Home Posts tagged lazăr

Fostul procuror general Augustin Lazăr spune că procurorii trebuie să atace în instanţă decizia luată miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind restituirea la Parchetul General a dosarului referitor la Mineriada din iunie 1990.

„Judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea rechizitorului emis în cauză, precum şi a tuturor actelor de urmărire penală, ca rezultat al constatării nulităţii mai multor acte efectuate în perioada 2005-2007 prin care s-au luat măsuri procesuale de începere a urmăririi penale, în condiţiile legislaţiei în vigoare la acea dată. Aceste acte au fost menţinute ca valide prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în februarie 2015. Este necesară atacarea de către Ministerul Public, cu contestaţie în termenul legal, a soluţiei de restituire. Cine afirmă că, după 27 de ani de anchete, Ministerul Public s-ar fi grăbit să soluţioneze un dosar istoric complex, pentru a cărui tergiversare România a fost condamnată de CEDO la 3,5 milioane euro, nu este interesat de aflarea adevărului”, a spus Augustin Lazăr pentru Agerpres.

Miercuri, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis retrimiterea la Parchetul General a dosarului Mineriadei din 1990, în vederea refacerii rechizitoriului.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi a dispus restituirea dosarului la Parchet.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.

Citește și https://dc360.ro/unii-cu-europa-langa-ei-altii-cu-circul-psd-se-pregateste-serios-de-paine-si-circ-in-ziua-marelui-summit-de-la-sibiu-mitingul-de-la-iasi-organizat-de-psd-25-000-de-simpatizanti-inconjurati-cu-kilo/

Augustin Lazăr solicită daune morale de 1 leu şi obligarea Ministerului Justiţiei de a publica pe site-ul propriu un comunicat în care să îşi ceară scuze public pentru ceea ce scrie în raportul privind activitatea sa managerială, potrivit unei acţiuni depuse, marţi, la Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, scrie Agerpres.

Totodată, ca urmare a publicării decretului privind eliberarea, începând cu 27 aprilie, din funcţia de procuror general ca urmare a pensionării, avocatul lui Augustin Lazăr, Ovidiu Podaru, a apreciat, la termenul de marţi, că cererea de suspendare a procedurii de revocare, acţiune demarată de ministrul Justiţiei în octombrie anul trecut, a rămas fără obiect.

“S-a publicat vineri în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie a domnului procuror general, ca urmare a pensionării şi, prin urmare, cererea de suspendare a rămas fără obiect, în sensul că nu mai avem ce să suspendăm. Dacă domnul preşedinte Iohannis a emis decretul de eliberare din funcţie, nu mai are cum să-l emită pe ăla de revocare din funcţie, ca urmare a propunerii”, a explicat, la finalul şedinţei de judecată, avocatul lui Lazăr.

Pe de altă parte, Ovidiu Podaru a precizat că a formulat la instanţa din Alba Iulia o acţiune în anulare, în sensul că, referitor la ceea ce scrie în raport, opinează că este “ilegal” şi “neadevărat”.

“Aici nu mai e vorba de lipsă de interes, pentru că, în subsidiar, am solicitat, e vorba de repararea adusă reputaţiei profesionale a dânsului, daune morale de 1 leu, respectiv obligarea Ministerului de a publica un comunicat pe site-ul propriu prin care să-şi ceară scuze pentru ceea ce scrie în raport”, a declarat avocatul.

El a susţinut că “nu stă nimic în picioare” din raport.

“Am făcut acţiune în anulare, dar de suspendat nu mai aveam ce să suspendăm”, a conchis avocatul.

Tot la şedinţa de marţi, consilierul juridic al Ministerului Justiţiei, a solicitat instanţei aplicarea unei amenzi judiciare în ceea ce îl priveşte pe Emilian Stancu, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi un cunoscut criminalist, unul dintre cei care au depus cereri de intervenţie. Consilierul a susţinut că, în condiţiile în care acesta cunoaşte foarte bine consecinţele acţiunilor sale, ca profesor emerit, ar trebui amendat pentru “tergiversarea” cauzei, opinând că cererea de intervenţie ar fi “vădit neîntemeiată” şi “neserioasă”.

