Home Posts tagged tudorel

Dupa ce acum 2 zile Tudorel Toader o irnoniza pe Raluca Pruna, fostul  ministru al justiiei în Guvernul technocrat,  înterbând dacă poate sa îi explice cineva Ralucăi “care e diferența dintr Clasificat Si Confidential”,  Tudorel o tinteste de data asta pe Ana Birchall , tot pe pagina sa de socializare:

“In deplin respect fata de functia de ministru al justitiei, dar fara sa ma surprinda, nu pot sa nu observ faptul ca dna Birchall confunda secretizarea cu clasificarea unui document. Poate va explica cineva ca secretizarea rezulta si din confidentialitate.

Multumiri !”

Precizările vin după ce actualul ministru al justitiei, Ana Birchall, a prezentat luni cunoaste regimul Tudorel Toader nu  din indtiutie pe csarte a condus-cunoaste regimul documentelor din iotututia pe care a condus-o, referdindu-se la condideintalitatea drftului de raport MCV

Citește și https://dc360.ro/dan-barna-dupa-ce-dna-a-deschis-un-dosar-dupa-dezvaluirile-jurnalistilor-de-la-rise-porject-despre-el-nu-am-primit-nimic-daca-au-inceput-verificarile-e-foarte-bine-chiar-am-solicitat-dna-sa-faca/

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader îl critică pe procurorul care nu a autorizat percheziția la Gheorghe Dincă înainte de ora 6.00, dar nu își asumă nicio responsabiliate pentru bulversarea sistemului. “Codurile penale nu le-am modificat eu, comisia parlamentară le-a modificat de nu se mai știe ce s-a ales (…) Nu îmi asum nimic din ce au făcut alții”, a afirmat Tudorel Toader, pentru HotNews.ro.

“Greu de înțeles știința de carte a procurorului care nu a permis intrarea într-un domiciliu pentru salvarea vieții unei persoane”, a scris Tudorel Toader, joi seară, pe Facebook, referindu-se la procurorul Cristian Popescu de la Parchetul Judecătoriei Caracal care nu le-a permis polițiștilor să pătrundă în casa lui Gheorghe Dincă înainte de ora 6:00.

“Greu de înțeles știința de carte a procurorului (șef!) care îmi solicita ca în calitate de ministru al Justiției, să suspend toate deciziile CCR!”, a mai scris Toader, în aceeași postare.

Întrebat de HotNews.ro despre cine este vorba, fostul ministru al Justiției a spus s-a referit la decizia Adunării Generale a Procurorilor Parchetului Judecătoriei Braşov, care i-a cerut suspendarea deciziilor CCR pe justiţie până la avizul Comisiei de la Veneţia şi respectarea recomandărilor GRECO.

Întrebat dacă consideră că are vreo responsabilitate pentru bulversarea sistemului, reaportându-ne la cazul Caracal, Toader a spus că nu își asumă nimic din ce au făcut alții.

“Păi de ce să fiu eu responsabil? Întrebați-i pe cei care au făcut legea recursului compensatoriu, întrebați-i pe cei care au modificat Codurile penale. Codul Penal și Codul de Procedură Penală nu le-am modificat eu. Comisia din parlament le-a modificat de nu se mai știe ce s-a ales. De foarte multe ori am afirmat că îmi asum ce am făcut sau nu am făcut, dar nu îmi asum nimic din ce au făcut alții”, a declarat fostul ministru al Justiției. “O parte a presei nu vrea să vadă adevărul”, a completat Toader.

De asemenea, chestionat despre Secția de anchetare a magistraților și despre recomandarea GRECO de desființare a acesteia, Tudorel Toader a susținut că nu are nici aici nicio reponsabilitate. La remarca HotNews.ro că el este cel care a propus înființarea unei direcții cu aceleași competențe, Tudorel Toader a adăugat: „De la mine ca ministru nu a plecat nimic în scris. Uitați-vă la parcursul legislativ, nu la declarații”.

Tudorel Toader este cel care a propus în 2017 înființarea unei “direcții specializate” cu exact aceleași competențe. Tot Tudorel Toader este cel care a dat ordonanțele de urgență prin care Secția a devenit funcțională și, mai mult, prin care îi sporește competențele, generând proteste în stradă ale magistraților.

Citește și https://dc360.ro/ciminolog-italian-critica-dur-modul-in-care-politistii-au-actionat-la-apelurile-alexandrei-alexandra-e-o-victima-si-operatoarea-are-datoria-sa-o-ajute-alexandra-nu-primeste-nicio-vorba-de-linistire/

Tudorel Toader a enumerat câteva greșeli făcute de PSD în justiție, între acestea enumerând OUG 13, legea recursului compensatoriu și OUG privind modificarea codurilor penale. În privința revocării de la MJ, fostul ministru a menționat ca motiv și refuzul de promovare a OUG pe amnistie și grațiere.

„Dintre greșelile PSD referitoare la Justiție!

