Home Posts tagged augustin lazar (Page 3)

Procurorul general Augustin Lazăr este şi el vizat în ancheta deschisă împotriva fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, potrivit Realitatea TV. 

Procurorul general Augustin Lazăr este şi el vizat în ancheta deschisă împotriva fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, pentru un comunicat de presă referitor la extrădarea lui Nicolae Popa, potrivit Realitatea TV. 

Potrivit unor surse citate de Antena 3, autorii comunicatului oficial remis de Parchetul General vor fi anchetați.

În acest context, vor fi anchetați Augustin Lazăr și purtătorul de cuvânt al Parchetului General, fiind suspecți de favorizarea făptuitorului, adică Laura Codruța Kovesi.

Ştire în curs de actualizare.

Citește și https://dc360.ro/v-v-dancila-intrebata-daca-demisioneaza-in-cazul-nerespectarii-tintei-de-180-km-de-autostrada-de-ce-sa-demisionez-coordonez-eu/

Secția pentru anchetarea magistraților din Parchetul General va da mâine mai multe informații despre dosarul vizând-o pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, iar alți magistrați trebuie să se abțină de la comentarii pe această temă, conform legii, a declarat, pentru HotNews.ro, procurorul general Augustin Lazăr.

“Despre dosarele în curs pot da informații doar secțiile care le instrumentează. Mâine vom afla mai multe informații de la Secția pentru instrumentarea infracțiunile din justiție. Alți magistrați trebuie să se abțină de la comentarii, conform legii”, a declarat, joi, pentru HotNews.ro, procurorul general Augustin Lazăr, întrebat despre dosarul vizând-o pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, deschis de controversata secție pentru anchetarea magistraților.

Fostă şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi a anunţat, miercuri, că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, având calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Laura Codruţa Kovesi remarcă faptul că această citaţie vine în momentul în care ea se pregăteşte să susţină interviul pentru funcţia de procuror-şef european și spune că demersul este unul abuziv.

“Este o răzbunare pentru demersul făcut la CEDO, că am trecut de filtru şi Guvernul are termen până în 18 martie să îmi propună o înţelegere amiabilă, altfel procesul se va judeca pe fond. Nu se încearcă aflarea adevărului, ci să fiu oprită să ocup această funcţie”, a declarat Kovesi la Digi24.

Fostă şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi va fi audiată la Secţia de investigare a magistraților într-un dosar deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări a lui Sebastian Ghiță, a declarat, joi dimineață, procurorul Adina Florea, adjuncta acestei structuri controversate, înființate în acest an după modificarea legilor justiției de către coaliția PSD-ALDE. Adina Florea – propusă de mai multe ori la șefia DNA, în locul lui Kovesi, și refuzată de președintele Iohannis – a susținut că în acest caz vor fi respectate drepturile tuturor persoanelor implicate, și, în primul rând, va fi respectată legea.

Secția specială pentru anchetarea magistraților este condusă de fostul adjunct al șefului Inspecției Judiciare, Gheorghe Stan. Adjunctul lui Stan la Secția pentru anchetarea magistraților este procurorul Adina Florea, propusă de trei ori la șefia DNA de către ministrul Justiției și respinsă de președintele Iohannis.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi-a început activitatea în 23 octombrie 2018, având competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai CSM. Secţia a preluat dosarele care îi vizează pe magistraţi aflate în lucru la DNA şi la alte unităţi de Parchet, precum şi dosarele soluţionate. În momentul în care a devenit operațională, Secția a primit peste 1.400 de dosare.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, declara, în 20 ianuarie, la România TV, că va transforma în Direcție Secția de anchetare a magistraților, deoarece actuala conducere a Parchetului General, adică Augustin Lazăr, împiedică structura să funcționeze.

Citește și https://dc360.ro/toader-nu-am-nicio-legatura-cu-anchetarea-laurei-kovesi-de-catre-sectia-speciala/

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a depus la Parlament mai multe amendamente la proiectul de buget şi solicită alocarea în plus a aproape 27 de milioane de euro pentru parchete, DNA şi DIICOT.