Instanţa a rămas în pronunţare pentru marţi, la ora 13,30, în ceea ce priveşte admisibilitatea celor trei cereri de intervenţie accesorie depuse în această cauză de Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi două persoane fizice – Emilian Stancu şi Pompiliu Gheorghe Stan şi pe excepţia lipsei de interes a cererilor. Rămâne de văzut dacă magistratul se va pronunţa şi în ceea ce priveşte fondul cauzei.

Pe 2 noiembrie 2018, procurorul general a depus la CA Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie, demarată în octombrie, de ministrul Justiţiei. Augustin Lazăr a mai cerut suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerială.

Instanţa a stabilit însă că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz, opinând că procesul trebuie judecat la CA Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General. Ulterior, pe 12 decembrie 2018, CA Bucureşti a decis că nu are nici ea competenţa de a judeca procesul şi a trimis dosarul înapoi la CA Alba Iulia.

Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanţelor de acelaşi grad, instanţa superioară – în acest caz ÎCCJ – a trebuit să rezolve conflictul de competenţă. La sfârşitul lunii ianuarie, ICCJ a stabilit că instanţa competentă să judece dosarul în care procurorul general solicită suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie este CA Alba Iulia.

Citește și https://dc360.ro/i-a-dat-cu-flit-v-v-dancila-l-a-sunat-pe-iohannis-dar-presedintele-nu-i-a-rapuns-deoarece-e-ocupat-si-nu-poate-vorbi/

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat luni, la Timişoara, că probabil în câteva zile datele personale din rechizitoriul în dosarul Revoluţiei vor fi anonimizate şi, ulterior, acesta va fi prezentat public.

„În câteva zile, sperăm că rechizitoriul va putea fi anonimizat conform standardelor Directivei Europene în materie de date personale. Sunt unele interdicţii, nu putem prezenta datele personale ale unei persoane şi unele detalii care intră sub regimul acestei directive. Dar de îndată ce vor fi anonimizate datele şi se va clarifica acest aspect, rechizitoriul, fiind de foarte mare interes public, va fi prezentat public pentru a se vedea cum au decurs evenimentele de la declanşarea lor până la consumarea lor”, a explicat Augustin Lazăr.

El a mai afirmat că pe parcursul anchetei l-au impresionat foarte mult aparţinătorii victimelor din 1989, dar şi răniţii care veneau să-şi prezinte consecinţele „psihozei teroriştilor”.

„Personal, m-au impresionat aparţinătorii victimelor care veneau în audienţă la Parchetul General să-mi arate lucrurile rămase de la copiii lor sau cei care veneau răniţi să ne arate în ce situaţii au ajuns din cauza acestei psihoze a teroriştilor care a fost declanşată. Şi pentru asta trebuia clarificat ce necesitate militară a impus acest fapt şi clarificată această diversiune”, a afirmat Augustin Lazăr.

Potrivit lui Lazăr, „cert este că au fost multe sute de victime, 862 de morţi după 22 decembrie, circa 2.000 de răniţi, ceea ce este absolut impresionant şi impunea un efort major pentru a da explicaţii acestor evenimente tragice în care au murit foarte mulţi oameni şi au fost răniţi foarte mulţi”.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată de procurorii militari pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989. De asemenea, au fost trimişi în judecată Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, şi gen. (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare.

