Home Posts tagged Corina Creţu

Corina Cretu povestește un episod petrecut în 2017 cu ministrul Transporturilor de la acea vreme Lucian Sova. Fostul comisar European povestește cum i-a propus ministrului Lucian Sova în biroul său, ca un gest simbolic pentru anul centenar care urma, să pornească studiul de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni: “Hai să facem un gest şi apoi din 2021 să începem construcţia în exerciţiul financiar viitor”

Crețu spune ca toata lumea a rămas șocata de răpsunsul ministrului Tursimului la propunerea sa, care i-a răspuns: “Nu stiu, trebuie sa vorbesc cu Liviu”

“La mine în birou, am martori, i-am spus că anul viitor va fi Anul Centenar, hai să facem un gest simbolic. Avem încă cinci miliarde de euro la dispoziţie pentru infrastructura de transport. Nu putem finanţa totul, dar măcar să pornim studiul de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Hai să facem un gest şi apoi din 2021 să începem construcţia în exerciţiul financiar viitor. Toată lumea a rămas şocată de răspunsul ministrului, care a spus “Nu ştiu, trebuie să vorbesc cu Liviu (Liviu Dragnea – n.r.)“. Aşa mi s-a întâmplat cu toate lucrurile. Nimeni nu a avut curajul să ia o decizie“, a declarat europarlamentarul Corina Creţu.

Citește și https://dc360.ro/motivarea-instantei-judecatorul-la-tribunalul-bucuresti-spune-ca-stefan-risipiteanu-a-ramas-dupa-gratii-deoarece-acesta-este-acuzat-de-infractiunea-de-viol-in-forma-calificata-si-prin-urmare-suspectu/

Comisia Europeană nu a fost notificată în legătură cu decizia Guvernului de la București de a cheltui banii europeni alocați în actualul exercițiu bugetar pentru spitalele regionale doar pentru documentație și nu este de acord cu acest lucru, a afirmat joi comisarul Corina Crețu. Ea mai spune că a avut ultima discuție cu Viorica Dăncilă pe tema spitalelor regionale în anul 2018.

“Am văzut și eu poziția doamnei prim-ministru, dânsa se referea la o discuție pe care într-adevăr am avut-o la Palatul Victoria în data de 18 februarie 2018. Este vorba de o discuție pe care am avut-o la începutul mandatului său. După acea întâlnire am spus public că mă îngrijorează foarte tare stadiul întârziat al celor trei spitale regionale. Am discutat atunci diferitele posibilități. Din păcate constat că o luăm mereu de la zero, cu o discuție absurdă, pentru că am avut această discuție, după care în martie i-am trimis doamnei prim-ministru o scrisoare în care am întrebat-o, având în vedere variantele luate în calcul în discuție, care este decizia Guvernului României. Nu am primit răspuns la acea scrisoare, noi, Comisia Europeană. Am revenit cu încă o scrisoare în aprilie anul acesta. Este vorba de clarificări pe care Comisia Europeană le-a cerut de un an și jumătate”, a declarat joi Corina Crețu, într-o conferință de presă, potrivit Mediafax.

Comisia Europeană nu este de acord ca banii alocați în exercițiul bugetar actual pentru construirea celor trei spitale regionale să fie cheltuiți doar pentru documentație, mai spune Corina Crețu: “Am aflat din presă de la doamna prim-ministru că se folosesc acești bani doar pentru documentație, urmând ca construcția efectivă să fie făcută în perioada următoare. Precizez că noi, oficial, la Comisia Europeană, nu am fost notificați în legătură cu această decizie și nu suntem confortabili cu faptul ca banii alocați să fie distribuiți doar pentru documentație. Am fi vrut să vedem și o implementare efectivă.”

Viorica Dăncilă: Statul român nu își permite

Reacția comisarului european vine după ce premierul Viorica Dăncilă a declarat, marți, la un post de televiziune, că în acest exercițiu bugetar nu au mai rămas bani suficienți pentru construirea celor trei spitale regionale și că banii alocați au fost cheltuiți pe documentație, dar că a propus ca sumele necesare construirii celor trei spitale să fie alocate din următorul exercițiu bugetar. Premierul a afirmat că a avut o discuție cu Corina Crețu în acest sens.

“Un spital este evaluat la 460 milioane euro. Trei spitale se duceau la un miliard şi ceva de euro. Statul român nu îşi permite”, a declarat Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă a declarat, la România TV, că a avut o discuţie, pe acest subiect, cu comisarul European Corina Creţu: “Am avut o discuţie cu doamna comisar european Corina Creţu, la Guvern, legată de cele trei spitale regionale, pentru mine ca premier, pentru Guvernul României era foarte important să avem cele trei spitale. Pentru cele trei spitale a fost alocată suma de 150 milioane euro. Toată documentaţia a fost 130 milioane de euro. Un spital este evaluat la 460 milioane euro. Trei spitale se duceau la un miliard şi ceva de euro. Statul român nu îşi permite. Atât au costat. Am vorbit cu doamna Corina Creţu ca din suma rămasă să facem studii de fezabilitate, documentaţia şi în următoarea proiecţie bugetară să accesăm cele 460 milioane de euro”, a afirmat Viorica Dăncilă, citată de News.ro.

