Home Posts tagged dna

Social democrații au lăsat în urma lor privilegii de nerefuzat pentru magistrați iar aceșstia nu au ratat ocazia să și le mențină! Procuroriii de la DNA, DIICOT si Parchetul Geeral si-au votat beneficiile lăsate moștnire de PSD-isti. Mai exact, acestia au votat în majoritate să mențină legisltația potrivit căreia magistratii se pot pensiona după doar 20 de ani de activitate. Dar astea nu sunt singurele privieligii, paralel vin și cresterile de pensii si salarii, asta în conditiie sunt oricum magistratii sunt cu mult privilegiați față de celălalte cetgorii. Astfel, magistratii  cu salarii și pensii uriașe vor avea de acum salarii si pensii si mai uriase. La DIICOT spre exemplu. procurorii vor avea pensii de 18.000 de lei!

Adunările generale ale DNA, DIICOT și Parchetul General au votat tot azi pentru desființarea desfiinţarea Secţiei Speciale de investigare a magistraților.

Adunările generale în instanţe şi parchete au avut loc în urma cererii ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, de a-şi preciza poziţia în chestiunile controversate din sistemul judiciar.

Pensionarea după doar 20 de ani de activitate este atractivă pentru procurori. Pe legea nouă, care ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor, un magistrat ar putea să iasă la pensie la 20 de ani vechime în profesie, fără să aibă vârsta de pensionare de 60 de ani. Pe legea în vigoare, magistratul poate să iasă la pensie abia la 25 de ani vechime în profesie, tot fără să aibă vârsta de pensionare de 60 de ani.

De asemenea, pe legea nouă, pensia specială se calculează la 80 la sută din salariul brut, plus sporurile din ultima lună de activitate. Pe legea în vigoare, pensia e 80 la sută din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, fără sporuri. Or, la începutul anului trecut, ca urmare a revoluţiei fiscale a PSD, salariul brut a crescut foarte mult.

De exemplu, au explicat sursele G4Media.ro, un procuror DIICOT – cu un salariu net de 15.000 de lei – are un salariu brut de peste 20.000 de lei şi ar putea ieşi cu o pensie lunară de 18.000 de lei, fără să mai punem la socoteală şi eventualele sporuri din ultima lună.

Potrivit surselor G4Media.ro, din cei 255 de procurori ai DIICOT, mai bine de jumătate, în jur de 130 au acum peste 20 de ani vechime sau vor împlini în acest an. Prin urmare, mai mult de jumătate dintre procurorii DIICOT ar putea ieşi la pensie dacă intră în vigoare modificările la statutul magistraţilor.

Citește și https://dc360.ro/curtea-constitutionala-i-a-validat-lui-iohannis-cel-de-al-doilea-mandat-de-presedinte-klaus-votul-pe-care-mi-l-au-acordat-romanii-pentru-un-nou-mandat-de-presedinte-al-romaniei-reprezinta-pentru-min/

Direcţia Naţională Anticorupţie a redeschis un dosar penal de abuz în serviciu, în care au fost reclamate nereguli săvârşite de funcţionari de la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) privind plata unor lucrări şi servicii la Spitalul Gomoiu, arată un răspuns către Agerpres.

În răspunsul către AGERPRES, DNA afirmă că, în cursul anului 2017, i-a fost declinat de către o altă structură de parchet un dosar penal ce avea ca obiect un raport întocmit de Corpul de Control al prim-ministrului, în urma verificărilor efectuate la ASSMB.

Conform DNA, documentul respectiv făcea referire la aprobarea de către funcţionari din cadrul ASSMB a plăţii unor lucrări şi servicii în cadrul proiectului “Extinderea-Modernizarea şi Echiparea Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu”, fără verificarea respectării prevederilor contractuale.

“În dosarul respectiv, în care a fost începută urmărirea penală doar cu privire la faptă, in rem, la data de 16 ianuarie 2018, procurorii anticorupţie au dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, conform art. 16 alin. 1, lit. b teza I (fapta nu este prevăzută de legea penală) din Codul de procedură penală. De asemenea, a mai fost dispusă disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei disjunse în favoarea unei alte unităţi de parchet, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de gestiune frauduloasă şi abuz în serviciu, care nu sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, precizează DNA.

DNA anunţă că, pe 4 noiembrie, a infirmat soluţia de clasare şi a redeschis dosarul, considerând că nu au fost administrate probe.

“La data de 4 noiembrie 2019, a fost dispusă infirmarea, din oficiu, a ordonanţei de clasare, redeschiderea şi reluarea urmăririi penale, în acea cauză, întrucât nu s-a realizat o urmărire penală efectivă şi nu au fost administrate probe. În acest moment, cauza respectivă, în care este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă (in rem), se află în lucru pe rolul DNA – Structura Centrală”, menţionează DNA.

Săptămâna trecută, ziarul “Libertatea” a publicat un articol în care Lavinia Coţofană, fost director juridic al ASSMB, din subordinea Primăriei Capitalei, a acuzat faptul că a fost concediată după ce a redactat o plângere către DNA cu privire la neregulile de la Spitalul Gomoiu, plângere care nu a mai ajuns la procurori.