Citește și https://dc360.ro/incendiu-violent-la-catedrala-notre-dame-din-paris-turla-monumentului-istoric-s-a-prabusit-incendiu-dureaza-de-mai-bine-de-2-ore/

Cei doi deținuți închiși în perioada comunistă în Penitenciarul Aiud și pe care PSD i-a trimis, alături de deputatul Eugen Nicolicea, la consultările cu Klaus Iohannis pe tema justiției, au spus, la finalul discuțiilor, că i-au cerut președintelui să semneze decretul de revocare din funcție a lui Augustin Lazăr. Ioan Muntean și Marin Iancu se declară victime ale procurorului general, susținând că acesta ar fi refuzat să îi elibereze condiționat din închisoarea de la Aiud. Nicolicea a susținut că cei doi foști deținuți politici i-au sugerat președintelui, pentru referendum, două întrebări despre tolerarea în funcții de conducere a unor foști torționari.

Delegația PSD care a mers la consultări cu șeful statului a fost compusă din foștii deținuți politici Ioan Muntean și Marin Iancu și deputatul PSD Eugen Nicolicea.

“I-am cerut preşedintelui revocarea lui Lazăr. A spus că o să vadă”, a declarat Ioan Muntean, la finalul discuțiilor de la Cotroceni.

Ioan Muntean, închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist, l-a acuzat recent pe actualul procuror general Augustin Lazăr că i-a amânat de două ori eliberarea condiţionată şi că l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie.

“În 1980 am fost condamnat de Tribunalul Timișoara la 8 ani temniță grea. Am fost depus la Aiud. Acolo comandantul penitenciarului m-au băgat regim restrictiv. Din acest pluton făcea partea și Augustin Lazăr, actualul procuror șef al României. El m-a amânat de două ori și o dată a ieșit la raport să declarare că sunt vinovat. Domnul Vaida să îmi dea 10 zile de izolare. Am cerut domnului președinte să semneze decretul ca să îl revoce din funcție și mi-a spus că o să vadă”, a declarat Ioan Muntean.

Și Marin Iancu, deținut în regimul comunist la Penitenciarul Aiud, l-a acuzat pe Augustin Lazăr că este lipsit de “cultul umanității”, după ce i-a respins în mod repetat cererile de eliberare.

“Am fost deținut politic, inițial 10 ani mi-au dat. Mi-au dat 2 la recurs și am rămas la 8 ani. Trebuia să execut la capăt. Mi-au dat 5 ani, am executat 5 ani trei luni și 18 zile. Cu 12 zile înainte mi-au dat drumul, au zis condiționat. Am fost amânat de patru ori, nejustificat. Am participat acolo la activitățile culturale, dar mi-au scris acolo timp insuficient pentru reeducare. În legătură cu Lazăr, nu știam cine e și nici nu am fost curios să aflu. Când am văzut că au prezentat lista cu foștii deținuți politici, m-au sunat colegii și mi-au spus te-am văzut pe listă. Atunci m-am uitat pe documente. Mă interesa doar să fiu liber, numai că acest om lipsit de cultul umanității, neavând posibilitatea să stau de vorbă, că aveam copii, nevastă, acest om a tras acolo și am făcut încă 4 ani de zile lipsit de libertate. Iar pe 11 septembrie, împreună cu încă 6 deținuți politici am făcut la Viena conferința pentru cooperare și securitate și am reușit să trimit într-adevăr prin Ambasada americană, atunci am trimis la corpul diplomatic de la Viena, Securitatea a luat foc și cinci dintre noi au fost trimiși în America. Aici am rămas doar noi, eu și Radu Filipescu”, a declarat, la Palatul Cotroceni, Marin Iancu.

Nicolicea susține că cei doi foști deținuți politici i-au propus președintelui întrebări pentru referendum/ Iohannis neagă

Deputatul Eugen Nicoicea a declarat, la finalul consultărilor, că Ioan Muntean și Marin Iancu i-au propus președintelui două întrebări pentru referendumul pe tema justiției pe care Iohannis a anunțat că-l va declanșa la alegerile europarlamentare, potrivit Mediafax.

