Home Posts tagged comisia europeana

Comisia Europeana avertizeaza Guvernul Romaniei in legatura cu pericolul cresterii pensiilor cu 40% din septembrie in contextul pandemiei de coronavirus, mai ales ca aproximativ la mijlocul toamnei este anuntat faptul ca urmeaza cel de al doilea val al pandmeiei.

Europenii spune mai exact ca o crestere cu 40% a pensiilor, mai ales in contextul crizei mondiale provocate de COVID19, ar putea reprezenta un risc asupra sustenabilității finanțelor publice. De altfel, Comsia Europeana avertizeaza ca in acelasi timp creste si deficitul bugetar, daca pentru 2020 acesta este estimat la 9,2%, in anul 2021 acesta este estimat la 11,4%.

Tot Comsia Europeana atrage atentia ca pe timpul carantintei din cauza pandemiei de coronvairus au fost afectate afacerile de toate dimnesiunile,  mia ales cel mai mici, riscand in acest moment falimnetul.

Avertismentul Comisiei Europene:

“Pensiile au crescut cu 15% în septembrie 2019, în urma adoptării legii pensiilor din vara aceluiași an, și ar urma să crească cu 40% în septembrie 2020 și apoi să urmeze recalcularea în septembrie 2021. Astfel, cheltuielile cu pensiile vor crește substanțial în perioada 2020-2022. Riscurile asupra sustenabilității fiscale cresc în continuare prin impactul pandemiei COVID-19 asupra activității economice și a efortului fiscal necesar pentru amortizarea acesteia”, se arată în document.

Potrivit acestuia, deciziile anterioare de politici fiscale au lăsat România cu un buffer fiscal mic pentru a face față COVID-19.

• Deficitul bugetar estimat este de 9,2% din PIB în 2020 și de 11,4% în 2021. Datoria publică este estimată să urce la 46,2% în 2020, dacă politicile rămân neschimbate, conform prognozei de primăvară a Comisiei.

IMM Invest ar putea să nu fie de ajuns

Documentul reamintește că în urma măsurilor luate de autorități, lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte, iar afacerile au fost nevoite să-și reducă activitatea sau să se închidă, oamenii neputând lucra.

„Afacerile de toate dimensiunile, în speciale întreprinderile mici au fost puternic afectate de întreruperea comerțului și de carantină și se confruntă cu probleme ce țin de lichiditate și risc de faliment”, menționează sursa citată.

• Pentru recuperare este nevoie de resurse suplimentare pentru a susține afacerile și gospodăriile. Sectorul de servicii va avea nevoie de atenție specială pentru că este cel mai afectat și unele subsectoare sunt de așteptat să se contracte pentru o perioadă mai lungă decât cel de producție.

„Măsurile guvernamentale de răspuns includ crearea unei scheme de garantare (IMM Invest) cu un plafon de 15 miliarde lei pentru a oferi garanții IMM-urilor în contractarea unor credite pentru finanțarea investițiilor și a capitalului de lucru. De aceste garanții vor beneficia și băncile, care vor trebui să rămână bine capitalizate și lichide pentru a asigura fluxul necesar de credit către gospodării și companii. De asemenea, din cauza rolului limitat al băncilor în acordarea de credite mediului privat, în special IMM-urilor inovatoare, aceste garanții ar putea să nu fie suficiente”, se arată în document.

Comisia Europeana ajuta cu imprumuturi de 3 miliarde de euro 10 tari vecine si partenere. Cea mai mare suma de bani va merge catre Ucraiana (1,2 miliarde deeuro) in timp ce cele mai mici sume merg catre Muntengru (6o de milioan de euro), Republica Moldova (100 de milioaen de euro) si Kosovo (100 de milioane de euro)

Decizia luata de Comisia Europeana a fost sustinuta cu 547 de voturi pentru, 93 impotriva si 47 de abtineri.

Obiectivul finanțării este de a permite acestor țări să atenueze efectele sociale și economice negative ale crizei provocate de pandemia de coronavirus, păstrând, în același timp, stabilitatea financiară a statului”, se arată într-un comunicat al PE.

Pentru a canaliza fondurile cât mai curând posibil acestor țări, Parlamentul a votat propunerea în regim de urgență (definit în conformitate cu articolul 163 din Regulamentul de procedură). Consiliul a dat undă verde pachetului pe 5 mai.

Comisia Europeană se așteaptă ca prima tranșă să fie plătită în toamna anului 2020, iar a doua și ultima tranșă la începutul anului 2021.