Următorul exercițiu financiar pentru construirea spitalelor cu co-finanțare europeană înseamnă 2021-2027.

Premierul a mai precizat că se poartă discuţii ca unele spitale să fie construite în parteneriate: “Căutăm ca spitalul de la Constanţa să îl facem împreună cu Guvernul din Turcia, căutăm ca alt spital să îl facem prin parteneriat public-privat. Nu a fost indolenţa guvernului, nu a fost lipsa noastră de acţiune sau să nu vrem să facem aceste spitale, dar asta e realitatea şi este corect ca atunci când acuzi pe cineva să ai toate cifrele reale.”

Construcția a 8 spitale regionale trebuia să înceapă în 2017

Construcția a 8 spitale regionale și a unui spital “gigant, după modelul AKH Viena”, dar “mai mare” în București, ar fi trebuit să înceapă în anul 2017, conform programului de guvernare al PSD și promisiunilor făcute chiar de Liviu Dragnea în campania electorală din 2016. Începerea proiectelor s-a amânat, iar doi ani mai târziu, nimeni nu știe cu exactitate pentru când.

De asemenea, numărul spitalelor regionale care ar urma să fie construite a scăzut, între timp, de la 8 la doar 3. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea (PSD), a declarat public că Guvernul a amânat construirea acestora pentru exercițiul financiar 2021-2027. Explicația ministrului Sănătății: România a solicitat o majorare a procentului de co-finanțare din bani europeni (de la 50% la 85%), iar cu cât se vor face mai târziu, spitalele ar urma să fie mai ieftine.

Spitalul metropolitan din București, “după modelul AKH Viena, dar mai mare, cu 2.500 de paturi” este deocamdată în faza în care s-a aprobat terenul pe care ar urma să fie construit, în zona Pipera. Este singurul lucru care se știe în acest moment. Data începerii construcției și dacă există bani rămân niște necunoscute.

Citește și https://dc360.ro/ioan-oltean-la-dna-fostul-pdl-ist-este-chemat-pentru-un-dosar-din-2015-in-care-este-acuzat-ca-ar-fi-primit-mita-de-la-un-om-de-afaceri-pentru-a-interveni-la-anrp-in-favoarea-sa-oltean-spune-ca-e-nev/

​Comisarul european Corina Crețu, candidat Pro România la europarlamentare, fostă vicepreședintă a PSD, a mărturisit joi, într-un interviu pentru HotNews.ro, că evenimentele din 10 august 2018, când Jandarmeria a intervenit dur împotriva manifestanților antiguvernamentali de la București, a fost momentul în care și-a dat seama că nu se mai poate asocia cu PSD niciodată. Ea a acuzat PSD că are un „stil comunistoid” de a face politică. 

Principalele declarații ale Corinei Crețu: 

  • „Eu vă spun ca simplu cetățean, nu comisar european. Nu eram la Bruxelles, eram aici (pe 10 august 2018 – n.r.) … Și a fost momentul în care mi-am dat seama că eu nu mai pot să mă asociez cu acest partid niciodată.
  • Nu am crezut că după 30 de ani de la Revoluție pot să asist la asemenea scene. Nu este vorba de atacarea unui edificiu, a Guvernului… Cunosc foate mulți oameni care erau mult mai departe și am văzut pe telefoane după aceea copii, adulți își pierduseră lentilele de contact, călcați în picioare.
  • Eu n-am crezut că o să trăiesc așa ceva după 30 de ani de la Revoluție și n-am muncit acești 30 de ani ca să mai fiu asociată cu asemenea acțiuni.
  • După acest episod, i-am spus soțului meu, într-o dimineață, că o să încep să-mi caut un post în instituțiile europene. Acest lucru nu mi-l poate lua nimeni. Am fost parlamentar european, comisar european pentru un post foarte greu, acoperim totul, de la energie, agenda urbană, transport.
  • Toți (în PSD – n.r.) îmi spun trădătoare pentru că mă duc pentru un salariu mare la Bruxelles. Ideea aceasta de a schimba tot timpul oamenii cred că este dăunătoare, pentru că oamenii își câștigă încet prestigiul la Bruxelles.
  • Nu aveam încă discuția cu dl. Ponta. Când mi-a propus (să se înscrie în Pro România n.r.), eu am spus că oricum la PSD nu aș mai fi fost, pentru că eu mi-am asumat deliberat acum 3 ani între a sacrifica proiectele și a fi după aceea în situația de a nu putea merge cu fruntea sus în propria mea țară.
  • Am 52 de ani și sunt convinsă că mi-aș fi găsit un loc în instituțiile europene, chiar internaționale. Chiar mă gândeam, se elibera un loc de șef de agenție la UN Habitat. (…) M-am gândit să și predau la universitate, avem și universitate europeană.
  • Pe mine mă doare sufletul când văd cît de subdezvoltate este orașul Videle. Bunicul meu a lucrat la depozitul din Videle, am crescut acolo. Eu știu că Videle era un oraș cu care te mândreai, avea o gară automatizată, un nod de cale ferată. Oamenii aceștia nu merită această anatemă.
  • Am vorbit astăzi cu oameni din Alexandria care mi-au spus: <<Nu mi se pare normal să mă duc la Brașov și să îmi fie rușine că sunt din Teleorman)>>.
  • Îmi pare rău, pentru ceea ce face un om trebuie să răspundă el însuși, nu un județ întreg. Toate regiunile trebuie să se dezvolte, inclusiv județul Teleorman, numai că acolo… Eu m-am dus liberă pe stradă, dar nu am anunțat. Mi-au spus multe povești, cum au început cu Pro România, după care s-au retras încet-încet, au fost amenințați.
  • Dar nu numai în Teleorman, am fost și în Sălaj, mi-au spus: <<Noi vă sprijinim din umbră, dar ne-au amenințat că dacă vă mai dăm like-uri pe Facebook vom avea de (suferit – n.r.)>>.
  • Ei, acest stil comunistoid trebuie să dispară din România! Suntem totuși la 30 de ani de la Revoluție. Hai să ne respectăm, dacă omul vrea să voteze într-un fel, să voteze cum dorește, nu cum i se dictează de către primar, de către alții de care depinde serviciul lui.
  • Știți ce mi-a zis o doamnă?… Avea un tricou cu PSD și mia zis : <<M=am săturat până în gât>>. Și am întrebat-o : <<De ce ai tricou cu PSD?>> Mi-a zis: <<Pentru că fata mea lucrează la Primărie și nu a vrut să vină și am dat-o bolnavă, pentru că nu vreau ca fata mea să-și piardă locul de muncă>>. Aici s-a ajuns în secolul XXI”.