Lazăr solicită 5,4 milioane de euro pentru angajarea a 50 de poliţişti la DIICOT, a 66 de auditori de justiţie, 25 de tineri procurori, 18 specialişti în percheziţii informatice şi 9 grefieri.

De asemenea, procurorul general solicită suplimentarea fondului de flagrant de la DNA şi DIICOT cu aproape 850.000 de euro şi încă 1,6 milioane de euro pentru „cheltuieli judiciare”, precum plata expertizelor, cum este cea din dosarul 10 August. În cazul violenţelor jandarmilor asupra civililor paşnici, procurorii militari au dispus efectuarea unei „expertize fizico-chimice asupra substanțelor cu efect iritant lacrimogen folosite de forțele de ordine în cursul intervenției”.

Şeful Ministerului public solicită aproape 10 milioane de euro pentru  construcţia sediilor DIICOT şi ale parchetelor de pe lângă Judecătoriile Moineşti şi Mangalia şi parchetelor de pe lângă Tribunalele Dâmboviţa şi Galaţi. De subliniat că, potrivit procurorului general Augustin Lazăr, DIICOT plăteşte 58.000 de euro lunar chirie pentru sediul central din Calea Griviţei.

Lazăr cere aproape 360.000 de euro şi pentru „utilaje şi echipamente” pentru Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). La capitolul bugetar „bunuri şi servicii”, procurorii solicită suplimentarea cu peste 4 milioane de euro pentru Secţia de anchetare a magistraţilor.

„Suma stabilită de MFP în proiectul de buget pe anul 2019, la titlul 20 „Bunuri şi servicii”, nu a avut în vedere necesitatea asigurării sumelor destinate SIIJ, care, începând cu anul 2019, urmează să îşi desfăşoare activitatea într-un sediu închiriat de la RAPPS, ceea ce implică cheltuieli suplimentare cu amenajarea spaţiului, utilităţi, chiria pentru sediu, etc”, se arată în amendamentele Ministerului Public.

Citește și https://dc360.ro/elementor-7607/

Bugetul prevăzut în proiect nu asigură funcționarea Parchetului General, care nu își va putea îndeplini obiectivele cu banii pe care îi are la dispoziție, a declarat procurorul general Augustin Lazăr la dezbaterile din Parlament asupra bugetului. El a cerut aprobarea mai multor amendamente prin care Parchetul a cerut suplimentarea fondurilor, dar președintele comisiei, Robert Cazanciuc, a susținut că Ministerul Public nu are voie să facă amendamente.

“Din păcate, propunerile de buget ale ordonatorului principal de credite al Ministerului Public nu au fost împărtăşite, ele fiind reevaluate în minus de Ministerul de Finanţe. Din păcate, în această situaţie vom fi în imposibilitate de a îndeplini obiectivele care revin Ministerului Public, astfel cum avem aceste resurse la dispoziţie. Pentru aceasta, noi am formulat câteva amendamente pe care vă rugăm să le aprobaţi, prin care să aveţi în vedere că noi am încadrat, începând cu 1 ianuarie 2019, 66 auditori de justiţie, 25 de procurori numiţi, 18 specialişti, 9 grefieri, de asemenea, în cadrul Ministerului Public funcţionează o secţie de investigare a infracţiunilor din justiţie care a primit o clădire nouă, căreia trebuie să îi achităm chirii, să îi facem îmbunătăţiri, să o dotăm cu echipamente, pentru ca ea să poată funcţiona”, a spus Lazăr, în comisiile juridice reunite ale Parlamentului, potrivit Agerpres.

Președintele comisiei, Robert Cazanciuc, a afirmat că Ministerul Public nu are voie să facă amendamente, spunându-i procurorului general că trebuia să trimită către grupurile parlamentare propunerile în termen.

“Nu a fost depus niciun amendament în termen. Domnul procuror general putea să depună la grupurile parlamentare amendamentele, în termen, din timp. Nu am auzit să fie ceva acceptat până acum”, a declarat Cazanciuc.

