, la Europa FM. Procurorul general s-a referit și la candidatura sa pentru un nou mandat, care însă a eșuat. Eu mi-am făcut datoria, procedura este discutabilă și contestabilă, a subliniat Lazăr.

Principalele declarații ale lui Augustin Lazăr la Europa FM:

  • Vă spun că activitatea pe care am desfășurat-o eu este una care s-a încadrat tot timpul în limitele legii. Activitatea pe care am desfășurat-o a lăsat lucruri pozitive în activitatea Ministerului public.
  • Pentru campania murdară care s-a purtat împotriva mea am depus o cerere pentru apărarea reputației la Consiliul Superior al Magistraturii
  • Noi am început activitatea înainte de 1989, generația mea. Suntem noi, oare, vinovați că ne-am născut înainte de 1989? Suntem noi, oare, vinovați că am terminat universitatea în anii ’80, înainte de Revoluție, că am obținut rezultate bune pentru ceea ce am făcut, că am respectat legea la vremea respectivă, însă o lege, așa cum am arătat, cu niște standarde etice mai reduse decât acum?
  • Acum este ușor de văzut. Era mai complicat de văzut atunci,standardele etice ale vremii pentru că noi eram limitați în ceea ce se știa, eram după Cortina de Fier și era foarte dificil să înțelegem cât de bun sau rău este standardul legii în vigoare.
  • Eu am explicat că erau niște standarde tehnice pe care trebuia să le respectăm. Noi nu aveam nimic politic de făcut.
  • Procurorii și judecătorii din acea vreme trebuia să se conformeze legii care era în vigoare.
  • Vă rog să fim atenți să nu ne lăsăm pradă manipulărilor publice, care sunt interesate nu de adevăr, ci de pupitrul de comandă al Ministerului Public. Adică vor să discrediteze un procuror general care a soluționat dosarele istorice și vor să se scape de el pentru a se asigura că pun sub control justiția.
  • Infracțiunile contra securității statului nu erau de competența procurorului civil. Era o jurisdicție militară care cerceta și judeca și, eventual, condamna pe cei care comiteau asemenea infracțiuni.
  • Eu am exprimat pentru prima dată după 1989 scuze instituționale pentru practicile discutabile pe care vechea procuratură, în care am lucrat și eu, le-a avut, în contextul legal al acelor vremuri. Am exprimat regretele mele personale pentru suferințele disidenților acelor vremuri. Sigur că nu-mi este indiferent că niște persoane au suferit.
  • Procurorul care era la comisia de liberări condiționate nu avea contact cu deținuții din penitenciar, care era o unitate militară la vremea aceea, care funcționa după regulamente militare, iar conduita militarilor din acea perioadă era supusă jurisdicției procurorului militar.
  • Acum este ușor să vedem lucrurile. Este ușor, dacă vedem Memorialul durerii al doamnei Lucia Hossu Longin, să vedem ce se întâmpla acolo după ce i-am ascultat pe oamenii aceia. Dar înainte, cine știa aceste lucruri? Sigur că eu regret ceea ce s-a întâmplat.
  • Este foarte grav că oamenii aveau de ales între a deveni eroi și între a deveni niște spectatori care erau în imposibilitatea de a interveni într-un mandat de executare care era dat de justiția militară.
  • Dar vă întreb pe dumneavoastră: astăzi, în zilele noastre, de ce a trebuit să fie unii spectatori la ceea ce se întâmplă în zilele noastre? Acum, când știm valorile europene adevărate, de ce ar trebui să fie spectatori la ele și când un procuror se expune, spre exemplu pentru a apăra legea și pentru a apăra ordinea de drept așa cum scrie în Constituție, el să fie privit la maniera: aplaudat de spectatori și nimeni să nu-l susțină sau să-l susțină minim? Să-l încurajeze să se implice, iar când el este la ananghie toată lumea să se uite la el și să zică: Vai, săracu’! Puteți să-mi explicați acest lucru?
  • Că e ușor să ne uităm cu standardele de astăzi în urmă cu 33 de ani.
  • Procurorul care intră și este aplaudat să-și facă datoria, el de cine este susținut? De cine este susținut și ce riscă el?

Știrea privind pensionarea lui Augustin Lazăr, dată inițial de postul controlat de familia Voiculescu, a fost comentată pe larg în emisiunea Sinteza zilei, în care realizatorul acesteia, Mihai Gâdea, a mai declarat că lui Augustin Lazăr i s-ar pregăti un post de judecător la Curtea Constituțională.