Citește și https://dc360.ro/ctp-intreb-un-singur-lucru-avand-in-vedere-ca-darius-valcov-protocolul-respectiv-este-un-caz-de-securitate-nationala-nu-ar-fi-normal-ca-parchetul-militar-sa-o-cerceteze-pe-adina-florea/

Corina Crețu, comisar european pentru Dezvoltare Regională și candidat Pro România la alegerile europarlamentare, a declarat la HotNews.ro LIVE că speră ca după alegerile de duminică să se schimbe majoritatea parlamentară, comentând că absenteismul la vot va costa mult România. 

Ea a precizat că a fost ținta unei campanii de denigrare și de umilire din partea fostului său partid, PSD, care împinge România în afara UE prin atacurile susținute la adresa Uniunii. „Acest discurs antieuropean al PSD este un discurs, practic, antiromânesc”, a precizat Corina Crețu. 

Criticată extrem de dur de Liviu Dragnea, comisarul european a spus că a încercat să aibă o relație corectă cu Guvernul României, însă a constatat că miniștrii nu iau nicio decizie până „nu dau un telefon”. 

„Mi-am dat seama că sunt lucruri care nu pot fi rezolvate direct cu miniștrii și atunci am avut câteva încercări să-l sun pe domnul președinte al partidului, pe domnul Dragnea. Și-mi răspundeau diverse doamne, de fapt mai mult doamna Alexandrescu. Mi s-a părut puțin deplasat. Miniștrii din toate statele sunt miniștri autonomi. Din păcate, în România nu se ia nicio decizie fără să se dea un telefon”, a spus ea. 

Declarațiile Corinei Crețu, la HotNews.ro LIVE:

  • Trebuie să îi mulțumesc dlui Victor Ponta pentru că a creat această alternativă pe centru-stânga
  • Acest discurs antieuropean (al PSD) este un discurs, practic, antiromânesc
  • Eram în Parlamentul European când ne-am luptat cu populismele dlui Farage, haideți să nu uităm de unde am plecat, toate drepturile câștigate trebuie apărate. Ideea asta de campanie că mergem să ne luptăm cu cei de la Bruxelles… cu cine ne luptăm? Sunt aliații noștri
  • 26 mai este un test crucial pentru societatea românească, este un semnal că în România lucrurile se schimbă în bine
  • Am încercat să am o relație foarte bună cu guvenele cât am fost comisar european. Partidul (PSD), de când am fost desemnată de premierul Ponta în această funcție, nu a fost de acord cu numirea mea
  • Pe linie de partid, mi-am dat seama că sunt lucruri care nu pot fi rezolvate cu miniștii, am încercat să iau legătura cu președintele partidului, cu Liviu Dragnea, dar îmi răspundeau diverși, precum Anca Alexandrescu. Dânsa îmi răspundea și îmi spunea că dl Dragnea e foarte ocupat
  • Dar nu numai asta, am văzut atâtea lucruri ratate, atâtea lucruri care nu se fac
  • Eu vreau să fac analiza PSD, eu vreau să promovez Pro România, care are oameni profesioniști, PSD e trecut
  • Mă simt foarte prost când se spune la Bruxelles „Corina Crețu nu a ajutat cu nimic”, nu înteleg aceste jigniri. Am spus „jigniți-mă, atacați-mă, dar realizați spitalele regionale, eu știu cum am lucrat, cum am ajutat”
  • S-a încercat o umilire a mea… Chiar și atunci când s-a preluat Președinția UE, la Ateneu, eu fost așezată pe rând cu aceleași doamne secretare ale doamnei prim-ministru
  • Cu dna Dăncilă am o relație foarte bună, în sensul că nu mai vorbim, dar voi continua să lucrez cu dânșii 
  • Începând de mâine, de săptămâna viitoare, sper să reluăm dialogul instituțional cu Guvernul României, pentru continuarea proiectelor
  • Sunt proiecte, precum acel program de vouchere pentru anveloparea blocurilor, care a rămas blocat. În schimb s-a acceptat – am colaborat bine cu dna ministru Carmen Dan și cu Raed Arafat – s-a acceptat acel program cu schimbarea ambulanțelor. Așa s-au absorbit o parte din bani 
  • Legat de bugetul UE pentru noul cadru multianual, Juncker i-a spus dnei prim-ministru, încă dinainte de preluarea Președinției UE, că acest buget să fie aprobat, adică să se ajungă la o înțelegere privind statele contributoare, la summitul de la Sibiu
  • Peste 100.000 de proiecte vor fi în pericol de a nu fi implementate dacă nu se aprobă mai repede acest buget UE
  • Oamenii cred că își dau seama de importanța apartenței la UE, inclusiv oamenii de la sate, care nu trebuie subestimați, sunt foarte bine informați
  • Lumea trebuie să înțeleagă că am beneficiat, de la aderare, de 52 miliarde de euro de la UE, la o contribuție de 15 miliarde de euro
  • Cu atat mai mult la sate, cred că fermierii își pot da seama cum ar fi arătat agricultura românească fără banii de la Bruxelles
  • Absorbția e mică și nu mai avem proiecte, nu mai avem ce evalua. Nu avem, de exemplu, niciun proiect depus pe zona Moldovei
  • Să vorbești de o conspitație că cineva nu vrea ca România să aibă autostrăzi… Dimpotrivă, e o prioritate
  • Când am întrebat de Autostrada Moldova, am primit în scris la Comisia Europeană că nu e autostradă, e un drum expres care va lega Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pascani, care va fi depus în 2020
  • Ce nu am putut aproba e proiectul privind legătura Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, am înțeles că autoritățile române vor să colaboreze aici cu o firmă japoneză
  • (Despre candidatura Laurei Kovesi, că ambasadorul român la UE a votat împotrivă în cadrul Consiliului) Orice ambasador trebuie să primească un mandat de la MAE și de la Guvern. Adică, nu aș vrea să fi fost în pielea doamnei ambasador
  • Eu mereu am militat pentru ca românii să fie promovați, pentru că România este mult subestimată față de importanța țării, niciodată nu am ezitat să promovez români
  • Juncker spunea că are un vis ca, în mandatul său, românii să scape de MCV, să fie în Schengen, din păcate credibilitatea Guvernului a făcut ca acest vis să nu fie posibil
  • (E posibilă ridicarea MCV?) Eu sper să ne recăpătăm cât de curând credibilitatea și prestigiul, pentru că noi nu avem inamici
  • Vom vedea în ce grup europarlamentar va fi Pro România, dacă S&D va prefera calitatea sau cantitatea, știți că acum grupul social-democrat a înghețat relațiile cu PSD
  • Dacă ma întrebați pe mine, sufletește și cum gândesc, apartenența mea e la grupul PES
  • (Cum s-a văzut momentul 10 august, intervenția Jandarmeriei și ce a urmat după, atitudinea Puterii?) Vă spun ca simplu cetățean, nu ca comisar european, pentru că eram aici
  • A fost momentul în care mi-am dat seama că eu nu mă mai pot asocia cu acest partid
  • Nu credeam că la 30 de ani de la Revoluție, să trăiesc așa ceva, să fiu asociată cu așa ceva
  • După acest episod i-am zis soțului meu, într-o dimineață, că eu îmi caut un post la Bruxelles
  • După aceea a fost discuția cu dl Ponta. Oricum la PSD nu mai voiam
  • Despre fraudele cu fonduri UE: Vă spun sigur că noi avem toleranță zero față de fraudă și, chiar și atunci când se fură, noi ne recuperăm banii
  • E raportul recent al OLAF: Slovacia e pe locul 1 la fraude, România pe locul 2. Anul trecut, România era pe locul 1
  • Eu vă asigur că, odată ce noi suntem sesizați de OLAF, noi trimitem către autoritățile naționale aceste sesizări
  • OLAF este un organism independent, în care noi avem deplină încredere
  • Noul nostru proiect Pro România, care propune o cooperare a forțelor politice – eu nu am mai văzut așa divizare până acum -, iar în Parlamentul European să facem front comun pe probleme mari, precum Schengen. A mai fost o singură dată când europarlamentarii români au făcut front comun, atunci când Italia propunera amprentarea românilor
  • Eu sper într-o schimbare a majorității în Parlamentul României în urma alegerilor de duminică
  • Vreau să spun că ceea ce am observat acum față de alte campanii: frică, teamă. Vreau să le spun oamenilor să nu se lase intimidați, pentru că în cabina de vot sunt doar ei și conștiința lor. Și să iasă la vot indiferent cu cine vor vota, orice formă de absenteism ne va costa scump
  • Da, voi merge la referendum. De altfel, este prevăzut și în legea românească acest lucru, fără persoane cu probleme penale în funcțiile publice
  • Noi, Pro Rmânia, vrem să devenim vocea celor mulți. Chiar și în Teleorman, mie mi se rupe sufletul de acest oraș Videle, bunicul meu a lucrat la depozitul din Videle
  • Acest stil comunistoid trebuie să dispară în România, suntem totuși la 30 de de la Revoluție – oameni care sunt forțati să vină la mitinguri