Deși atât PNL, cât și USR au susținut amendamentele procurorului general Augustin Lazăr, singurul amendament care a trecut a fost propus de PNL, care prevede majorarea bugetului Ministerului Public cu aproape 9 milioane de lei, banii urmând să meargă către asistență judiciară.

Comisiile juridice reunite au avizat bugetul Ministerului Public, cu acest singur amendament de suplimentare a sumelor pentru asistenţa judiciară cu 8.995.000 de lei, amendament propus de liberalul Daniel Fenechiu.

În forma depusă de Guvern, bugetul Ministerului Public este de 1.315.784.000 lei, în creştere cu 5,56% faţă de 2018.

Citește și https://dc360.ro/dragnea-a-depus-amendamente-la-buget-pentru-diminuarea-fondurilor-alocate-serviciilor-secrete-cu-peste-500-de-milioane-de-lei/

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că procesul prin care Augustin Lazăr a contestat propunerea de revocare a ministrului justiției, Tudorel Toader, se va judeca la Curtea de Apel din Alba Iulia, au declarat pentru G4Media.ro surse din justiție. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, l-a acuzat în repetate rânduri pe Augustin Lazăr că prin acest proces încearcă să tragă de timp și chiar l-a acuzat că nu cunoaște regulile de competență.

Reprezentantul Ministerului Justiției a susținut în timpul procesului, pentru a susține ideea judecării procesului la București, că litigiul nu este între persoane fizice, Augustin Lazăr și Ministrul Justiției, Tudorel Toader, ci între 2 persoane juridice, Procurorul General al României și Ministerul Justiției.

Pe de altă parte, avocatul lui Augustin Lazăr, Ovidiu Podaru, a susținut că în litigiul actual este stipulat clar cine sunt părțile: reclamant persoană fizică Augustin Lazăr,, cu domiciliul în Alba Iulia, și pârât Ministerul Justiției. Astfel, acesta a făcut diferența între domiciliul unei persoane fizice și sediul unei persoane juridice, pentru a susține ca litigiul să se judece la Alba.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a depus, în noiembrie 2018, la Curtea de Apel Alba, o cerere de suspendare a procedurii de revocare declanșată de ministrul justiției, Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a declanșat pe data de 24 octombrie procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a enumerat 20 de capete de acuzare la adresa lui Lazăr, printre care și semnarea unui protocol secret cu SRI în 2016, dar și ascunderea adevărului despre acest protocol.

A urmat apoi un adevărat război al declarațiilor între ministrul justiției și procurorul general pe tema ordonanței de clasare a unui dosar care îl viza pe Klaus Iohannis care ar fi fost depusă în dosarul de numire.

Citește și https://dc360.ro/elementor-6745/

Han Moraal, președintele Asociației Internaționale a Procurorilor, a trimis premierului Viorica Dăncilă o scrisoare oficială în care își exprimă îngrjorarea față de impactul modificărilor din justiție asupra independenței procurorilor.

De asemenea, asociația își exprimă îngrijorarea față de încercările de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr.

Asociația Internațională a Procurorilor, cu sediul în Haga (Olanda) citează în scrisoare poziția Comisiei de la Veneția legată de modificarea legislației din Justiție și, mai cu seamă, despre procedura de revocare și numire a procurorilor-șefi.

Citește și https://dc360.ro/sorina-pintea-suntem-in-a-treia-saptamana-epidemica-este-epidemie-de-gripa-la-nivel-national/

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat, luni seara, la Antena 3, că, în privința solicitării sale privind revocarea procurorului general, Augustin Lazăr, căreia președintele Klaus Iohannis nu i-a dat curs, nu există altă cale de urmat decât sesizarea Curții Constituționale. Toader a subliniat că decizia o ia premierul Dăncilă.