Antena 3 a dus în ultima perioadă o campanie de demolare a imaginii procurorului general Augustin Lazăr.

Aflat la finalul primului mandat, Lazăr a candidat recent pentru un al doilea mandat de procuror general al României, însă a fost respins de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Citește http://dc360.ro/realitatea-tv-augustin-lazar-a-depus-cerere-de-pensionare/și

Știrea privind pensionarea lui Augustin Lazăr, dată inițial de postul controlat de fostul turanător la securitate Dan Voiculescu, a fost comentată pe larg în emisiunea Sinteza zilei, în care realizatorul acesteia, Mihai Gâdea, a mai declarat că lui Augustin Lazăr i s-ar pregăti un post de judecător la Curtea Constituțională.

Update: Procurorul General Augustin Lazăr a confirmat știrea pentru Realitatea tv.

Antena 3 a dus în ultima perioadă o campanie de demonizare și demolare a imaginii procurorului general Augustin Lazăr.

Aflat la finalul primului mandat, Lazăr a candidat recent pentru un al doilea mandat de procuror general al României, însă a fost respins de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Citește și http://dc360.ro/dna-explica-de-ce-lui-dragnea-nu-trebuia-sa-i-se-amane-procesul-dragnea-a-invocat-2-exceptii-de-neconstitutionalitate-care-au-dus-la-amanarea-procesului-de-regula-invocarea-uneia-sau-mai-multor-e/

Procurorul general Augustin Lazăr a anunțat marți că transmite premiul primit de la Grupul pentru Dialog Social disidentului anticomunist Iulius Filip și tuturor deținuților politic. Mutarea are loc în plin scandal generat de acuzațiile că, în calitate de președinte al comisiei de eliberare de la penitenciarul Aiud, funcție deținută înainte de 1989, Augustin Lazăr a refuzat eliberarea condiționată a lui Iulius Filip.

Augustin Lazăr mulțumește Grupului pentru Dialog Social pentru acordarea premiului GDS pe anul 2018, se declară onorat și spune că este “o recunoaștere a eforturilor și rezultatelor Parchetului General în lupta anticorupție, în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și în consolidarea statului de drept”.

El transmite, printr-un comunicat de presă, că a decis să transmită premiul GDS “celor care – cu prețul vieții sau al unor suferințe inimaginabile – au făcut posibil ca astăzi noi să ne putem exprima liber, să trăim într-o societate democratică, să revenim acolo unde ne este locul, în Europa”. Unul dintre deținuții politic cărora Lazăr le transmite acest premiu este Iulius Filip, pe care a fost acuzat că a refuzat să îl elibereze din Penitenciarul Aiud, la mijlocul anilor ’80.

“Transmit acest premiu domnului Iulius Filip și tuturor dizidenților din cadrul Asociaţiei foştilor deţinuţi politici din România, o dată cu asigurările mele că astăzi Ministerul Public este o instituție care activează la cele mai înalte standarde profesionale. Folosesc acest prilej pentru a exprima încă o dată regretul pentru dramele și suferințele trăite de luptătorii anticomuniști, prin al căror curaj și sacrificiu a fost scrisă cea mai demnă pagină din istoria contemporană a României”, transmite procurorul general, printr-un comunicat de presă.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat recent că a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr, după acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut parte dintr-o comisie care la mijlocul anilor ’80 a refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip.

Lazăr a reacționat prin comunicate de presă transmise de Ministerul Public și a catalogat drept grosolănii declarațiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar, acesta fiind atributul judecătorului. El a spus că regretă că drama disidentului Iulius Filip este folosită de cei ce vor să atace justiția.

În 9 aprilie, la o săptămână de la declanșarea scandalului, Augustin Lazăr a susținut o declarație de presă, spunând că mai multe instituții de presă i-au atribuit fapte pe care nu le-a făcut și i-au pus etichete pentru a-l decredibiliza. “Nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colaborator al vreunui serviciu de informații”, a afirmat Lazăr. El a mai susținut că aceste atacuri la adresa sa sunt determinate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat de procuror general. Legat de o posibilă demisie sau retragere a candidaturii pentru un nou mandat, procurorul general a susținut că nu ar fi în interesul societății. Procurorul general a declarat că nu are nicio emoție privind verificarea pe care CNSAS o face în cazul său, în urma acuzațiilor că ar fi refuzat să-l elibereze de două ori pe disidentul anticomunist Iulius Filip, el susținând că nu a fost și nu este ofițer al fostei Securități.