Citește și https://dc360.ro/ctp-intreb-un-singur-lucru-avand-in-vedere-ca-darius-valcov-protocolul-respectiv-este-un-caz-de-securitate-nationala-nu-ar-fi-normal-ca-parchetul-militar-sa-o-cerceteze-pe-adina-florea/

Comisarul european Corina Crețu îi răspunde liderului PSD, Liviu Dragnea, care a acuzat-o că este “mincinoasă”, ea spunând că decizia de a trimite scrisoarea de avertisment către România nu a fost luată în Colegiul Comisarilor.

“Se impune o precizare în urma recentelor atacuri la adresa mea, care vin dinspre dl Liviu Dragnea și alți oameni ai săi: Eu fac parte din Colegiul Comisarilor, NU din Consiliul de Miniștri – unde se reunesc miniștrii Guvernelor naționale (deci inclusiv ai Guvernului României)!”, a reacționat Corina Crețu, pe Facebook.

Ea spune că în Colegiul Comisarilor nu s-a votat trimiterea acestei scrisori și că atacuri la adresa sa escaladează și se bazează pe dezinformare.

“Îmi pare rău să văd că aceste atacuri escaladează și sper ca ultima săptămână de campanie să nu polarizeze și mai mult societatea, cu atât mai mult cu cât discursul împotriva mea se bazează pe dezinformare!”, adaugă Corina Crețu.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi că dacă informația potrivit căreia Colegiul Comisarilor, din care face parte și Corina Crețu, a votat pentru transmiterea ultimei scrisori de avertisment către România, atunci aceasta este “o mincinoasă”.

“Dacă e așa cum spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, am constatat că doamna Corina Crețu, care este candidat la europarlamentare pentru o formațiune politică de securiști, a votat împotriva României. Când votezi în unanimitate să trimiți o scrisoare pentru a sancționa România, nebazându-te pe nimic, în același timp ești în campanie electorală la un partid care este împotriva partidului de guvernământ. Tu spui că ții cu țara ta și votezi împotriva ei nu poți să fii decât mincinoasă”, a declarat Liviu Dragnea.

Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă și președinților celor două Camere ale Parlamentului, în care avertizează că CE va declanșa “fără întârziere” ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)”, procedură care precede activarea Articolului 7, dacă intră în vigoare modificările aduse Codurilor penale. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a precizat că documentul a fost discutat și convenit la reuniunea Colgiului comisarilor din 30 aprilie, unde a primit “sprijinul complet” al Colegiului.

Citește și https://dc360.ro/video-dancila-din-nou-intampinata-de-protestatari-azi-la-targu-mures-oamenii-au-venit-de-data-asta-cu-coroane-funerare-viorico-muresul-nu-te-vrea-psd-hepatita-rosie/

Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, critică din nou Guvernul legat de construirea spitalelor regionale, spunând că așteaptă de un an ca acesta să decidă în legătură cu finanțarea alocată pentru spitale. Ea spune că România riscă să piardă banii europeni, în condiţiile în care în patru ani s-a reuşit doar “stabilirea amplasamentelor şi studiile de fezabilitate”.

Crețu a declarat, marți, într-o o conferinţă de presă comună cu primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, că România riscă să piardă banii europeni pentru proiecte precum spitalele regionale.

“Dacă în patru ani de zile nu s-a reuşit decât stabilirea amplasamentelor şi studiile de fezabilitate, într-adevăr riscă să se piardă banii europeni, pentru că mai urmează licitaţiile, construcţia efectivă, lucruri care sunt greu de crezut că vor fi realizate în acest interval de timp. (…) Regulile europene arată că, dacă până în 2023, 90% din lucrările respective nu sunt făcute se dau toţi banii înapoi, se pierd toţi banii”, a explicat Creţu.

Ea a atras atenția că aşteaptă încă din aprilie 2018 răspunsuri la scrisorile pe care le-a trimis Guvernului, cu privire la decizia legată de finanțarea europeană alocată pentru spitale.

“Dacă dânşii doresc să folosească banii pentru actuala perioadă de programare, trebuie să avem o solicitare. Am înţeles dintr-o conferinţă de presă că se doreşte fazarea. Deci folosirea acestor 300 de milioane de euro doar pentru documentaţie şi începerea construcţiei efective de la 1 ianuarie 2021. Aceasta am înţeles din presă, dar noi la Comisia Europeană nu avem nicio solicitare. Dacă se doreşte să se folosească aceşti bani europeni pentru alte obiective, iar ne trebuie o solicitare şi o notificare către Comisia Europeană, pe care nu o avem”, a declarat comisarul european, potrivit Agerpres.