Declarațiile lui Tudorel Toader:

  • Eu mențin toate argumentele din raportul de evaluare a procurorului general.
  • Cred că azi argumentele sunt mai convingătoare, mai puternice decât la momentul prezentării raportului de evaluare.
  • Decizia CCR 358 referitoare la Kovesi e absolut valabilă la indigo și cu evaluarea procurorului general. Și unul și altul au avut temeiul juridic de evaluare din legile justiției, ambele evaluări s-au raportat la articolul 32 din Constituție, în mare parte și faptele, actele reținute în sarcina celor doi sunt asemănătoare.
  • Faptul că președintele a refuzat până în prezent revocarea procurorului general cade în sarcina domniei sale. Procurorul general a învățat ceva din experiența fostei șefe DNA și a zis: dacă președintele poate să refuze nominalizarea pe oportunitate, dacă poate refuza revocarea pe motive de legalitate, atunci a căutat motive de legalitate ca să amâne revocarea. E o tragere de timp.
  • Întrebat dacă trebuie mers la Curtea Constituțională (CCR): Încă nu-i târziu. A solicitat instanței de contencios administrativ să constate nelegalitatea raportului de evaluare. (…) Evaluarea nu are valențele unui act juridic. (…)
  • O sancțiune juridică gen amendă, gen pedeapsă nu există. există o sancțiune politică și alegătorul va avea ocazia să se exprime la alegerile care urmează. pe de altă parte, există posibilitatea sesizării CCR, practic de a o sesiza din nou cu o dezlegare pe care în mod firesc o cunoaștem. eu dacă azi aș mai fi judecător și aș avea de dată recentă o decizie pe o speță similară, nu reconsider jurisprudența în juma de an
  • Eu nu pot sesiza CCR, doar dna prim-ministru. decizia de sesizare sau nu a instanței de contencios constituțional are natură politică, decizie pe care nu o iau eu, o ia dna prim-ministru
  • Nu există altă cale de urmat.

Tudorel Toader spunea și în urmă cu trei săptămâni că va fi sesizată Curtea Constituțională (detalii aici)

Citește și https://dc360.ro/elementor-6596/

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, într-un interviu difuzat luni seara de Digi24, referitor la proiectul de ordonanță de urgență privind revizuirea sentințelor anunțat de ministrul Justiției, că deciziile Curții Constituționale (CCR) dispun pentru viitor și că trebuie avut în vedere principiul neretroactivității legii penale.

Augustin Lazăr a mai declarat că protocolul semnat de el cu SRI a fost declarat constituțional, cele două-trei alineate respinse de CCR nefiind de fond. Lazăr a spus că acest protocol a fost folosit ca ”bumerang politic” și cineva trebuie să răspundă pentru că „l-a furat“ și l-a prezentat public, deși era document clasificat.

  • Nu putem să umblăm cu ușurință la hotărâri judecătorești definitive și să creăm în opinia publică senzația că hotărârile judecătorești pot fi schimbate după caz și după cum există orientare sau alta. Hotărârile judecătorești definitive au putere de lege și cine își va suma această răspundere va trebui să analizeze neretroactivitatea legii penale, faptul că deciziile CCR dispun pentru viitor.
  • Legitimitatea va fi pusă sub un mare semn de întrebare
  • Separația puterilor în stat este o lege de fier a statului de drept din secolul XVIII

Citește și https://dc360.ro/adrian-vasilescu-dupa-ce-euro-a-atins-un-nou-record-piata-valutara-este-influentata-inclusiv-de-declaratiile-politice-investitorii-sunt-oameni-rationali/

Jocul politic este de așa natură încât ministrul Justiției trebuie să adopte o anumită cale, care este mai mult politică decât juridică, este reacția procurorului general Augustin Lazăr privind Ordonanța de Urgență anunțată de Tudorel Toader prin care cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite începând din 2014 ar putea dispune de un recurs în anulare. Lazăr a declarat, într-un interviu pentru Digi24, că hotărârile judecătoreşti definitive au putere de lege, iar deciziile Curții Constituționale se aplică pentru viitor, astfel că va fi foarte greu pentru Ministerul Justiţiei să explice cum o Ordonanţă de Urgenţă poate schimba retroactiv decizii definitive ale instanţei.