Lavinia Coţofană susţinea că a fost adusă la ASSMB pentru a se ocupa de procesul deschis în instanţă împotriva firmei care a construit Spitalul Gomoiu, însă a fost eliberată din funcţie după ce a redactat o plângere penală către DNA, în care reclama mai multe nereguli în contractele pentru construirea spitalului.

“Am venit la ASSMB pe 1 mai 2019 special pentru cazul Gomoiu. Mi s-a spus că au nevoie de expertiza mea. Am constatat că sunt fapte penale. Vorbim de decontarea unor lucrări neefectuate. Doamna director părea să accepte ideea sesizării Parchetului şi, la un moment dat, doamna Blându a fost eliberată din funcţie. (…) Am lucrat la plângerea penală cu două colege. Una a fost revocată odată cu mine, cealaltă a intrat brusc în concediu medical şi nu a mai semnat plângerea. (…) Ieri dimineaţă, experţilor ASSMB li s-a interzis accesul la documente. (…) Oamenii din mandatul dnei primar au acceptat să se plătească lucrări nefăcute. Ceilalţi ofertanţi au fost eliminaţi pe motiv că acel ofertant are un cashflow care între timp s-a evaporat. Spunea că nu va lucra cu subcontractaţi, dar a folosit doar subcontractaţi. Convingerea intimă este că vorbim de un grup infracţional organizat”, a declarat Lavinia Coţofană pentru “Libertatea”.

Lavinia Coţofană mai reclama faptul că procedura de achiziţie pentru Spitalul Gomoiu a fost falsificată, dar şi că au fost umflate preţurile la produsele şi serviciile achiziţionate.

“Pe lângă supraevaluări, la Spitalul Gomoiu nu merge ventilaţia, uşile de la sălile de operaţie nu se deschid decât dacă dai cu cotul, deşi ar trebui să aibă senzori. Eu sunt omul care pune cap la cap ce se întâmplă la Gomoiu. Există clar o frică şi o obedienţă a angajaţilor. Există aceeaşi practică a numirii ca să fie la mâna primarului general. La ASSMB s-au organizat concursuri cu răspunsuri date”, mai spune Lavinia Coţofană.

Într-un alt articol publicat de “Libertatea”, jurnaliştii susţin că Spitalul de copii Gomoiu a fost construit cu supraevaluări, care au ajuns şi la 2.485% din suma normală a produselor vândute către unitatea medicală.

Un exemplu ar fi un adaos de 2.485% pentru achiziţionarea unui tablou electric, care costă 5.000 de lei, însă a fost vândut către spital cu 129.472 lei.

Pe de altă parte, spun jurnaliştii, Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea, a cheltuit 1,1 milioane de euro pentru a face publicitate în presă Spitalului Gomoiu.

În replică, Primăria Capitalei a infirmat acuzaţiile publicate de ziarul “Libertatea”, susţinând că “situaţiile prezentate în articol nu s-au petrecut în mandatul de primar general al Gabrielei Firea”.

pentur abuz in seriviciu cu rpvire “O clădire abandonată de doi ani de zile, unde toţi reprezentanţii mass-media realizau reportaje săptămânale privind risipa banului public, a fost preluată de administraţia Firea în anul 2016. Până în 2018, acest spital a fost finalizat, utilat, au fost angajaţi medici şi a devenit unul dintre cele mai importante centre de tratament pentru copiii din întreaga ţară! De aceea, respingem ferm toate acuzaţiile referitoare la realizarea unor lucrări supraevaluate, având în vedere că procedura de achiziţie pentru construirea acestui spital nu a fost făcută în mandatul actualului primar general”, sublinia Primăria Capitalei într-un comunicat de presă.

Citește și https://dc360.ro/viorica-anunta-ca-va-contesta-votul-prin-coronspondenta-cred-ca-sa-trimiti-doua-buletine-odata-cu-toti-candidatii-si-pentru-turul-1-si-pentru-turul-2-nu-este-un-lucru-bun-nu-stim-cine-va-intra-in/

DNA s-a autosesizat în cazul acuzațiilor că ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, i-ar fi cerut fostei directoare Tarom, Mădălina Mezei, să rețină avioanele la sol în ziua moțiunii de cenzură astfel încât parlamentarii să nu poată vota, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate anchetei.

Fosta directoare TAROM a declarat, joi, pentru G4Media.ro că refuzul său de a opri avioanele la sol este motivul pentru care a fost schimbată din funcție în urmă cu două zile. Răzvan Cuc a reacționat pe Facebook la acuzațiile fostului manager al companiei aeriene de stat. „Minciunile pe care le aruncă acum pe piață, crezând că cineva ar putea să-i securizeze poziția de director general, nu au nicio acoperire”, a scris Răzvan Cuc.

„Cu o zi înainte de moțiune a fost discuția. Eu i-am zis ca nu pot să fac așa ceva. Cum puteam eu să mă duc să le zic piloților să stea jos că vrea Cuc?! Nu aveam cum să fac așa ceva”, a declarat Mădălina Mezei (foto stanga), pentru G4Media.ro.

Întrebată de ce nu a ieșit cu o poziție publică mai devreme, în ziua discuției cu ministrul Cuc, aceasta a declarat că nu a vrut să declanșeze un conflict care să afecteze compania.