Potrivit acesteia, autorităţile române ar trebui să identifice unde nu se cheltuiesc banii şi să se folosească aceste 300 de milioane de euro în alte scopuri.

Corina Creţu a criticat și introducerea în ghidurile de finanţare a unei prevederi de a limita investiţiile la 1,5 milioane de euro.

“Din păcate, din dorinţa de a mulţumi pe toată lumea, s-a creat această nouă prevedere în ghidurile de finanţare, care limitează posibilităţile de a folosi sume mari pentru proiecte mari”, a spus Creţu.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, susținea la începutul acestei luni că cele 3 spitale regionale co-finanțate din fonduri europene – Cluj, Iași și Craiova – “se vor construi, indiferent de polemica din jurul lor”.

Ea s-a declarat “foarte surprinsă de ce se discută în spațiul public” în legătură cu spitalele regionale și a subliniat că estimarea de cost pentru construcția unui astfel de spital este de 400 de milioane de euro, iar România are alocate, în actualul exercițiu financiar, doar câte 50 de milioane de euro (bani europeni) pentru fiecare spital. “Nu poți utiliza 50 de milioane de euro pentru a finanța un spital care costă 400 de milioane de euro”.

În ceea ce privește celelalte 5 spitale regionale promise de PSD în campania electorală din 2016, Sorina Pintea spune că și acestea vor fi construite “din alte surse”, inclusiv parteneriate public-private.

Citește și https://dc360.ro/genunke-despre-colegul-revolutionar-nicolicea-si-studiile-acestuia-la-distanta-nu-cred-ca-e-un-handicap-nu-trebuie-sa-ne-uitam-in-dulapul-cu-cadavre-sa-vedem-cat-de-frumos-este/

Pro România va anunța după alegerile europarlamntare din ce grup politic european va face parte, susține Corina Crețu, într-un interviu acordat G4Media.ro. Comisar european în exercițiu, Crețu conduce lista de candidați a partidului condus de Victor Ponta.

Potrivit acesteia, UE trebuie să gândească un mecanism care să lege accesul la finanțarea din fonduri nerambursabile de existența unui sistem de justiție independent și eficient. Totuși, România și Bulgaria trebuie să fie scoase din actualul MCV și introduse într-un mecanism aplicabil tuturor membrilor UE, mai spune Crețu.

  • G4 Media propune candidaților la alegerile europarlamentare o dezbatere pe marile teme europene în contextul alegerilor pentru PE din 26 mai. Brexit, relația României cu SUA și UE, dar și măsurile pe care le-ar putea lua Comisia Europeană pentru protejarea statului de drept vor fi abordate într-o serie de interviuri cu candidații care conduc listele principalelor partide înscrise în cursa pentru Parlamentul European.

Rep: Cărui grup politic european are în vedere Pro România să i se  alăture? Există în prezent negocieri cu un asemenea grup sau grupuri, în  vederea afilierii în cadrul Parlamentului European? Dacă da, cu cine?

Corina Crețu: PRO România a purtat deja negocieri informale cu două grupuri progresiste din Parlamentul European, însă decizia o vom lua după data de 26 Mai.

În funcție de evoluțiile politice, cu siguranță europarlamentarii PRO România vor activa într-unul din aceste două grupuri progresiste și pro-europene. Este important în decizia noastră și care va fi decizia PES privind PSD – ca și decizia ALDE Europa față de ALDE România.

Până în data de 26 mai însă, PRO România și-a anunțat public sprijinul pentru candidatura domnului Frans Timmermans pentru Președinte al CE.

Rep: Care este punctul de vedere al Pro România în privința condiționării acordării fondurilor europene de respectarea valorilor statului de drept, combaterea fraudelor și a corupției?

CC: PRO România susține principiul conform căruia acordarea fondurilor europene nerambursabile (bani proveniți din taxele și impozitele cetățenilor europeni) să fie condiționată de o justiție independentă și eficientă, de instituții performante de combatere a fraudelor și corupției.

În acest fel, România și Bulgaria trebuie să intre într-un mecanism egal aplicabil tuturor celor 27 (28) de tări membre și să treacă peste un MCV aplicabil exclusiv și discriminatoriu doar celor două țări.

Rep: Cum trebuie să se poziționeze România în relația cu cei doi parteneri strategici ai săi, SUA și Uniunea Europeană, având în vedere divergențele vizibile dintre cele două blocuri, pe plan comercial?

CC: Pentru România apartenența la UE și Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă cei doi piloni  fundamentali ai relațiilor noastre externe și ai interesului nostru național.

Cei doi piloni sunt complementari și egal necesari – România trebuie să militeze activ și în toate situațiile pentru aprofundarea dialogului și colaborării SUA – UE și să respingă categoric orice tentativă a unui actor politic intern sau extern care să ceară țării noastre să se poziționeze împotriva uneia dintre părți.

Rep: Cum va trebui să arate relația României cu Marea Britanie, în contextul Brexit, deopotrivă în timpul negocierilor duse de UE cu Marea Britanie, dar și după ieșirea efectivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană?

CC: România trebuie să sprijine categoric orice demers politic de natură să păstreze Marea Britanie în interiorul Uniunii Europene.