El a mai susținut că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist, el fiind procuror criminalist, iar participarea la comisia de liberări condiționate era o activitate suplimentară.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis revocarea lui Lazăr și chiar a făcut un apel către PNL să îl susțină în acest demers.

Mandatul lui Augustin Lazăr la șefia Parchetului General se încheie în 28 aprilie. Lazăr, pe care Tudorel Toader a încercat fără succes să îl revoce, a candidat pentru un nou mandat, însă a fost respins de ministrul Justiției.

Citește și http://dc360.ro/comisiile-juridice-ale-parlamentului-au-dat-aviz-favorabil-pentru-organizarea-referendumului-pe-justitie-la-solicitarea-lui-iohannis/

Augustin Lazăr, anunț bombă în scandalul momentului. Ce spune Procurorul General al României despre acuzațiile aduse.

 Augustin Lazăr, procurorul general al României, face declaraţii în scandalul momentului:

”Astăzi doresc să clarific câteva aspecte ale carierei mele de procurori. Consider că am această datorie publică.

În ultimele zile câteva instituții de presă mi-au atibuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au pus etichete care să mă decredibilizeze.

Nu sunt ofițer, sub-ofițer sau agent al fostei securități sau al vreunui serviciu secret”, a afirmat Augustin Lazăr.

Acesta a mai spus că nu are nicio emoție în ceea ce privește verificările CNSAS.

Procurorul general al României a mai precizat că în timpul armatei a fost genist la Timișoara. Conform lui, informațiile au fost prezentate într-un mod tendențios.

Aceste atacuri nefondante sunt în mod evident determinate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat pentru funcția de Procuror General”, a completat Lazăr.

Lazăr a respins, vineri, afirmaţiile că ar fi sancţionat disciplinar un deţinut politic de la Penitenciarul Aiud şi susţine că este este victima unei campanii de discreditare, în care oameni nevinovaţi, victime ale regimuului comunist, sunt manipulaţi fără scrupule. 

Citeşte şi http://dc360.ro/orlando-critica-multinationalele-pentru-lipsa-de-compasiune-nu-face-nimeni-investitii-in-romania-pentru-ca-iubeste-romania/

Procurorul general, Augustin Lazăr, respinge acuzațiile lansate de canalele media apropiate PSD, potrivit cărora l-ar fi ținut în închisoare, în perioada comunistă, pe disidentul Iulius Filip.

Într-o intervenție la postul Realitatea TV, Lazăr a acuzat, miercuri seară, faptul că motorul acestei campanii de presă derulate împotriva sa sunt persoane „intersate de postul de procuror general”.

Principalele declarații ale lui Augustin Lazăr:

  • Este o grosolănie să spui că procurorul închidea sau deschidea pe cineva în penitenciar, că modifica mandatul de executare a pedepsei la are umbla doar judecătorul.
  • Printre cele 50-60 de dosare, era posibil să fie și o persoană ca domnul Filip și condițiile erau verificate în același mod la toate persoanele, indiferent de ce condamnare aveau.
  • Procurorul nu avea contact cu condamnatul din penitenciar, iar comisia era la grefa penitenciarului.
    Îmi exprim regretul pentru drama acestui om despre care acum am auzit, pe care nu l-am cunoscut.
  • Se vede că a suferit nevinovat. El avea o condamnare dată de un tribunal militar și se află la Aiud în executarea unei pedepse.
  • Regret că drama acestui om, un dizident politic care a crezut în convingerile sale și a fost un om de onoare, a fost folosită de oameni interesați, pentru a ataca Justiția, Ministerul Public, Procurorul General.
  • Aceste acte se știe că erau cunoscute și desecretizate de ani de zile, dar nu au fost scoase decât acum, când e nevoie să satisfacă interesele celor care au un interes major în procedurile judiciare și pentru care se obține cu dificultate un aviz de urmărire penală, persoane intersate de postul de procuror general.

Citeşte şi http://dc360.ro/magistrati-nici-deciziile-ccr-si-nici-directivele-europene-nu-impun-diminuarea-termenului-de-prescriptie-speciala-sau-eliminarea-infractiunii-de-neglijenta-in-serviciu-standardele-internationale-inc/

Augustin Lazăr, actualul procuror general al cărui mandat se termină în aprilie, și-a depus marți, la Ministerul Justiției, candidatura pentru un nou mandat la șefia Parchetului General.