1. Emiterea OUG nr.13 din ianuarie 2017, cu toate consecințele acesteia;

2. Adoptarea Legii privind recursul compensatoriu. Legea a fost inițiată în 2016, în procedura parlamentară MJ a emis aviz negativ, iar în controlul de constituționalitate a susținut neconstituționalitatea acesteia;

3. Refuzul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu deciziile de neconstituționalitate pronunțate în controlul a posteriori, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă, respectiv, a Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție”, se arată într-o postare pe Facebook a lui Tudorel Toader.

Fostul ministru al Justiției a mai enumerat și înființarea Comisiei speciale comune a Camerei deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

„Comisia specială s-a interpus între Guvern și Parlament denaturând procesul legislativ, sens în care oferim doar trei exemple: În iulie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către MJ, pentru modificare Codului penal, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale. Pe cale de consecință, deși au trecut doi ani, Codul penal nu a fost încă modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu a fost încă transpusă în legislația națională”, a punctat Toader, pe Facebook.

Potrivit acestuia, în noiembrie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către Ministerul Justiției, pentru modificare Codului de procedură penală, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție, inițiativă legislativă care a fost transmisă Parlamentului pentru legiferare.

„Cu titlu exemplificativ, inițiativa înființării Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiției, a aparținut Comisiei speciale”, spune Toader.

„5. Insistențele formulate pentru promovarea OUG referitoare la amnistie și grațiere, în detrimentul proiectului de lege având același obiect de reglementare, proiect înaintat către parlament în ianuarie 2017. Trecând dincolo de competențe și normele de tehnică legislativă, se dorea un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă!

6. Insistențele formulate pentru promovarea OUG referitoare la modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu unele dintre soluțiile cuprinse în proiectele de lege pentru modificarea respectivelor Coduri, proiecte elaborate în „alte centre de reflecție”, mai arată postarea.

Toader a redat și motivele neavizării celor două proiecte de OUG

„- lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG;

– nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea sau modificarea unor infracțiuni etc.;

– falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituționalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunță cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunță cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligația pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluțiilor legislative declarate ca fiind constituționale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunțe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să țină cont de respectivele decizii și de considerentele acestora;

– lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ;

– potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare/ facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituționalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educației naționale”.

Tudorel Toader a mai enumerat și motivele revocării sale de la conducerea Ministerului Justiției: refuzul de promovare a OUG privind amnistia și grațierea; refuzul de promovare a OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală; refuzul de avizare favorabilă a proiectului de act normativ privind înființarea Fondului Suveran; refuzul de avizare a unor proiecte de acte normative, înainte ca acestea să fi ajuns la Minister.

Tudorel Toader a demisionat din funcția de ministru al Justiției la finele lunii aprilie, după ce PSD i-a retras sprijinul politic. Toader i-a predat mandatul Anei Birchall.

Citește și http://dc360.ro/populism-marca-basescu-fostul-presedinte-se-arata-tare-indignat-si-il-ataca-pe-timmermans-pentru-ca-nu-ia-pozitie-fata-de-situatia-din-republica-moldova-pentru-ca-nu-mai-este-in-campanie-electorala/

Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției și actual rector rector al Universităţii „Al. I. Cuza“, a avut anul trecut câştiguri de aproape 800.000 de lei pe an. Surse importante de venit au fost: ministerul, CSM, universitatea şi pensia. Cam tot atât a câştigat şi Theresa May, premierul Marii Britanii: 150.000 de lire pe an. În această sumă sunt incluşi şi banii obţinuţi de Theresa May ca parlamentar, scrie Ziarul de Iași.

Conform declaraţiei de avere a lui Tudorel Toader, în perioada în care a fost ministru al Justiției actualul rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ ar fi câştigat, în medie, 65.000 de lei pe lună.

De asemenea, fostul ministru are în proprietate mai multe autoturisme şi terenuri, dobândite fie prin cumpărare, fie prin moştenire, dar şi trei conturi pe numele său, în euro, dolari şi lei, rectorul reuşind „să pună deoparte“, cumulat, aproximativ 400.000 de lei.

Pentru compara­ţie, veniturile premierului Marii Britanii, Theresa May, au fost în ultimul an fiscal de aproximativ 153.000 de lire pe an, cu tot cu ce a primit ca parlamentar. Asta înseamnă că premierul UK a câştigat în jur de 12.750 de lire pe lună, adică aproximativ 67.000 de lei.

Tudorel Toader şi-a publicat recent declaraţia de avere, după ce, pus pe lista remanierii, a demisionat din Guvern.