Cele două întrebări ar fi, potrivit lui Nicolicea:

“Frați români, este moral, legal și constituțional ca la 30 de ani după Revoluția sângeroasă anticomunistă din decembrie ’89 să se tolereze în funcții înalte de conducere foști torționari?

E normal ca la 30 de ani după căderea regimului opresiv comunist, foștii deținuți torționari să fie promovați în funcții gigantice de conducere?”.

Klaus Iohannis a declarat, însă, într-o întâlnire cu presa, că Ioan Muntean și Marin Iancu nu i-au prezentat întrebările despre tolerarea în funcții de conducere a unor foști torționari, așa cum a susținut Nicolicea, scrie Mediafax.

Vineri, președintele Klaus Iohannis are ultimele consultări pe tema situației în justiție. La discuții au fost invitați și reprezentanții ALDE, însă Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că membrii formațiunii nu vor participa, motivând că i se pare deplasat să meargă la consultări depsre justiție când Iohannis nu vrea să îl revoce pe procurorul general Augustin Lazăr.

Și Liviu Dragnea a refuzat să meargă la Cotroceni, iar joi seară a anunțat misterios, la Antena 3, că “oamenii” de la partid care vor merge la Cotroceni “vor fi o surpriză plăcută pentru Iohannis”.

PSD a anunțat vineri dimineață că la consultări vor merge deputatul Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean. Marin Iancu și Ioan Muntean “sunt doi eroi încarcerați care au trăit un calvar în penitenciarul din Aiud, unde le-au fost răpiți ani din viață, ani petrecuți în iadul condus de Augustin Lazăr”, susține PSD.

Ioan Muntean și Marin Iancu s-au declarat victime ale actualului procuror general, pe care l-au acuzat, la Antena 3, că a refuzat de mai multe ori să îi elibereze condiționat din Penitenciarul Aiud.

“Am căzut în comă de foame, condiţiile erau grele. Trebuia să te plimbi de la uşă la geam 17 ore. Aveam un pat cu un placaj pe el care se ridică şi se punea lacătul, era şi frig. Eram trei într-o cameră”, a declarat Ioan Muntean, la Antena 3.

Și Marin Iancu a acuzat, la Antena 3, că Augustin Lazăr i-a respins în mod repetat cererile de eliberare din Penitenciarul Aiud. “Refuzul liberării condiționate era îngrozitor de greu de suportat, pentru că acest refuz era egal cu o condamnare efectivă. Erau trei luni. Iar tu știai că trebuie să fi liber atunci. Lăsând la o parte că însăși pedeapsa care era… îți era dată pentru îngrădirea libertății de exprimare. Așteptai îngrozit. Aveai copii, nevastă. Ei veneau convinși că plec. Și veneau și plecau înapoi. Era îngrozitor”, a spus Iancu.

Citeşte şi https://dc360.ro/elementor-12208/

Procurorul general, Augustin Lazăr, a spus, miercuri, la sosirea la Ministerul Justiției că nu are emoții înainte de interviurile pentru șefia Parchetului General. 

”De ce să am emoții, fiindcă este al nu știu câtalea examen pe care l-am susținut, așa că nu am emoții”, a comentat Lazăr. El a refuzat să facă orice alte comentarii. 

Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general susțin astăzi interviul cu Tudorel Toader. Actualul procuror general, Augustin Lazăr, pe care ministrul Justiției a încercat fără succes să îl revoce, candidează pentru un al doilea mandat, în plin scandal generat de acuzațiile potrivit cărora ar fi refuzat de două ori să elibereze un disident, în perioada comunistă. Ceilalți trei candidați sunt procurorii Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu. 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a precizat că un răspuns privind candidaturile pentru șefia Parchetului va fi dat astăzi înainte sau după moțiunea simplă împotriva sa. 