“Legea penală nu retroactivează și asta o știu nu numai Curtea Constituțională, nu numai judecătorii constituționali, care chiar au o jurisprudență în care atrag atenția asupra acestui fapt. Dacă cineva își face timp să o studieze. Și o știe și domnul ministru. Însă, s-ar părea că jocul politic e de așa natură încât trebuie să adopte o anumită cale, care este mai mult politică decât juridică. Ba, juridică eu aș zice că nu prea este, pentru că va fi foarte, foarte dificil să ne explice cineva cum va explica printr-o notă de fundamentare cineva neretroactivitatea legii penale și cum în acest caz legea penală ar trebui să retroactiveze”, a declarat Augustin Lazăr.

Ministrul Justiției Tudorel Toader a făcut luni dimineața noi precizări privind Ordonanța de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader a spus că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror. 

Ordonanța este una cu miză pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de un complet de 5 în dosarul Referendumului, în 22 aprilie 2016. Liderul PSD a primit doi ani de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de patru ani. El a fost acuzat de DNA de “folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite”.

În 7 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.

Citește și https://dc360.ro/adrian-vasilescu-dupa-ce-euro-a-atins-un-nou-record-piata-valutara-este-influentata-inclusiv-de-declaratiile-politice-investitorii-sunt-oameni-rationali/

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, are de gand sa transforme in Directie actuala sectie de investigare a magistratilor si acuza actuala conducere a Parchetului General, adica pe procurorul Augustin Lazar, ca impiedica structura sa functioneze.

“Cunoscand realitatea, stim ce trebuie sa facem. Eu, ca ministru al Justitiei, nu sunt cel care ia masuri administrative sau aplica sanctiuni.

Fata de aceste abuzuri, avem autoritati abilitate legal, care au compententa partajate, avem Sectie pentru procurori, avem Inspectia Judiciara, avem plen CSM, avem Sectia speciala de anchetare a presupuselor abuzuri comise de magistrati. Sectie pe care actuala conducere a Ministerului Public o impiedica sa functioneze, motiv pentru care, cel mai probabil, sectia o vom trasforma in directie competenta”, a anuntat Toader, duminica seara, intr-o interventie telefonica la Romania TV.

Ca argument in favoarea deciziei sale, Toader a sustinut ca acum toate sesizarile care ajung la sectia speciala de anchetare a magistratilor trebuie sa “treaca prin Ministerul Public”, transmite Mediafax.

Inca din luna noiembrie sefele Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, Florena Sterschi si Adina Florea, au cerut ca aceasta structura din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie transformata in Directie, pe modelul marilor parchete, DIICOT si DNA.

Cele doua s-au plans ca in Parchetul General nu au conditii propice privind munca de ancheta, personalul necesar si spatii de lucru. S-au plans inclusiv de demersurile pentru instalarea unor posturi de telefoane sau repartizarea unor soferi, grefieri, specialisti sau ofiteri de politie judiciara.

“Nu avem unde sa depozitam nici cele 33.000 de dosare. Ridicam lipsa spatiului de arhivare si de depozitare”, a spus Adina Florea. Potrivit acesteia, cei trei grefieri repartizati nici nu ar fi vrut sa lucreze in aceasta sectie, deoarece au aratat ca volumul de munca ar fi fost foarte mare.

Sterschi a explicat ca este necesara transformarea sectiei speciale in directie pentru o mai buna repartizare a dosarelor, in functie de specializare. “Trebuie reorganizata sectia, pe serviciul de urmarire penala, pe serviciul de specialisti. Acum nu se poate realiza in acest moment”, a spus Sterschi.

Adina Florea a plusat si a sustinut ca ar fi un lucru foarte bun sa se poata gestiona activitatea din punct de vedere bugetar.

“In aceasta sectie se instrumenteaza dosare care privesc infractiuni potential savarsite de persoane cu o anumita calitate. Este necesara o independenta si o autonomie totala a acestei structuri, fata de Parchetul General, cum de altfel au si DNA-ul si DIICOT-ul”, adauga Florea.

Citește și https://dc360.ro/dumitru-buzatu-suspendarea-lui-iohannis-va-fi-discutata-in-cex-ul-psd-sunt-multi-colegi-nerabdatori-sa-l-suspende/