Am luat toate măsurile să nu se întâmple așa ceva. Nu a vrut să se iște un conflict politic, nu am vrut să afectez compania. Am vorbit cu echipajele, cu OCC-ul cu piloții, cu tehnicul, să nu cumva să se întâmple ceva de genul asta. Eu ca și accountable manager eram prima responsabilă. Nu am considerat că este un subiect public. Nici acum nu a fost făcut public de mine. Eu nici acum nu l-aș fi făcut public”, a declarat fostul director al TAROM.

Potrivit acesteia, refuzul său a dus la schimbarea sa din funcție în urmă cu două zile, deși săptămâna trecută i se prelungise mandatul cu încă două luni.

Primul care a vorbit despre presiunile uriașe făcute de PSD a împiedica adoptarea moțiunii de cenzură și căderea Guvernului Dăncilă a fost președintele PNL, Ludovic Orban, actualul premier desemnat de Klaus Iohannis pentru a încropi un nou Executiv.

”Au apelat la toate. La un moment dat s-au gândit inclusiv să mai oprească din avioane, au avut tot felul de năzdrăvănii în cap. O asemenea presiune și o asemenea disperare și o asemenea lipsă totală de măsură în utilizarea pârghiilor de putere în mod abuziv… Pentru asta, 238 de voturi reprezintă un rezultat extraordinar”, a declarat Ludovic Orban joi seară, la Realitatea TV.

Răzvan Cuc, ministrul în funcție al Transporturilor, a respins pe pagina sa de Facebook acuzațiile făcute de Mădălina Mezei, fostul manager al TAROM, numită în funcție chiar în timpul mandatului său.

„Minciunile pe care le aruncă acum pe piață, crezând că cineva ar putea să-i securizeze poziția de director general, nu au nicio acoperire. Dacă cineva i-ar fi cerut așa ceva, ar fi trebuit să iasă public, atunci, și să spună lucrurilor pe nume. Or, doamna a așteptat până acum momentul oportun pentru ea, crezând că va deveni o victimă a cuiva și va reuși să rămână în funcție cu sprijinul știut numai de ea”, a scris Răzvan Cuc pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, Mădălina Mezei a fost schimbată din funcție deoarece nu și-a îndeplinit obiectivele asumate: „Se pare că fosta doamnă director general Tarom nu a înțeles că dacă nu face treabă, va sta cu mandatul pe masa Consiliului de Administrație. Nu înțeleg supărarea unor directori de Companii care atunci când nu își îndeplinesc obiectivele pe care și le-au asumat, la preluarea mandatului, vin acum și se dau victime. Doamna Mezei trebuia să-și asume întârzierile manageriale trasate de către CA. Trebuia să facă restructurarea Tarom, trebuia să fie livrat deja primul avion ATR, trebuia să nu încerce să facă anumite jocuri în favoarea unor grupuri din Companie. (…) Funcția de director general al Tarom nu se compară cu cea de șef de reprezentanța de la Bruxelles, unde făcea rezervări de bilete sau protocol pentru prietenii care veneau în vizită.”

Mădălina Mezei a fost schimbată din funcție marți seara după o decizie fulger a Consiliului de Administrație al companiei. Aceasta fusese numită la șefia TAROM abia în iunie anul acesta, tot în mandatul ministrului Răzvan Cuc. Înainte de a prelua frâiele companiei de stat, Mădălina Mezei a fost reprezentantul companiei la Bruxelles. Aceasta a declarat, pentru G4Media, că achiziția aeronavelor ATR era în plină negociere, la fel și restructurarea companiei. În plus, spune aceasta, avea gata un plan de redresare a transportatorului aerian de stat pe 10 ani, ce ar fi permis TAROM să ajungă pe break-even în 3 ani.

Consiliul de Administrație al companiei de stat l-a numit pe pilotul Valentin Gvinda în funcția de director general interimar. Este al cincilea șef al TAROM din acest an.

Citește și https://dc360.ro/iohannis-spune-ca-s-a-intalnit-cu-ursula-von-der-leyen-si-au-vorbit-despre-postul-de-comisar-european-presedintele-comisiei-europene-i-a-transmis-lui-iohannis-ca-romania-trebuie-sa-grabesca-numire/

Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a pus sub control judiciar sub  acuzația de trafic de influență pe cetățeanul italian La Sala Mario, în dosarul referitor la modernizarea liniei ferate dintre București și Constanța, în care fostul ministru de finanțe, Sebastian Vlădescu, este acuzat de DNA de luare de mită şi trafic de influență în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2008 – 2009, Vlădescu a primit de la administratorul austriac suma de aproximativ un milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins) în conturile bancare ale unor societăți comerciale pe care le controla.

Tot în acest dosar, o fostă consilieră personală a ministrului Transportului, Ovidiu Silaghi, este urmărită penal de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru că a solicitat și a primit o mită de aproape 2 milioane de euro. Mita ar fi fost transferată prin SRL-ul Team Delta Proiect, societate înființată de Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor, în anul 2008. Vlădescu și-a cedat acțiunile în firma contra sumei de 3.000 de lei pe care a primit-o de la Mihaela-Vasilica Szechely, după cum rezultă din datele consultate de G4Media.ro.

Procurorii îl aucuză pe La Sala Mario că în perioada iunie – iulie 2012  a pretins unui reprezentant al companiei de construcții, suma de 1.900.000 euro, promițându-i că, datorită influenței pe care o are asupra ministrului transporturilor, îl va determina să se implice în rezolvarea problemei companiei de construcții, legată de plățile scadente și restante ale CFR.