Citeşte şi https://dc360.ro/procuroarea-comunista-norica-clinci-a-fost-sanctionata-de-iccj-in-1988-pentru-ca-condamnase-o-persoana-nevinovata-in-1991-a-reprezentat-interesele-unui-cetatean-desi-era-procuror/

PSD, partidul fondat de Ion Iliescu, se declară ”revoltat” de faptul că dosarul Revoluției a fost trimis în instanță de Augustin Lazăr, susținând că procurorul general ar fi ”un fost agent al poliției politice comuniste”.

Mai mult, PSD scrie despre Lazăr că este ”cel care a ținut în chinuri disidenții anticomuniști”.

Reamintim că Parchetul Militar i-a trimis luni în judecată pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus (fost șef al Aviației Militare) pentru infracţiuni contra umanităţii.

Comunicatul integral al PSD:

Este revoltător ca Dosarul Revoluției să fie trimis în instanță de un fost agent al poliției politice comuniste! Este intolerabil ca cel care a ținut în chinuri disidenții anticomuniști să se erijeze acum în făuritorul dreptății anticomuniste.

La Revoluție au murit oameni ca astfel de personaje să nu mai ocupe înalte funcții în statul de drept postrevoluționar.
Iohannis nu mai poate folosi scuza că nu știa cine e cel pe care l-a numit în funcția de procuror general al României! Acum știe că Lazăr a făcut poliție politică, dar îl protejează.

Statul de drept dintr-o țară democratică nu poate fi construit cu foști agenți ai sistemului represiv comunist!
Iohannis a pretins până acum că îi reprezintă pe românii anticomuniști. Dar când a venit vremea să demonstreze că e alături de ei, își arată adevărata față de protector al securiștilor și exponenților aparatului represiv ceaușist.

Citeşte şi https://dc360.ro/gelu-voican-voiculescu-sunt-sugrumat-de-indignare-lazar-complice-la-tortionarii-de-dinainte-de-revolutie-are-indrazneala-sa-apara-public-si-sa-vorbeasca-de-revolutie/

Societatea Timișoara a anunțat, sâmbătă, că nu intenționează să-i retragă premiul „Speranța” acordat lui Augustin Lazăr, argumentând că premiul a fost acordat „unui om pentru atitudinea lui corectă și fermă în apărarea justiției”, transmite corespondentul MEDIAFAX. ”Nu participăm la campaniile Antenei 3 și ale lui Dan Voiculescu împotriva unor persoane sau șefi de instituții”, a spus Vicepreședintele Societății Timișoara, Brândușa Armanca.

Vicepreședintele Societății Timișoara, Brândușa Armanca, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că nu îi va fi retras premiul „Speranța” procurorului general Augustin Lazăr, așa cum a solicitat Asociația 15 Noiembrie 1987 într-o scrisoare deschisă.

„Noi nu am primit nicio solicitare de acest fel, nu comunicăm cu alte organizații prin presă, deși suntem și noi jurnaliști. Sunt convinsă că orice discuție despre retragerea premiului este inutilă pentru că noi am premiat un om pentru atitudinea lui corectă și fermă în apărarea justiției. Acesta a fost criteriul cel mai important, el este îndeplinit și în ziua de astăzi”, a afirmat Brândușa Armanca.

De asemenea, vicepreședintele Societății Timișoara a precizat că nu participă la campanii împotriva unor persoane sau șefi de instituții.

“Nu participăm la campaniile Antenei 3 și ale lui Dan Voiculescu împotriva unor persoane sau șefi de instituții. Eu consider că este o campanie murdară de tip securistic, practicată în trecut de Dan Voiculescu în calitatea sa de om al Securității, care a fost transferată, iată, ca metodă în televiziunile sale. Nu vom participa, asta sunt sigură, la campaniile lui Voiculescu”, a adăugat Brândușa Armanca.

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 a solicitat, sâmbătă, într-o scrisoare deschisă, Societăţii Timişoara să retragă premiul „Speranţa” acordat procurorului general Augustin Lazăr, pe care-l acuză de poliţie politică şi îl cataloghează drept “un procuror de tip comunist, implicat în acţiuni represive”.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a primit pe 29 martie 2019 Premiul “Speranţa” al Societăţii Timişoara pe anul 2018, în cadrul unei festivităţi ce a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran”.