Sumele exacte care au fost distribuite celor 10 tari imprumut de catre Comiisa Europeana:
Ucraina (1.2 miliarde EUR).
Republica Tunisiană (600 milioane EUR)
Bosnia și Herțegovina (250 milioane EUR)
Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane EUR)
Republica Albania (180 milioane EUR)
Republica Macedonia de Nord (160 milioane EUR)
Georgia (150 milioane EUR)
Kosovo si Republica Moldova (100 milioane EUR fiecare)
Muntenegru (60 milioane EUR)

Incertitudinea politică din România ar putea complica un pic mai mult sarcina președintelui ales, iar echilibrul politic global riscă să fie fragilizat la nivel european, notează Les Echos. ”Va fi întârzierea… întârziată?”, lansează cotidianul, în timp ce Ursula von der Leyen, care trebuie să îi ia locul lui Jean-Claud Juncker la șefia Comisiei Europe, a trebuit deja să amâne, pe 1 decembrie, data la care ea și echipa sa vor trebui să își ocupe funcțiile. Ideea că trebuie să aștepte două luni este acum menționată pe holurile instituției.

Iniţial, noua echipă a Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, urma să înceapă mandatul pe 1 noiembrie, dar învestirea a fost amânată din cauza respingerii de către Parlamentul European a candidaţilor propuşi de România, Ungaria şi Franţa. În acest context, învestirea a fost amânată, iar noua echipă ar urma să preia atribuţiile pe 1 decembrie.

“Sigur că există necesitatea de a se derula bine procedura de aprobare de către Parlamentul UE a noilor candidaţi propuşi de Franţa şi Ungaria. Există, de asemenea, incertitudine asupra situaţiei din Marea Britanie, care, în mod logic, va trebui să desemneze un comisar, deoarece rămâne membră UE în următoarele săptămâni. Dar, mai presus de toate, este vorba de foiletonul politic din România”, comentează cotidianul Les Echos, potrivit Mediafax.

De altfel, Politico a comentat marți că posibilitatea ca Ursula von der Leyen să devină în acest an preşedinte al Comisiei Europene depinde de capriciile politicii româneşti, pentru că evoluţiile din România afectează calendarul preluării mandatului de viitorul executiv al Uniunii Europene.

Citește și https://dc360.ro/fondatoarele-daruieste-viata-sustin-ca-ministrul-sanatatii-sorina-pintea-le-ar-fi-amenintat-ca-daca-nu-dau-statului-cei-26-de-milioane-de-euro-stransi-pentru-spitalul-dedicat-vindeca/


Comisia Europeană a organizat, marţi, o dezbatere pe tema situaţiei din România şi va acţiona rapid în contextul problemelor care afectează statul de drept, afirmă un purtător de cuvânt al Executivului UE, relatează Mediafax. Declarațiile vin după ce mai multe personalități din cadrul Comisiei au pus pe masă varianta activării articolului 7 pentru România, dacă Guvernul nu ia măsuri imediate pentru apărarea statului de drept.

Membrii Comisiei Europene au discutat marţi despre situaţia statului de drept în România, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

Întrebat dacă Executivul UE va acţiona rapid în relaţia cu România în contextul problemelor statului de drept, purtătorul de cuvânt a afirmat, potrivit agenţiei de presă austriece APA şi site-ului TT.com: “Da, aşa se va întâmpla, Colegiul Comisarilor a fost informat”.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, avertizase în urmă cu câteva săptămâni că vor fi luate “măsuri imediate” în contextul problemelor din România.

Vineri, Frans Timmermans a transmis că Executivul UE şi Partidul Socialiştilor Europeni (PSE) nu vor accepta ca România să reducă intensitatea acţiunilor anticorupţie. În cursul unei dezbateri organizate de postul Euronews, Frans Timmermans, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni (PSE, centru-stânga), a fost întrebat de o persoană din audienţă de ce Uniunea Europeană a adoptat o poziţie dură faţă de Polonia şi Ungaria, dar abordarea este mai blândă faţă de România, condusă de un Guvern social-democrat. “Problema în România este lupta împotriva corupţiei. Politicienii încearcă să scape de presiunea pe care o simt în această luptă împotriva corupţiei; acest lucru este inacceptabil, iar Comisia Europeană va spune «nu», chiar şi familia noastră politică va spune «nu» în această situaţie”, a răspuns Timmermans la dezbaterea Euronews. “Este un fapt că atunci când statul de drept are probleme, când nu există un sistem de verificări şi echilibru, corupţia va creşte”, a precizat Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Îmbunătăţirea Reglementărilor, Relaţii Interinstituţionale, Stat de Drept şi Carta Drepturilor Fundamentale.