Dacă aceste demersuri se vor dovedi în final imposibile – atunci România trebuie să promoveze o relație UK – UE cât mai integrată (piața comună, libertate de circulație, uniune vamală).

Citeşte şi https://dc360.ro/ponta-lansarea-pe-stadion-mi-a-facut-rau-s-au-facut-comparatii-cu-coreea-de-nord-duminica-avem-lansare-de-candidati-va-fi-cu-totul-altfel-lucrurile-s-au-schimbat-acest-gen-de-folosire-a-maselor/

Studiul de fezabilitate pentru realizarea Autostrăzii Moldova poate să fie finanţat pe actuala perioadă de programare, dar este necesară o solicitare din partea Guvernului, care nu a fost însă depusă, a declarat, vineri, după protestul #șîeu, comisarul european Corina Crețu.

“În legătură cu autostrada Moldova, serviciile noastre de la DG Regio au avut consultări cu Guvernul României şi evaluarea noastră este că putem oferi finanţare pentru realizarea studiului de fezabilitate pe actuala perioadă de programare, dar avem nevoie de o solicitare din partea Guvernului României, pe care nu o avem. Deci noi ne-am oferit, la Comisie, să realizăm studiul de fezabilitate pentru autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş pe perioada actuală de programare şi din viitorul buget, de la 1 ianuarie 2021, să se realizeze construcţia efectivă. Dar aceste lucruri nu le putem face fără a primi un proiect – la fel cum e şi cazul Sibiu – Piteşti, care are prioritate în Master Planul de Transport – fără ca proiectele să fie depuse la Comisie”, a explicat Creţu, într-o conferinţă de presă susţinută alături de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, potrivit Agerpres.

Comisarul european a menţionat că încă din prima zi a mandatului său a tras “semnale de alarmă”, asupra nevoii de conectare a României la reţeaua europeană de transport şi autostrăzi. Precizările au fost făcute după o întrebare a jurnaliștilor referitoare la o eventuală susţinere pentru protestul “România vrea autostrăzi #şîeu”.

Corina Crețu a spus că există un Master Plan de Transport aprobat de Comisia Europeană încă din anul 2015, iar pentru ea este absolut inexplicabil de ce, după ce o ţară îşi stabileşte priorităţi, nu depune şi proiecte aferente către Comisia Europeană.

“După părerea mea, orice semnal este binevenit pentru a accelera realizarea de proiecte şi implementarea lor. Pe de altă parte, este foarte trist că România e pe primul loc în ceea ce priveşte rata mortalităţii în accidente rutiere. Infrastructura de transport înseamnă, de fapt, investiţii, locuri de muncă, o viaţă mai bună pentru cetăţeni”, a precizat Creţu.

Comisarul european a declarat că în acest moment la Bruxelles sunt în curs de evaluare doar “câteva proiecte noi” depuse din partea României.

“În analiză, din păcate, nu mai avem decât câteva proiecte noi în curs de evaluare. Cel mai important este cel al Centurii de sud a Bucureştiului. Sper că se vor termina în două-trei săptămâni consultările interservicii şi că vom putea aproba finanţarea pentru acest proiect important, care va degreva traficul din Capitală. De asemenea, avem în analiză un proiect privind îmbunătăţirea serviciilor de transport pentru linia 2 de metrou; un proiect privind protecţia şi reabilitarea zonei de coastă; trei proiecte de infrastructură de apă, în valoare de trei miliarde de euro. Bani avem, aşteptăm proiecte noi şi cred că e foarte important să ne unim toate eforturile. Sigur, să nu politizăm, aici nu e vorba de politică, ci de dezvoltarea ţării şi de îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi de folosirea la maximum a acestei şanse istorice pe care o avem, de a avea aceste fonduri europene care vin în mod gratuit în ţară, dar pentru care trebuie depuse proiecte la Comisia Europeană, pe care le aşteptăm în continuare”, a precizat Creţu.

Ea a explicat că în timpul mandatului său au fost aprobate 49 de proiecte din domeniul infrastructurii din România, fiind incluse şi proiectele de apă şi canalizare.

“40 de proiecte au fost fazate, sunt cele care nu au fost terminate la timp, pe perioada de finanţare 2007-2014 şi de aceea, pentru a nu se pierde finanţarea europeană din exerciţiul financiar anterior, am decis să le fazăm în două părţi. Aceste proiecte fazate reprezintă 3,1 miliarde de euro, care consumă din actualul exerciţiu 2014-2020. Alt proiect pe care l-am aprobat este legat de autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, cu o cofinanţare de 246 de milioane de euro din fonduri europene, reabilitarea căii ferate Gurasada-Simeria, 1,3 miliarde euro – este cel mai mare şantier feroviar din Europa, realizat pe fonduri europene la ora actuală, linia de metrou M6 (609 milioane euro)”, a explicat Creţu.