Ministrul Transporturilor în Guvernul Ponta (USL) era la vremea respectivă liberalul Ovidiu Silaghi.

Procurorii mai susțin că din suma totală, inculpatul La Sala Mario a încasat 4.472.141 lei (1.020.550 euro), în perioada 05.11.2012 – 26.08.2013, prin intermediul a 34 de viramente bancare efectuate din contul societății Team Delta Proiect SRL în conturile a două societăți belgiene aflate sub controlul său. În perioada imediat următoare, suma de 600.693 euro a fost virată din conturile societăților belgiene în conturile personale ale inculpatului La Sala Mario.

Redăm mai jos integral comunicatul DNA:

”În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 310 din 08 aprilie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate corupției au dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, faţă de inculpatul LA SALA MARIO, cetățean italian, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de trafic de influență.

Cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75 % din fonduri europene și 25 % din bugetul de stat.

În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.

Din ordonanța privind măsura controlului judiciar întocmită de procurori a rezultat că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada iunie – iulie 2012, inculpatul La Sala Mario a pretins unui reprezentant al companiei de construcții, suma de 1.900.000 euro, promițându-i că, datorită influenței pe care o are asupra ministrului transporturilor, îl va determina să se implice în rezolvarea problemei companiei de construcții, legată de plățile scadente și restante ale CFR.

Urma ca banii să fie încasați prin intermediul unor contracte încheiate cu societatea controlată de Favino Roberto Pasquale, Team Delta Proiect SRL.

Activitatea de pretindere a venit în continuarea și susținerea activității de pretindere săvârșită de Favino Roberto Pasquale față de reprezentanții aceleiași companii de construcții, având rolul de a întări faptul că semnarea contractelor (menite să mascheze cumpărarea influenței) constituie unica modalitate de rezolvare a problemei legată de plățile scadente și restante ale CFR și, totodată, de a asigura plata sumelor de bani restante în contul companiei de construcții.

În perioada 2012 – 2015, inculpatul a primit indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermediul a trei contracte fictive încheiate de compania de construcții, cu societatea Team Delta Proiect SRL, suma de 9.845.937,31 lei (aproximativ 2,1 milioane euro) pentru a-și exercita influența asupra ministrului transporturilor și a-l determina pe acesta să se implice în rezolvarea problemei companiei respective.

Din suma totală, inculpatul La Sala Mario a încasat 4.472.141 lei (1.020.550 euro), în perioada 05.11.2012 – 26.08.2013, prin intermediul a 34 de viramente bancare efectuate din contul societății Team Delta Proiect SRL în conturile a două societăți belgiene aflate sub controlul său. În perioada imediat următoare, suma de 600.693 euro a fost virată din conturile societăților belgiene în conturile personale ale inculpatului La Sala Mario.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul LA SALA MARIO trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit;
d) să nu ia legătura cu persoanele menționate în ordonanța procurorilor şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect pe nicio cale;

Inculpatului La Sala Mario i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Investigația este realizată cu sprijinul OLAF.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Citește și https://dc360.ro/teoretic-ar-fi-trebuit-sa-aiba-grija-de-copii-pratic-a-abuzat-de-ei-presedintele-tata-aliantei-antidiscriminare-a-tuturor-taticilor-a-primit-un-mandat-de-arestare-pentru-o-perioada-de-30-de-zile/

Peste 60 de inculpaţi în dosare de corupţie instrumentate de DNA au fost condamnaţi în luna iunie prin 28 de hotărâri judecătoreşti definitive, printre aceştia aflându-se magistraţi, un rector şi un şef de cabinet al ministrului de Interne.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis marţi AGERPRES, în cursul lunii iunie, în dosare de corupţie instrumentate de procurorii anticorupţie, au fost condamnaţi definitiv 65 de inculpaţi, iar pedepsele dispuse de judecători faţă de aceştia variază între 8 ani şi 2 luni închisoare şi 4 luni cu amânarea pedepsei.

Printre cei condamnaţi definitiv figurează: un şef cabinet al ministrului de Interne; 2 preşedinţi de consiliu judeţean; vicepreşedinte ANRP; un primar municipiu; un judecător; un procuror; un avocat; un rector; 4 directori instituţii ale statului (DGASPC, Romsilva, etc); 2 primari de comună.

”Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunţarea deciziilor, motivarea acestora şi transmiterea acestor decizii de către instanţele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferenţă de timp, DNA a decis publicarea unor informări cu privire la soluţiile de condamnare definitive, la momentul pronunţării acestora, sub formă de comunicate de presă. În acest fel, DNA răspunde cerinţei de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupţie, inclusiv asupra finalităţii dosarelor trimise spre judecare”, precizează sursa citată.