Reamintim că președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag Gunther Krichbaum i-a cerut, printr-o scrisoare, șefului Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, să activeze articolul 7 din Tratatul UE pentru România, motivând că, din 2016, guvernele PSD au împiedicat sistematic lupta anticorupție și au lucrat la demontarea statului de drept.

”După cum știți, urmăresc în calitate de președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene evoluțiile politice interne din România deja de ceva vreme cu o foarte mare îngrijorare. După alegerile din 2016 diversele guverne române și majoritatea parlamentară care le susține lucrează sistematic la împiedicarea luptei imperios necesare împotriva corupției și la demontarea standardelor statului de drept. Astăzi (miercuri – n.r.), Parlamentul român a slăbit, așa cum era de așteptat, legislația penală anticorupție. Aceasta este o continuare a destructurării agresive a valorilor comune ale Uniunii Europene în România”, arată Gunther Krichbaum, în scrisoarea transmisă președintelui CE și obținută de Mediafax.

Acesta a reamintit că a solicitat în mai multe rânduri Comisiei Europene declanșarea procedurii conform articolului 7 din Tratatul UE, precizând că nu înțelege de a ezitat Comisia să aibă acest demers.

Comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, a avertizat autoritățile de la București, pe 15 aprilie, în plenul Parlamentului European, că trebuie să ia urgent măsuri, pentru că există un risc de ingerință în sistemul de justiție, inclusiv în cazuri de corupție, iar acest lucru nu poate fi ignorat. Ea a făcut referire la controversatele ordonanțe de urgență, la decizia CCR privind completurile de judecători, la numirile procurorilor de rang înalt sau la Secția de anchetare a magistraților, arătând că dacă Guvernul nu ia măsuri imediate, Comisia va acționa cu toate mijloacele pe care le are la dispoziție. La dezbatere nu a participat niciun reprezentant al Guvernului de la București sau a președinției UE, care este asigurată de România.

Citește și https://dc360.ro/primele-analize-indica-droguri-in-sangele-lui-razvan-ciobanu-o-alta-varainta-ar-fi-ca-decesul-creatorului-de-moda-a-fost-cauzat-de-leziunile-suferite-si-nu-de-consumul-de-droguri/

Comisia Europeană va analiza cu atenție modificările adoptate de Parlament la Codurile penale înainte de a decide următorii pași, a declarat, miercuri, un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, precizând că poziția Comisiei în legătură cu situația statului de drept din România a fost exprimată foarte clar.

România trebuie să readucă procesul de reformă pe calea corectă, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, Comisia Europeană va acționa rapid, utilizând mijloacele pe care le are la dispoziție, a precizat sursa citată.

Declarația purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene:

We are aware of the vote on the revised Criminal Codes which took place in the Romanian Parliament today. We will carefully study the adopted measures before deciding on next steps. We understand that they have not yet been promulgated or entered into force.

Let me remind you that the Commission has been very clear on its position on the rule of law situation in Romania. Romania urgently needs to put the reform process back on track. If our concerns are not met, the Commission will have to act swiftly, and use the means at its disposal.

Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate miercuri de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi ”pentru”, 83 ”împotrivă” și o abținere în cazul Codului de procedură penală și de voturi 180 de voturi ”pentru”, 81 ”împotrivă” și 2 abțineri.

Citește și https://dc360.ro/co-presedinte-al-asociatiei-miscarea-pentru-apararea-statutului-procurorilor-intr-o-societate-ce-se-confrunta-cu-o-crestere-a-infractionalitatii-nu-se-micsoreaza-limitele-de-pedeapsa-nu-se/

Experții pe justiție ai Comisiei Europene au transmis miercuri echipei de experți trimiși de guvernul României într-o discuție la Bruxelles că proiectul de OUG pentru modificarea Codurilor Penale ”nu e ok”, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. Mai mult, experții Comisiei Europene au înțeles că guvernul Dăncilă a vrut ”un acord de principiu” și au refuzat să-și dea acordul pe aceste modificări, potrivit surselor citate.

Reprezentanții guvernului Dăncilă le-au transmis însă experților Comisiei că nu au timp, guvernul se grăbește să adopte modificarea Codurilor penale și au insistat pentru un acord. Mai mult, delegația română le-a transmis experților europeni că modificările ar avea girul Curții Constituționale, așa că nu ar mai fi nevoie de verificări amănunțite.

Mai mult, prim-vicepreședintele Comisiei Europene va avea o discuție telefonică în cursul zilei de joi cu premierul Viorica Dăncilă pe tema justiției, potrivit surselor citate, în condițiile în care liderii PSD au dat toate semnalele că vor ca proiectele de OUG să fie adoptate cât mai rapid de guvern.