Lazăr își anunțase încă din 18 martie intenția de a-și depune candidatura, în condițiile în care ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declanșat procedura pentru a-l revoca din funcție, iar relațiile dintre cei doi sunt extrem de tensionate.

Lazăr a arătat atunci într-un comunicat de presă că vrea să își continue proiectele începute, precum și procesul de modernizare a Ministerului Public, dar și pentru a asigura stabilitatea instituțională.

Augustin Lazăr a vorbit în comunicat și de așteptările colegilor săi din procuratură: ”Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și http://dc360.ro/dragnea-israelul-e-intr-o-perioada-in-care-are-nevoie-acuta-de-prieteni-de-prieteni-adevarati-prieteni-adevarati-sunt-cei-care-in-momentele-importante-sar-in-ajutor/

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.

În următorii ani trebuie continuată activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă semnate și coordonate de procurorul general, programe care reprezintă cea mai mare investiție financiară în infrastructura informatică a Ministerul Public și în formarea profesională. Aceste programe sunt:

– ”Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” – SIPOCA53 (Bugetul proiectului: 54.785.517,47 lei ; perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020);
– ”Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice” – SIPOCA 54 (Bugetul proiectului: 14.273.724,29 lei; perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020);
– Mecanismul financiar Norvegian 2014-2021 – „Lupta împotriva criminalității și corupției” (Buget estimat: 4.250.000 euro; perioada estimată de implementare: 27 noiembrie 2018 – 27 noiembrie 2021);
– ISFP-2017-AG-FORENSIC-821555 „Schimburi de informaţii în materia modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă” MEMO (Buget estimat: 527.296 Euro, perioada estimată de implementare: 1 octombrie 2018 – 31 martie 2020);
– ISFP-2017-AG-THBX- 815267 „Întărirea capacităţii de combatere a traficului de persoane şi a produselor acestei infracţiuni prin investigaţii financiare avansate” WESTEROS (Buget estimat: 313.396 euro, perioada estimată de implementare: 14 septembrie 2018 – 13 septembrie 2020);
– ISFP-2017-AG-DRUGS-822561 „Combaterea coordonată a noilor tendințe în traficul de droguri”– SNOW WHITE (Buget estimat: 419.352 euro, perioada estimată de implementare: 1 decembrie 2018 – 1 decembrie 2020);
– HOME/2015/ISFP/AG/LETX/8776 „Formare profesională în domeniul operațiunilor sub acoperire online pentru combaterea criminalității cibernetice” CY-OPS (Bugetul proiectului: 348.665 euro, perioada de implementare: 15 februarie 2017 – 14 august 2018).

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și http://dc360.ro/zi-cu-ghinion-pentru-cristi-borcea-fostului-actioner-i-s-a-sporit-pedeapsa-si-are-de-executat-7-ani-si-6-luni-de-inchisoare-cu-executare/

Secția pentru anchetarea magistraților funcționează în afara principiilor constituționale ale legalității și imparțialității, avertizează procurorul general Augustin Lazăr, în solicitarea către CSM de a sesiza Curtea Constituțională asupra ordonanțelor de guvern care modifică legile justiției. El spune că aceste modificări repetate duc și la anomalia că procurorul șef al acestei secții nu este subordonat procurorului general, dar procurorii Ministerului Public, subordonați procurorului general, ajung, prin efectul normelor, să fie subordonați și procurorului șef al secției speciale. Existând o dublă subordonare, în raport cu entități independente, funcționarea acestei componente a activității judiciare a procurorilor este paralizată, spune Lazăr.

În solicitarea transmisă CSM, procurorul general vorbește și despre controversata Secție pentru anchetarea magistraților, care prin Ordonanța 7 este scoasă de sub autoritatea procurorului general și primește puteri sporite.

Astfel, prin art. 14 pct. 4 din OUG 7/2019 a fost modificat art. 881, prin introducerea unui nou alineat (6) cu următorul conținut: “Ori de câte ori Codul de procedură sau alte legi speciale fac trimitere la <<procurorul ierarhic superior>> în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”, iar prin art. 14 pct. 6 din OUG nr. 7/2019 a fost modificat art.888 alin. 1 lit. d, astfel:”Exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018”.

Augustin Lazăr spune că aceste modificări au ca efact excluderea absolută a procurorului general de la exercitarea controlului ierarhic, control care se impune atunci când este vorba de actele procurorului șef al Secției speciale.