Citește și https://dc360.ro/lui-tariceanu-4-i-a-ajuns-seful-alde-nu-mai-accepta-sa-fie-pus-pe-punctul-2-de-partidul-vioricai-alde-ia-in-calcul-iesirea-de-la-guvernare-din-toamna-dupa-ce-in-ultimul-cex-psd-s-a-decis-ca-partidul/

DNA anunță oficial că a deschis dosar penal după scandalul votului din diaspora la alegerile din 26 mai, când mii de cetățeni au așetpat ore în șir la coadă iar în final nu au reușit să voteze. Președintele Klaus Iohannis a cerut demiterea miniștrilor de externe și de interne, însă Theodor Meleșcanu și Carmen Dan au declarat că nu au motive să demisioneze. Cei doi susțin că problemele din procesul de votare au apărut din cauză că referendumul a fost anunțat după stabilirea numărului de secții de votare pentru europarlamentare.

Redăm mai jos comunicatul integral

”La data de 6 iunie 2019 au fost primite, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un număr de 42 de plângeri având ca obiect nereguli privind exercitarea dreptului de vot de către cetățenii din afara granițelor țării la alegerile pentru Parlamentul European și la Referendumul desfășurate la data de 26 mai 2019.

Ca urmare a transmiterii plângerilor, la data de 6 iunie 2019, în cadrul D.N.A a fost constituit un dosar penal în care se vor efectua acte de urmărire penală.”

Context. Imediat după procesul de votare, la Parchetul Tribunalului Bucureşti au început să se înregistreze numeroase plângeri ale mai multor persoane nemulţumite de modalitatea în care a fost organizat scrutinul în afara graniţelor ţării.

În total s-au înregistrat între 52 şi 54 de astfel de plângeri penale, iar toate acestea au fost transmise de procurorii bucureşteni Parchetului General.

PÎCCJ a analizat pretinsele fapte prezentate în plângeri şi competenţa de cercetare a acestora şi a stabilit declinarea tuturor acestor plângeri către procurorii DNA.

Procurorii DNA au mai cercetat acest gen de fapte într-un alt dosar ce viza modalitatea de derulare a scrutinului electoral din 2014 în afara graniţelor ţării, pentru alegerea preşedintelui. În acest caz, la finalul anului 2018 anchetatorii au decis clasarea cercetărilor.

Citeşte şi http://dc360.ro/arhiepiscopul-teodosie-a-fost-achitat-de-curtea-de-apel-constanta-mesagerul-lui-dumnezeu-era-judecat-pentru-ca-ar-fi-obtinut-ilegal-fonduri-europene-surpriza-jud/

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a explicat miercuri că procurorul de ședință din dosarul lui Dragnea a invocat două excepții de neconstituționalitate, care în final au dus la amânarea cu mai bine de o lună a procesului, din necesitatea de a se adapta la pozițiile inculpaților, dar a precizat că, de regulă, invocarea uneia sau mai multor excepții de neconstituționalitate nu reprezintă motiv de amânare a unui proces.

Explicațiile DNA apar într-un răspuns transmis jurnalistei Ionela Arcanu, postat pe Facebook.

Răspunsul integral transmis de DNA:

1. Invocarea de către procurorul de ședință a celor două excepții de neconstituționalitate s-a realizat în contextul în care a apărut necesitatea adaptării poziției procesuale a parchetului la solicitările formulate de către inculpații din cauză.

Concret, la termenul de judecată din data de 15.04.2019, s-au invocat:

  • Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, raportat la motivele de apel ale inculpaților Ş.O, D.N.L şi A.F care au solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare în temeiul art. 421 pct.2 lit. b teza finală C.p.p., invocând decizia nr. 17 din data de 17.09.2018, pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, avându-se în vedere şi faptul că, la același termen de judecată, apărătorul inculpatei A. F. a depus la dosar un supliment al motivelor de apel, supliment care vizează inclusiv aspectul că la instanța de fond, completul de judecată nu a fost unul specializat în fapte de corupție.
  • Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 CP cu referire la art.154 alin 2 teza I din CP în interpretarea dată prin Decizia nr 5/11.02.2019 pronunțată în Recurs în interesul legii de către ICCJ a fost invocată în considerarea susținerilor apărătorului inculpatului D.N.L. (Liviu Dragnea – n. red.) care a cerut ca instanța să ia în discuție cererea de schimbare a încadrării juridice depuse de Parchet și să se pronunțe asupra acestei cereri înainte de intrarea în dezbateri pe fond, întrucât dacă instanța va respinge această cerere, apărarea va invoca prescripția răspunderii penale.

Precizăm că cererea de schimbare a încadrării juridice a Parchetului a fost depusă la data de 18.03.2019 și are în vedere corecta încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina unora dintre inculpați.

2. Amânarea cauzei nu a fost urmărită de procurorul de ședință, acesta solicitând explicit instanței să acorde inculpaților un interval de timp de 30 min pentru a lua la cunoștință de conținutul excepțiilor, urmând ca ulterior reluării ședinței să se pună concluzii pe admisibilitatea acestora.

Deși, potrivit dispozițiilor instanței de judecată, la data de 15.04.2019, motivul de amânare al cauzei a fost reprezentat de invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către procurorul de ședință, nu se poate concluziona că în lipsa invocării acestora, cauza nu ar fi suferit o nouă amânare care se putea datora chiar solicitărilor formulate de inculpați la începutul ședinței de judecată și cu privire la care instanța nu s-a pronunțat.

Invocarea unor excepții de neconstituționalitate, de regulă nu reprezintă motiv de amânare a cauzei întrucât se pune în discuție doar îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale acestora, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. 1-3 din Legea nr.47/1992.