G4Media.ro a scris cum va scăpa Liviu Dragnea de problemele în justițiedacă aceste proiecte de OUG vor fi adoptate.

Citește și https://dc360.ro/dna-oug-pe-codurile-penal-ar-putea-determina-rejudecarea-unui-numar-de-42-cauze-cu-335-de-condamnati-definititv-impactul-financiar-5-5-milioane-lei-16-5-milioane-euro-si-2-milioane-usd/

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat marți că Serviciul European de Acșiune Externă (EEAS) nu a realizat nici o investigație legată de Laura Codruța Kovesi privind existența unor presupuse imobile nedeclarate în SUA. Informația a fost prezentată de România TV, care a citat surse europene, și a fost preluată și dezbătută pe larg de Antena 3 și Luju.ro.

”No such investigations nor findings were made by the EEAS”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

RTV a titrat martți, chiar în ziua audierii lui Kovesi în Parlamentul European, urmtoarele: ”Surse de la Bruxelles dezvăluie, pentru România TV, o informație-şoc în ziua audierii Laurei Codruța Kovesi pentru postul de procuror general european. Potrivit acestor surse, Kovesi ar avea mai multe rezidenţe în SUA. Astfel de verificari sunt facute de direcţia din cadrul servicului european de acţiune externă, o structură care îmbină informaţiile oferite de servicii din zona civila şi pe cele provenite din direcţia militara”.

Citește și https://dc360.ro/ciorbea-e-din-nou-nervos-injura-si-gaseste-un-nou-motiv-de-amanare-a-sesizarii-ccr-pe-oug-acum-ce-dracu-atacam-si-ce-mentinem-ce-sa-facem-sa-atacam-o-ordonanta-pe-care-ei-au-anuntat-ca-o-modific/

O scrisoare – avertisment semnată de trei oficiali din Comisia Europeană și trimisă săptămâna aceasta Ministerului Fondurilor Europene, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Oficialii de la Bruxelles avertizează că OUG 114/2018 conţine modificări legislative care contravin recomandărilor specifice făcute de Comisia Europeană în ceea ce priveşte modalitatea de verificare a eligibilităţii cheltuirii banilor europeni.

Reamintim că un articol din OUG 114, introdus chiar în timpul ședinței de guvern din seara de 21 decembrie, ar putea duce la blocarea, cel puțin temporară, licitațiilor cu fonduri europene. Guvernul a mutat fără vreo consultare publică sau vreun anunț prealabil controlul înainte de publicare („ex ante”) al licitațiilor cu finanțare europeană de la Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP), la autoritățile de management ale programelor operaționale (AM-uri).

Prin scrisoarea trimisă de directorii DG Regio, DG Employment şi DG Internal Market către secretarul de stat Mihaela Toader se cere implicit renunţarea la modificările aduse prin OUG 114/2018, supranumită ”ordonanţa lăcomiei” în ceea ce priveşte controlul ex-ante al licitațiilor cu fonduri europene. Totodată, reprezentanţii comisiei îşi afirmă disponibilitatea de a oferi suport autorităţilor române pentru clarificarea problemelor legislative.

Ministerul Fondurilor Europene nu a răspuns întrebărilor trimise de G4Media.ro până la publicarea articolului.

G4Media.ro a anunţat încă din ianuarie problemele provocate de ordonanţa lăcomiei şi cum afectează ele accesarea de fonduri europene. Mai mulţi primari anunţau la acel moment că evită să mai organizeze licitaţii pentru accesarea de fonduri europene, în urma modificărilor legislative.

Nu este prima dată când modificările legislative atrag reacţii negative de la Bruxelles. Anul trecut, Guvernul a renunţat să modifice atribuţiile autorităţii de audit de la Curtea de Conturi în urma unui avertisment similar de la Comisia Europeană.

În ciuda acelor avertismente, Ministerul Fondurilor Europene a iniţiat, la jumătatea lunii ianuarie 2019, o nouă consultare publică pe acest proiect criticat de Comisia Europeană şi abandonat de Guvern în urmă cu un an. Prin acesta, Ministerului Fondurilor Europene vrea să îi scape de corecții pe beneficiarii care gestionează prost sau fură fonduri, transferând corecțiile pe seama bugetului de stat. Mai mult, proiectul ar pune în pericol, din nou, independenţa Autorităţii de Audit de la Curtea de Conturi şi ar crea premisa ca o parte dintre programele operaţionale cu fonduri europene să fie blocate. Consultările publice s-au finalizat, dar deocamdată nu există date despre intenţia Guvernului de a adopta noua ordonanţă. 