Actele procurorului șef al S.I.I.J. rămân în afara controlului ierarhic, ceea ce afectează principiile legalității și imparțialității care guvernează activitatea procurorilor și al căror corolar îl reprezintă principiul controlului ierarhic. În acest mod este afectată unicitatea structurală și unitatea de acțiune a Ministerului Public.

Augustin Lazăr spune că prin efectul art. 14 pct. 4 din OUG 7, Secția specială funcționează în afara principiilor constituționale ale legalității și imparțialității, atâta vreme cât este în afara principiului constituțional al controlului ierarhic. “Or,

legalitatea și imparțialitatea sunt, de fapt, garanții esențiale, de neînlăturat (decât cu riscul neconformității cu Legea fundamentală, Convenția europeană a drepturilor omului ) ale oricărei proceduri penale”.

De asemenea, procurorul general mai spune că în cauzele preluate și aflate pe rolul instanțelor de judecată, exercitarea/retragerea căilor de atac de către Secția de anchetare a magistraților ridică și o altă problemă. Astfel, în asemenea cauze S.I.I.J. nu a efectuat urmărirea penală, nu participă la judecată, context în care, în mod obiectiv, acesteia îi lipsesc criteriile funcționale și previzibile (practic, cunoașterea cauzei ) pentru a decide cu privire la exercitarea/retragerea căilor de atac. “Or, aceste aspecte nu fac decât să configureze o exercitarea exclusiv formală a acestei componente a activității judiciare a Ministerului Public, formalism care este de natură a afecta însăși substanța rolului constituțional al acestei autorități – reprezentarea intereselor generale ale societății, apărarea ordinii de drept, precum și a drepturilor și intereselor cetățenilor”.

Augustin Lazăr mai arată că procurorii din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorii din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei de competența S.I.I.J, procurori care participă la soluționarea acestor cauze, nu sunt subordonați procurorului șef S.I.I.J. Însă, ca efact al acestor modificări, aceștia (inclusiv procurorii cu funcții de conducere, chiar și la același nivel ierarhic cu procurorul șef S.I.I.J. ) devin practic subordonați procurorului șef al secției speciale. Acesta însă nu este este subordonat procurorului general.

“Norma creează o situația anormală – procurorul șef S.I.I.J. nu este subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar procurorii Ministerului Public, subordonați procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ajung, prin efectul normelor, să fie subordonați și procurorului șef S.I.I.J. Existând o dublă subordonare, în raport cu entități independente, funcționarea acestei componente a activității judiciare a procurorilor este paralizată, iar unitatea de acțiune care le caracterizează activitatea este anulată; efectele dezagregării acestei activități se vor manifesta distructiv în ceea ce privește realizarea rolului Ministerului Public, vor prejudicia interesele generale ale societății și cele individuale ale justițiabililor”, mai arată procurorul general.

Citește și http://dc360.ro/kovesi-e-acuzata-de-sectia-adinei-florea-ca-ar-fi-coordonat-grupul-infractional-organizat-de-la-dna-ploiesti-care-ar-fi-incercat-sa-smulga-denunturi-de-la-nevinovati/

Procurorul general Augustin Lazăr așteaptă de la Secția specială de anchetare a magistraților o copie a dosarului Tel Drum pentru a decide cine va avea competența pentru instrumentarea cauzei – DNA sau controversata secție, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.

„Se așteaptă dosarul de la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru examinare împreună cu dosarul de la DNA și tranșarea conflictului pozitiv de competență”, a precizat sursa citată.

Secția de anchetare a magistraților a transmis către DNA patru cereri de preluare a dosarului Tel Drum, motivând că în această cauză sunt vizați și magistrați. Vinerea trecută, o copie a acestui dosar a fost transmisă către Secție.

Tot atunci, DNA a sesizat procurorul general pentru a decide ce parchet – DNA sau Secția de anchetă a magistraților – este competent în acest dosar. Augustin Lazăr a declarat vinerea trecută pentru HotNews.ro că va lua o decizie în această săptămână.

În dosarul Tel Drum, în 13 noiembrie 2018 procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
“Până în acest moment, nici Autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)”, transmiteau procurorii DNA.

Citește și http://dc360.ro/tudorel-da-vina-pe-iohannis-pentru-blocajul-de-la-dna-care-ramane-fara-sefi-ca-efect-al-oug-7-seful-dna-a-facut-vreo-propunere-pentru-sectii-domnul-toader/