Citeşte şi https://dc360.ro/iohannis-invitat-la-summit-ul-ppe-de-saptamana-viitoare-la-care-vor-participa-si-juncker-donald-tuskj-sau-antonio-tajani/

Ioan Muntean, „eroul trimis la carceră de Augustin Lazăr” și „deținut politic” în perioada comunistă, după cum l-a prezentat Antena 3, a fost de fapt condamnat pentru tâlnărie și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce a atacat un grănicer și i-a luat acestuia pistolul mitralieră și 30 de cartușe, potrivit unor documente consultate, în exclusivitate, de G4Media.

Ioan Muntean nu era la prima condamnare, mai primise și înainte de incidentul respectiv pedepse cuprinse între 7 luni și 4 ani.

În documente a fost descris drept „element cu antecedente penale, fire de aventurier, căruia nu-i plăcea să muncească”, faptele sale fiind considerate cu „risc social sporit”.

Ion Muntean a intenționat, ca mulți români în anii ’80, să fugă din România pe o rută prin Caraș-Severin. Spre deosebire de aceștia, însă, a lovit și dezarmat un militar, după care a fugit cu armamentul.

„În data de 11 iulie 1980, fiind hotărât să treacă în mod fraudulos frontiera din țara noastră cu Iugoslavia pentru a ajunge într-un stat capitalist – a plecat cu un autoturism însoțit de Wolf Alfred și Udrea Ioan, pe care-i cunoștea din penitenciar, la Oravița.

Aici au stat timp de două zile, după care, împreună au plecat spre frontieră în direcția localității Vărădie. După ce au studiat împrejurările și posibilitățile de trecere a graniței, când au ajuns la malul râului Caraș, s-a despărțit de cei doi infractori, care, fiind înotători, au reușit să treacă râul pe celălalt mal, iar inculpatul a rămas singur pe malul opus al apei.

Datorită acestei situații, inculpatul a mai stat până în dimineața zilei de 4 iulie 1980 în zona de frontieră, după care s-a hotărât să revină la Timișoara. În timp ce se afla într-o stație de autobuz ITA din localitatea Creoni, a fost legitimat de soldatul Jurj Vichente, militar grănicer”, scrie în sentința Nr. 259 din 26 iulie 1980, a Tribunalului militar Timișoara.

Soldatul l-a considerat suspect așa că i-a cerut să meargă cu el la comandantul de subunitate din comuna Grădinari, județul Caraș-Severin.

Potrivit documentelor aflate la dosar, după ce au ieșit pe câmp, Muntean l-a atacat pe soldat. A reușit să îl pună la pământ și să îi ia pistolul mitralieră și 30 de cartușe. „Apoi a fugit spunându-i militarului să nu-l urmărească că îl împușcă”, spun documentele.

Soldatul nu l-a urmărit, dar a dat alarma și imediat a început căutarea acestuia.

Ioan Muntean a fost prins după trei ore de către grăniceri. Și în faza de urmărire penală, dar și în fața instanței, acesta și-a recunoscut faptele.

A fost condamnat de tribunalul militar la 8 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru 6 ani, pentru „tâlhărie în paguba avutului obștesc”.

Potrivit documentului, și în trecut mai fusese condamnat la pedepse între 7 luni și 4 ani de închisoare.

Acuzațiile lui Ioan Muntean împotriva lui Augustin Lazăr. Antena3 l-a prezentat pe Ioan Muntean drept un deținut politic, „eroul” trimis de Augustin Lazăr la carceră, o „nouă victimă” a procurorului care nu i-a aprobat cererile de eliberare din penitenciar.