3. Potrivit art. 67 alin 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, procurorul participă la ședințele de judecată în condițiile legii și are rol activ în aflarea adevărului, iar potrivit alin 2 al aceluiași text de lege, procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză.

Totodată, procurorul de ședință trebuie să-și adapteze conduita procesuală în raport de dinamica desfășurării cauzei, dinamică ce poate fi previzionată în ansamblu, însă caracterul ”surpriză” al cererilor formulate de inculpați sau al măsurilor dispuse de instanță din oficiu nu poate fi evitat.

4. Nu au existat niciun fel de presiuni.

Citește și http://dc360.ro/usr-plus-ii-cere-lui-iohannis-sa-refuze-numirea-lui-nicolicea-la-ministerul-justitiei-e-o-bataie-de-joc-pentru-aceasta-functie-atat-de-importanta-in-statul-roman-un-impostor-fara-pregatire-juridica/

DNA a cerut luni, în procesul lui Liviu Dragnea, sesizarea CCR pe două articole din lege (Codul Penal și Legea 78/2000). În urma cererii DNA, instanța a decis să dea un nou termen pe 20 mai pentru ca avocații să aibă timp să-și pregătească apărarea. Iată cele două sesizarăi depuse de DNA.

  1. Sesizarea privind neconstituționalitatea Art. 29 din Legea 78/2000:

Art. 29 din legea 78/2000 prevede că ”pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”.

Această prevedere are un caracter general și ambiguu, neindicând, în mod clar și de o manieră concretă, în ce constă specializarea completurilor care trebuie să judece faptele de corupție prevăzute în această lege.

Având în vedere acest aspect, textul criticat este neclar, lipsit de previzibilitate și accesibilitate, întrucât legiuitorul nu a definit noțiunea de ”completuri specializate” și nu a stabilit care sunt criteriile conform cărora un complet de judecată devine specializat.

Citește și http://dc360.ro/basescu-despre-lazar-pe-atmosfera-care-s-a-creat-ar-trebui-sa-demisioneze-sau-sa-l-revoce-iohannis-asigurand-continuitatea-condamnarii-comunismului/

DNA avertizează într-un comunicat de presă că adoptarea ordonanței de urgență de modificare a Codurilor penale ar avea un impact devastator asupra dosarelor de corupție finalizate cu condamnări definitive: ar fi redeschise 42 de cauze cu 335 de inculpați care au primit sentințe definitive de la completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De asemenea, DNA atrage atenția și asupra impactului financiar al ordonanței de urgență: prin cele 42 de hotărâri definitive pronunțate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5.5 milioane lei, 16.5 milioane euro și 2 milioane USD, precum și despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei  și în favoarea altor părți civile în cuantum de 2 milioane lei.

Concluziile DNA după analizarea proiectului de ordonanță de urgență de modificare a Codurilor penale:

  • Dacă vor fi adoptate modificările referitoare la posibilitatea contestării sentințelor definitive:
    • Acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea unui număr de 42 cauze cu 335 inculpați, față de care Înalta Curte de Casație și Justiție, în completuri de 5 judecători, a pronunțat decizii definitive în perioada 01  februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.
    • Prin cele 42 de hotărâri definitive pronunțate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5.5 milioane lei, 16.5 milioane euro și 2 milioane USD, precum și despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei  și în favoarea altor părți civile în cuantum de 2 milioane lei.
  • Dacă nu va mai fi considerată infracțiune și, prin urmare, nu va mai fi pedepsită fapta abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite așa cum este formulată de art. 132 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție:
    • Abrogarea art.13 din Legea nr.78/2000 ar afecta în mod  grav activitatea desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție, în condițiile în care există un număr de 1249 dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem  sau  in personam pentru această infracțiune. Aproximativ 25 % din totalul infracțiunile trimise in judecata de DNA reprezintă infracțiune definită de art. 132. Prin urmare, dacă întră în vigoare, această modificare ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluționate în prezent de către Direcția Națională Anticorupție.
  • La infracțiunea de dare de mită, modificările, dacă vor fi aduse, vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;
  • Reducerea termenelor de prescripție pentru anumite categorii de infracțiuni va afecta dosarele instrumentate de DNA, multe dosare dintre cele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată, multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor:
    • Practic, prin această modificare, în toate cauzele Direcției Naționale Anticorupție se vor reduce termenele de prescripție, situație în care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupție vor putea scăpa de răspunderea penală.
  • Interzicerea comunicărilor publice din dosarele penale: 
    • Dispozițiile respective riscă să limiteze dreptul la informare corectă și să suscite interpretări  în sensul afectării exigenței de transparență pe care autoritățile publice sunt obligate să o asigure.
    • Practic, opinia publică se va afla în situația de a fi informată  numai de anumite părți implicate în procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fără a se cunoaște perspectiva organului judiciar.

Comunicatul integral al DNA:

DNA  își exprimă punctul de vedere asupra celor mai recente propuneri de modificare a legislației penale (Codul Penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, proiectul de act normativ privind contestația în anulare). Aceste propuneri au fost formulate de Ministerul Justiției, fiind transmise participanților la o discuție la care a luat parte și un reprezentant al DNA, la data de 22 martie 2019 :

Biroul de informare și Relații Publice este abilitat să prezinte modificările care, dacă ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanțial activitatea de urmărire penala și implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârșit fapte penale.