În prezența a peste o mie de persoane, la câțiva kilometri de Suceava a fost inaugurat astăzi, simbolic, primul și singurul metru de autostradă din Moldova, construit de antreprenorul Ștefan Mandachi.”Eu n-am trăit niciodată un asemenea moment de solidaritate. Avem o șansă unică să restartăm România”, li s-a adresat Mandachi oamenilor. “Eu vreau autostradă, eu vreau o Românie unită”, a strigat suceveanul, răspunsul mulțimii fiind: “Șî eu”. Mii de oameni din toată țara s-au alăturat inițiativei, iar de la ora 15.00 au oprit lucrul preț de 15 minute. Au fost proteste pentru construirea de autostrăzi în Capitală, în Piața Universității și Piața Victoriei, la Iași, Sibiu sau Cluj.

Citește și https://dc360.ro/fugarul-seby-ghita-spune-ca-nu-avem-autostrazi-din-cauza-lui-kovesi-grupul-infractional-organizat-condus-de-kovesi-a-distrus-sistematic-in-ultimii-10-ani-toate-firmele-romanesti-de-constructii/

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, îi scrie premierului român Viorica Dăncilă cerându-i să comunice la Bruxelles punctul de vedere oficial al Guvernului în privința celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova. De asemenea, Crețu – care a avut mai multe controverse cu Guvernul pe tema finanțării pentru spitalele regionale – cere Cabinetului Dăncilă să prezinte în cel mai scurt timp o planificare clară și să valideze atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare.

Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, i-a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, prin care îi solicită să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova și să clarifice ce măsuri vrea să ia pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu spune că, așa cum a subliniat și în scrisoarea pe care i-a transmis-o încă din aprilie 2018, sprijinirea implementării cu succes și la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru ea și pentru Comisia Europeană, iar în acest sens este esențială accelerarea pregătirii proiectelor și îmbunătățirea orientării și a coordonării în cadrul ministerelor de resort (Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale).

Corina Crețu mai spune, în scrisoarea transmisă premierului, că, deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește pregătirea studiilor de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului și consolidarea capacității administrative a Unității de implementare a proiectelor din cadrul Ministerului Sănătății, graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel.

Corina Crețu solicită autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

În același timp, comisarul european Corina Crețu menționează că sunt “trei aspecte critice” care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor trei spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene:

“Deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții;

Revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate;

Proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni”.

În finalul scrisorii adresate premierului Dăncilă, comisarul european pentru politică regională precizează faptul că serviciile Comisiei Europene oferă deja asistență tehnică Ministerului Sănătății, reiterând totodată angajamentul său personal, cât și al serviciilor Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), de a sprijini în continuare autoritățile din România pentru realizarea celor trei spitale regionale în actualul exercițiu financiar, inclusiv prin mobilizarea de asistență suplimentară acolo unde este cazul.

Citește și https://dc360.ro/romania-medievala-a-anului-2019-3-indivizi-din-vaslui-au-violat-o-femeie-si-au-ambandonat-o-pe-camp-unde-a-decedat-peste-cateva-ore/

Comisarul European, Corina Crețu, a participat, în Grecia, la un eveniment în care a vorbit despre viitorul Europei şi a transmis cetăţenilor greci un mesaj de susţinere. Ea a luat parte, duminică, la Reprezentanța Comisiei Europene din Grecia, la un dialog cu cetățenii despre viitorul Europei.


„,Am avut un dialog interesant cu cetățenii din Olympia (Grecia) și apreciez interesul arătat de aceștia pentru viitorul Europei și îi asigur că atât eu, cât și Comisia Europeană, vom continua să sprijinim cu tot ce putem Grecia pentru a se dezvolta economic și pentru a putea oferi o viață mai bună tuturor locuitorilor săi.”, a transmis Corina Creţu, pe pagina sa de Facebook.

Comisarul le-a spus tinerilor din sală că e şansa lor să decidă şi să meargă la vot, dovedind că au cuvântul în apărarea proiectului european.

Comisarul European, Corina Crețu se află într-o vizită oficială în Grecia pentru a discuta despre modul în care politica de coeziune poate sprijini în continuare economia greacă și dezvoltarea regională în țară.

Aceasta este cea de-a 8 vizită în Grecia, în cadrul căreia a avut deja întrevederi cu Christos Spirtzis, ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al Dezvoltării.

În timpul întrevederii cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, comisarul european a remarcat progresele înregistrate până în prezent de Grecia și a încurajat autoritățile elene din domeniul dezvoltării infrastructurii de transport să-și intensifice eforturile pentru a continua implementarea cu succes a proiectelor finanțate de UE, care vor contribui substanțial la dezvoltarea economică a țării.

În cea de-a doua întâlnire la Atena cu Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al dezvoltării au avut loc discuții despre stadiul actual al implementării proiectelor finanțate prin politica de coeziune în Grecia. „I-am încurajat să participe activ la nivel de Guvern la negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene și al politicii de coeziune post-2020 și să înceapă discuțiile cu serviciile Comisiei pentru noua perioadă de programare 2021-2027.”, a menționat comisarul Corina Crețu.

Citește și https://dc360.ro/sentimentul-anti-ue-e-in-crestere-in-marea-britanie-cererile-pentru-drapelul-european-au-scazut-cu-90-la-polul-opus-vanzarile-steagului-national-au-crescut-cu-75/