„După şapte ani am fost eliberat. Înainte am intrat în Comisia de eliberare, în care era procurorul Augustin Lazăr. El era şeful Comisiei. Dacă el zicea nu, nu plecai. Eu am fost de două ori amânat!

Vreau să vă spun că prin ’85 am ieşit la raport la procuror să-mi dea să scriu că sunt nevinovat. Am scris aşa cum s-a întâmplat.

Când m-am dus la el a dat ordin să fiu băgat la izolare zece zile că am calomniat organele puterii de stat. Eu vorbeam că m-au băgat la puşcărie nevinovat, dar procurorul Augustin Lazăr spunea că am calomniat organele puterii”, a declarat acesta în fața jurnaliștilor Antena3.

În perioada anilor ’80, mulți români au încercat să fugă din țară, pe fondul situației economice. Unii au reușit, alții nu. De aceștia se ocupau tribunalele civile și cel mai adesea se alegeau cu ani de detenție și cu degradarea la locul de muncă.

Cazul lui Ioan Muntean este însă mai complicat din cauză că a atacat un militar și i-a luat arma, fiind din acest motiv, considerat drept „periculos”.

Porcurorul General Augustin Lazăr a fost acuzat în ultimele zile că a refuzat solicitările de liberare din penitenciar ale fostului deținut politic Iulius Filip.

Citeşte şi https://dc360.ro/dragnea-si-taricenau-sunt-supi-pe-iohannis-si-nu-merg-la-cotroceni-la-consultari-liderul-psd-eu-nu-merg-nu-mi-place-personajul-romania-nu-inseamna-prostiile-lui-iohannis-tari-nu-merge-pentru-io/

Augustin Lazăr a respins din nou vineri acuzațiile potrivit cărora ar fi fost lucrător sau colaborator al Securității, subliniind că acest lucru a fost deja stabilit de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Asta, după ce CNSAS a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr în contextul acuzațiilor din spațiul public, potrivit cărora ar fi făcut parte dintr-o comisie care la mijlocul anilor ’80 a refuzat eliberarea unui disident anticomunist. Acesta a mai spus că ”drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea”, în contextul candidaturii pentru un nou mandat de procuror general.

„În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate”, arată o postare a Ministerului Public pe Facebook.

Procurorul general subliniază că drama deținuților politici este folosită pentru a fi denigrat în contextul candidaturii sale pentru un nou mandat de procuror general.”Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, scrie Lazăr.

Augustin Lazăr mai spune că nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii, având în acest sens şi o decizie a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.”Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii judeţene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept preşedintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiţionate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligaţie de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securităţii prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr.24/2008 în considerarea aparenţei instituţionale. Noţiunile de lucrător al Securităţii şi colaborator al Securităţii sunt clar definite în art. 2 lit. a) şi b) teza I şi teza finală din OUG nr. 24/2008, ceea ce presupune: calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau Miliţiei, cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit care a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale. Adică trei condiţii cumulative: apartenenţă instituţională (Securitate sau Miliţie); o anumită calitate (ofiţer, subofiţer sau ofiţer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale. Calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor”, precizează Lazăr.

Germina Nagâţ, membru în Colegiul CNSAS şi fostă directoare a Departamentului pentru Investigaţii, a declarat pentru Europa Liberă că Augustin Lazăr a primit decizie de necolaborare cu Securitatea în 27 februarie, iar verificarea a fost riguroasă. Ea spune că reverificarea procurorului general nu va duce la nimic, întrucât categoria persoanelor care în exercitarea atribuţiilor de serviciu au încălcat drepturile omului nu mai există, a fost scoasă din lege.

Citeşte şi https://dc360.ro/timmermans-ameninta-psd-cu-excluderea-din-pse-din-cauza-situatiei-statului-de-drept-spre-deosebire-de-ppe-noi-nu-vom-avea-nevoie-de-zece-ani-pentru-a-actiona-un-partid-care-nu-respecta-normele-stat/

Procurorul general, Augustin Lazăr, respinge afirmațiile potrivit cărora ar fi făcut poliție politică, precizând că această „dezinformare” este contrazisă de adeverințele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea sa de lucrător sau de colaborator al securității.