Propunerile de modificare cele mai îngrijorătoare se referă la:

1.Posibilitatea contestării deciziilor definitive pronunțate completurile de 5 judecători ale ICCJ chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală (dosare vizând membri ai Parlamentului, miniștri și magistrați în care s-au pronunțat decizii definitive  în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018) – proiect referitor la contestația în anulare

,,Art….(1) Contestația în anulare pentru motivul prevăzut de art. 426 lit. d) teza I C.p.p. împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în apel de către complete de 5 judecători ale înaltei Curți de Casație și Justiție după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală și pentru care termenul de introducere a contestației în anulare s-a împlinit anterior datei de 29 noiembrie 2018 poate fi introdusă de oricare dintre titularii acestei căi de atac prevăzuți de art. 427 alin. (1) C.p.p., în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Dacă se admite contestația în anulare formulată în condițiile alin. (1), cursul termenului prescripției răspunderii penale se suspendă de la data desființării hotărârii a cărei anulare se cere și până la data pronunțării unei hotărâri ca urmare a rejudecării apelului

Opinie și consecințe practice

Acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea unui număr de 42 cauze cu 335 inculpați, față de care Înalta Curte de Casație și Justiție, în completuri de 5 judecători, a pronunțat decizii definitive în perioada 01  februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.

Prin cele 42 de hotărâri definitive pronunțate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5.5 milioane lei, 16.5 milioane euro și 2 milioane USD, precum și despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei  și în favoarea altor părți civile în cuantum de 2 milioane lei.

Practic, prin acest text legal, în cazul hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în apel de către completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală și pentru care termenul de introducere a contestației în anulare referitor la cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală (când instanța nu a fost compusă potrivit legii) s-a împlinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei căi de atac sunt repuși în termen, în sensul că pot ataca aceste hotărâri definitive timp de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestației în anulare întemeiat pe cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală este neconstituțională și încalcă dispozițiile art.1 alin.(4) și (5) precum și art.115 alin.(4) din Constituție.

Totodată, nu se poate adopta o soluție legislativă cu efect retroactivpentru cauzele deja judecate definitiv.

Intervenția legiuitorului delegat pentru „repunerea în termen a celor condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească” aduce atingere gravăprincipiului securității raporturilor juridice și încrederii cetățenilor în actul de justiție.

Prin urmare, instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal și nu de drept penal substanțial.

Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat atâta timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt independenți, dosarele au fost repartizate aleatoriu și judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege.

În cazul admiterii acestor contestații în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desființării măsurilor asigurătorii dispuse și, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiune sau a executării măsurilor de siguranță prevăzute de lege.

De asemenea, părțile civile și statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile și nici de a obține executarea hotărârilor într-un termen rezonabil.

Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat în mai multe situații, apreciind că introducerea unor astfel de reglementări încalcă prevederile Constituției.

  1. Nu va mai fi considerată infracțiune și, prin urmare, nu va mai fi pedepsită fapta abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite așa cum este formulată de art. 132 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

Articolul 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Opinie:

Abrogarea art.13 din Legea nr.78/2000 ar afecta în mod  grav activitatea desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție, în condițiile în care există un număr de 1249 dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem  sau  in personam pentru această infracțiune.

Aproximativ 25 % din totalul infracțiunile trimise in judecata de DNA reprezintă infracțiune definită de art. 132

Prin urmare, dacă întră în vigoare, această modificare ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluționate în prezent de către Direcția Națională Anticorupție.

Mai mult, articolul respectiv transpune în legislația română  dispozițiile art 19 privind abuzul de funcție din Convenția ONU privind Corupția ( Convenția de la Merida) ratificată de România. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infracțiunii de corupție este condiția ca fapta să fie comisă în scopul obținerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul.

  1. La infracțiunea de dare de mită, modificările, dacă vor fi aduse, vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;

Alineatul (3) al articolului 290 Cod penal  se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii acesteia.”

  1. Reducerea termenelor de prescripție pentru anumite categorii de infracțiuni va afecta dosarele instrumentate de DNA, multe dosare dintre cele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată, multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.

Termenele de prescripție se reduc De la 10 la 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;

De la 8 la 6 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;”

Opinie:

Această modificare reduce nejustificat termenele de prescripție pentru infracțiunile pedepsite cu închisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani, precum și în cazul celor pedepsite cu închisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani.

Reducerea acestor termene va influența activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, întrucât infracțiunile prevăzute de Legea nr.78/2000 se încadrează în categoria infracțiunilor pentru care se reduc termenele de prescripție (5 ani – 20 ani), cu consecința clasării cauzelor, respectiv încetării procesului penal.

Practic, prin această modificare, în toate cauzele Direcției Naționale Anticorupție se vor reduce termenele de prescripție, situație în care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupție vor putea scăpa de răspunderea penală.

  1. În codul de procedură penală se introduc trei articole referitoare la comunicarea publică, a căror formulare este neclară.

„(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităților publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

(4)     Prin excepție, în cursul urmării penale sau al judecății, organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării adevărului în cauză.

(5)     În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni.”