Citește și https://dc360.ro/psd-istii-reusesc-sa-fie-din-nou-penibili-pe-facebook-iohannis-bete-n-roate-nu-vrea-ca-economia-nationala-sa-mearga-bine-in-guvernarea-psd-este-hotarat-sa-i-faca-pe-romani-sa-sufere/

”Comisia Europeană urmărește îndeaproape ultimele evenimente în contextul procedurii de selecție. E crucial ca toți candidații, selectați de un comitet independent, să fie tratați corect în acest proces”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei Europene în contextul transformării Laurei Codruța Kovesi în suspect într-un dosar instrumentat de secția de investigare a magistraților.

”În ce privește independența justiției în România, am arătat clar în repetate rânduri că e de importanță crucială existența unei justiții independente și profesioniste”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al executivului european.

”Un comitet independent de selecție a evaluat candidații și a trimis lista scurtă la Parlamentul European și Consiliul UE”, a mai arătat sursa citată.

Laura Codruţa Kovesi a anunţat miercuri seară că a fost citată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, având calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

Adina Florea, procuror al Secţiei de anchetare a magistraţilor, a declarat joi dimineaţă că dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este citată ca suspect a fost deschis în urma plângerii lui Sebastian Ghiţă din decembrie 2018, anunță News.ro. Adina Florea este procurorul de caz în dosarul constituit în urma plângerii lui Ghiță legată de operațiunea privind aducerea în România din Indonezia a lui Nicolae Popa, condamnat în dosarul delapidării FNI.

Raportul MCV al Comisiei Europene din noiembrie 2018 critica  noua secție pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați. ”Înființarea, în temeiul legilor justiției modificate, a noii secții de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât a fost cazul până în prezent în ceea ce privește DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În plus, fiind un departament cu atribuții generale care acoperă toate categoriile de infracțiuni comise de magistrați, acestuia îi va lipsi, de asemenea, expertiza în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor de corupție specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în competența DNA”, arăta raportul MCV.

Citește și https://dc360.ro/toader-nu-am-nicio-legatura-cu-anchetarea-laurei-kovesi-de-catre-sectia-speciala/

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a transmis, luni, că este important ca deciziile judiciare care au devenit definitive să nu mai poată fi contestate și că respectarea deciziilor definitive este o componentă esențială a statului de drept.

„Pot confirma că am primit un răspuns la scrisoarea trimisă de prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, ministrului Justiției, Tudorel Toader. Comisia Europeană urmărește îndeaproape discuțiile din România pe tema unei posibile ordonanțe de urgență în cazul apelurilor extraordinare în dosare penale, ca urmare a două decizii luate de instanța constituțională. Comisia a luat deja notă de prima decizie – decizia completului de cinci (7 noiembrie) – în cel mai recent raport întocmit în cadrul MCV. Starea de certitudine judiciară, inclusiv respectarea deciziilor definitive (“res iudicata”), este o componentă esențială a statului de drept. După cum a observat Curtea de Justiție a UE, este important ca deciziile judiciare care au devenit definitive să nu mai poată fi contestate”, a declarat Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea agenției Mediafax.

El a mai afirmat că este „esențial pentru România să revină la parcursul de combatere a corupției, să asigure o justiție independentă și să evite pașii înapoi”.

„De asemenea, ar fi important pentru autoritățile române să aloce timp pentru a se consulta în totalitate cu justiția și pentru a analiza cu atenție consecințele practice ale deciziei judiciare și pentru a stabili ce trebuie făcut în continuare”, a mai spus Wigand.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat joia trecută, la Antena 3, că i-a transmis prim-vicepreședintelui Comisiei Europene Frans Timmermans că vrea să dea ordonanța de urgență pe completurile de 5 și că actul normativ este un „act de dreptate”, nefiind vorba de o amnistie și grațiere.

„Am vorbit și de ordonanța de urgență și i-am zis că vreau să dau această ordonanță, că e un act de dreptate pentru toți cei care nu au avut un proces corect, pentru că au fost stabilite nelegal completurile de cinci. Se tot vorbea de amnistie și grațiere, însă i-am explicat prim-vicepreședintelui Comisiei Europene că nu este vorba despre o amnistie și grațiere și că niciodată o lege nu o dai pentru cineva. A rămas că se va uita pe acest act, că este transparent să ținem legătura referitor la pașii pe care vrem să îi facem”, a afirmat Viorica Dăncilă.

Citește și https://dc360.ro/augustin-lazar-bugetul-prevazut-in-proiect-nu-asigura-functionarea-parchetului-general-care-nu-isi-va-putea-indeplini-obiectivele-cu-banii-pe-care-ii-are-la-dispozitie/