„Apreciez că atacurile concertate din ultimele zile la adresa mea, în contextul derulării procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmăresc atât decredibilizarea mea în calitate de procuror general cât și destabilizarea Ministerului Public”, afirmă procurorul general, care dă publicității și deciziile CNSAS la care face referire.

Lazăr face referire și la „afirmațiile neadevărate„ potrivit cărora, în calitate de procuror membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, ar fi luat decizii în privința unui dizident anticomunist.

Mesaj al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr,…

Publicată de Ministerul Public pe Marţi, 2 aprilie 2019

Comunicatul integral al lui Augustin Lazăr:

„Resping categoric afirmațiile nefondate lansate în spațiul public, în cursul zilei de azi, 2 aprilie 2019, de către anumite persoane interesate, potrivit cărora aș fi făcut poliție politică. Această dezinformare este contrazisă de adeverințele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituții și în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securității.

Față de cele expuse anterior, apreciez că atacurile concertate din ultimele zile la adresa mea, în contextul derulării procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmăresc atât decredibilizarea mea în calitate de procuror general cât și destabilizarea Ministerului Public.

În acest sens, doresc să reamintesc și afirmațiile neadevărate potrivit cărora, în calitate de procuror membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, aș fi luat decizii în privința unui dizident anticomunist. Cu referire la acest aspect, precizez că rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969 (îndeplinirea unei fracții minime obligatorii din pedeapsa ce se executa și inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară), verificare ce privea toți condamnații penitenciarului care îndepliniseră o parte a pedepsei prevăzută ca fracție obligatorie și care avea un caracter strict juridic. Instituția liberării condiționate este reglementată relativ similar și în prezent (art. 99 și următoarele din Codul penal și, respectiv, art. 587 din Codul de procedură penală), cu mențiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător. Precizez că, de-alungul întregii mele cariere profesionale, activitatea desfășurată în calitate de procuror a fost circumscrisă respectării stricte a dispozițiilor legale, fără a fi afectată de influențe de natură politică”.

Purtătorul de cuvânt al PSD, deputatul Lia Olguța Vasilescu, îi solicită procurorului general al României, Augustin Lazăr, să își dea demisia imediat și să își ceară scuze public pentru că a ocupat această înaltă funcție din sistemul judiciar românesc, deși a întreprins acțiuni de poliție politică în timpul regimului comunist, se arată într-un comunicat PSD.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a arătat, într-un comunicat dat publicității luni, că nu poate confirma aspecte concrete referitoare la disidentul anticomunist Iulius Filip, a cărui liberare condiționată din penitenciarul Aiud ar fi refuzat-o în 1985, în calitate de șef al comisiei de punere în libertate.

Context. Potrivit luju.ro, numele unui procuror Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți disidenți anticomuniști și deținuți politici, Iulius Filip, care a fost condamnat în 1981 la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru că i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și pentru că și-a exprimat printr-i scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă poloneză ”Solidaritatea”.

Executarea pedepsei a început pe 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987, iar în această perioadă Iulius Filip a încercat de două ori să fie eliberat condiționat, dar tot de două ori a fost refuzat, printre factorii de decizie numărându-se și procurorul Augustin Lazăr, în calitate de șef al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată de la Penitenciarul Aiud.

Citând documente obținute de la CNSAS, luju.ro scrie că, deși disidentul anticomunist îndeplinea toate condițiile pentru liberarea condiționată, el nu a fost lăsat liber pe motiv că respectiva comisie a decis că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și că a continuat acțiunile subversive împotriva orânduirii socialiste, a regimului comunist și a Republicii Socialiste România.

Citește și https://dc360.ro/elementor-11509/