Dispozițiile respective riscă să limiteze dreptul la informare corectă și să suscite interpretări  în sensul afectării exigenței de transparență pe care autoritățile publice sunt obligate să o asigure.

Practic, opinia publică se va afla în situația de a fi informată  numai de anumite părți implicate în procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fără a se cunoaște perspectiva organului judiciar.

Citește și http://dc360.ro/sputnik-urale-si-onoruri-pentru-v-v-dancila-dupa-deplasarea-in-sua-remarcabil-succes-international-si-replica-zdrobitoare-pentru-iohannis/

UPDATE: Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că procesul în care a fost trimis în judecată de DNA este o „înscenare” ca urmare a recomandărilor făcute în cadrul MCV şi că este „foarte amărât” să vadă că „practici specifice unei procuraturii din anii ’50 au revenit în actualitate”.

ICCJ a terminat de judecat luni apelul în dosarul în care preşedintele Senatului a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă.

Instanţa a anunţat că va da sentinţa definitivă în acest dosar pe data de 8 aprilie.

„Consider că acest proces în care am fost antrenat este o înscenare ca urmare a recomandărilor făcute în MCV, ca rezultatele luptei împotriva corupţiei să se soldeze cu ‘big fish’. Datorită poziţiilor pe care le-am avut sau le deţin, fac parte din această categorie. Au încercat să mă târască într-un proces de corupţie, nu au avut alte elemente şi au încercat cu evaziunea fiscală. Ar fi fost simplu pentru procurori să vadă că acea presupusă tranzacţie nu a fost în realitate făcută. Au încercat să sugereze că eram la curent cu acea tranzacţie. În anul 2008, aveam o agendă suficient de încărcată ca să ştiu şi agenda cabinetului de notar al soţiei mele. La audiere, fosta mea soţie a fost întrebată dacă mi-a zis de tranzacţie. Eu i-am spus: ‘Să faci ceea ce este legal’. Tranzacţia nu s-a făcut. DNA a zis nu putem să-l agăţăm pe evaziune, hai să-l luăm pe mărturie mincinoasă. Sunt acuzat că aş fi favorizat foştii mei consultanţi pe achiziţia acelor drepturi litigioase. Pe de altă parte, prinţul Paul face plângere penală împotriva mea din care rezultă că, în viziunea lui, eu aş fi obstrucţionat ca el să obţină acele drepturi litigioase. Or, nu se pot ambele. Sunt foarte amărât când văd că practici specifice unei procuraturii din anii ’50 au revenit în actualitate în ultimii ani”, a spus Tăriceanu, în ultimul cuvânt în faţa instanţei.

Un procuror de la DNA le-a solicitat luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rejudecarea dosarului în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă, transmite Agerpres.

Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.

Luni, la judecarea apelului, procurorul de şedinţă a solicitat casarea sentinţei prin care Tăriceanu a fost achitat şi trimiterea dosarului spre rejudecare.

„Inculpatul Călin Popescu-Tăriceanu a fost audiat în faza de urmărire penală, în legătură cu retrocedările, şi nu cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală. Vă rugăm să aveţi în vedere că în dosar sunt întrunite elementele săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă. Este relevant faptul că Tăriceanu avea cunoştinţă de acele retrocedări şi se înţelesese cu consultanţii săi politici ca actele să fie întocmite de fosta sa soţie, Ioana Valmar. Călin Popescu-Tăriceanu nu a relatat tot adevărul. Acesta a minţit şi în legătură cu angajarea lui Marcovici la Guvern. Judecătorii de la instanţa de fond nu s-au pronunţat cu privire la actul de sesizare. (…) La momentul în care a fost audiat ca martor, Călin Popescu-Tăriceanu nu era suspectat şi nu erau probe că era implicat în acel grup infracţional legat de retrocedarea Fermei Băneasa. Activitatea de urmărire penală s-a desfăşurat legal, cu respectarea dreptului la apărare şi un proces echitabil. În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus luarea unor măsuri de supraveghere faţă de Tăriceanu, dar asta nu înseamnă că el era suspectat de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Nu există nicio probă că, la acel moment, Tăriceanu era suspectat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Nici în decembrie 2015, când a fost audiată fosta soţie, Tăriceanu nu era suspectat de evaziune fiscală. În declaraţia dată de Ioana Valmar, aceasta a susţinut că avea cunoştinţă de existenţa actelor privind retrocedarea Fermei Băneasa. Din declaraţia dată la urmărirea penală ca martor, dar şi din declaraţia dată în instanţă, nu a rezultat că Tăriceanu a simţit că era suspectat şi s-ar fi autoincriminat”, a spus procurorul.

Procesul continuă cu pledoaria avocatului care îl apără pe Tăriceanu.

Tot acum, judecătorii au anunţat că vor amâna pronunţarea în acest dosar.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, el fiind achitat pe 22 mai 2018 de un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători.

Decizia a fost atacată cu apel de procurorii anticorupţie, procesul fiind pe rolul completului de cinci judecători.

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

Procurorii afirmă că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Citește și http://dc360.ro/cristina-tarcea-despre-sesizarea-trimisa-de-iordache-catre-ccr-pe-tema-completurilor-specializate-o-imixtiune-inacceptabila-in-actul-de-justitie-ceea-ce-s-a-intamplat-astazi-mi-se-pare-un-abuz/