Astfel, conform acestei declaraţii, Tudo­rel Toader a încasat de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ suma de 150.815 lei pe an, la care se adaugă 140.040 de lei pentru funcţia de ministru, dar şi 119.772 de lei de la Consiliul Superior al Magistra­turii. În total, din cele trei remuneraţii, fostul ministru ar fi încasat anual suma de 410.627 de lei, adică 34.218 de lei pe lună. De asemenea, la aceste venituri se adaugă şi 364.641 de lei din pensie, 3.422 de lei din drepturi de proprietate intelectuală, dar şi contravaloarea unei chirii de 3.600 de euro. Mai exact, la suma de 410.627 de lei obţinuţi anual se adaugă 384.063 de lei, rezultând un venit anual de 794.690, adică 66.224 de lei lunar (cu tot cu drep­turi de autor şi chirii).

La veniturile a­nu­ale de 794.690 de lei se adaugă şi cele obţinute de către soţia aces­tuia. Conform declaraţiei de avere, soţia lui Tudorel Toader a încasat anual, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, suma de 92.611 lei, de la Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“ din Iaşi – 105.755 de lei, iar din profesii liberale – 2.000 de lei. Practic, anual, în casa familiei intrau aproape 1 milion de lei, mai exact 995.056 de lei, adică 82.921 de lei lunar.

În ceea ce priveşte proprietă­ţile deţinute de către fostul mi­nistru al Justiţiei, în declaraţia de avere figurează mai multe terenuri și case în Vrancea şi în Iaşi, dar şi trei autoturisme – un Volkswagen Pasat achiziţionat în 2004, un Audi Q3 cumpărat în 2016, iar anul trecut a achiziţio­nat un Hyundai Tucson.

Tudorel Toader deţine, dintr-o moşternire, a patra parte dintr-un teren din Vrancea, în localitatea Vulturu, de 11.100 de metri pătraţi, dar şi 5400 de metri pătraţi în aceeaşi localitate. De asemenea, prin cumpărare, deţine patru proprietăţi, două terenuri agricole de 23.533 de metri pătraţi şi de 17.800 de metri pătraţi, o suprafaţă de 9.730 de metri pătraţi de pădure şi un teren care intră în categoria de terenuri extravilane de 8.506 metri pătraţi, terenuri achiziţionate în perioada 2000 – 2005.

Tot în Vrancea, familia Toader deţine două locuinţe, de 86 de metri pătraţi cu teren de 1.600 de metri pătraţi, şi un apartament de 64 de metri pătraţi, dar şi o moştenire, un imobil, în Vrancea, o locuinţă de 191 de metri pătraţi cu teren de 2.300 de metri pătraţi.

În ceea ce priveşte proprietăţile de la Iaşi, familia Toader deţine două apartamente şi o casă de locuit. Astfel, în 1996 şi 1998 Tudorel Toader a cumpărat cele două apartamente, de 35 respectiv 75 de metri pătraţi, iar în 2001, 2002 şi 2007, pe cote părţi, rectorul a achiziţionat o casă de 136 de metri pătraţi cu teren de 1.074 de metri pătraţi.

Toader are însă şi dato­rii. Astfel, în 2008, acesta a îm­pru­mutat de la BRD suma de 43.827 de euro, dar şi suma de 35.000 de lei, bani pe care trebuie să îi achi­te până în 2023.

Citeşte şi http://dc360.ro/ccr-a-respins-solicitarile-usr-de-invalidare-a-numirilor-lui-gheorghe-stan-si-cristian-deliorga-sesizarea-lui-iordache-privind-completurile-specializate-a-fost-amanata-pentru-3-iulie-cu-repunere-pe/

Liga Studenților Iași cheamă studenţii, profesorii şi toţi cetăţenii care au susţinut şi susţin lupta anticorupţie la o acţiune de protest, miercuri, pentru a-i cere fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, demisia din funcția de rector al Universității ”Alexandru Ioan Cuza”.

Potrivit paginii evenimentului organizat de Liga Studenților, ”Tudorel Toader NU este rectorul meu”, protestul este programat pentru miercuri de la ora 12.00 la ora 13.00, pe scările din fața Corpului A al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Tudorel Toader trebuie să îşi dea URGENT demisia din funcţia de rector al #UAIC, având în vedere prejudiciile imense de imagine aduse de acesta comunității academice. Comunitatea academică este privită drept complice moral al lui Toader, atât timp cât va tăcea. Mulți elevi și părinți sunt determinați să nu mai aleagă cea mai veche universitate din țară, atât timp cât Toader va rămâne rector.

Este imperios să îi cerem cu toții demisia pentru că în fiecare zi în care el rămâne în scaunul de rector se surpă tot mai adânc edificiul moral și imaginea publică a universității ieșene. Avem obligaţia morală să salvăm demnitatea universităţii!”, arată organizatorii protestului.

Reamintim că vineri a mai avut loc un protest în fața Universității, în care a fost cerută demisia lui Toader.
De asemenea, aproape 30.000 de cetățeni au semnat o petiție inițiată de comunitatea Declic pentru demiterea fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, din funcția de rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Citeşte şi http://dc360.ro/viktor-orban-recurge-la-un-nou-tip-de-propaganda-in-ungaria-photoshopul-victima-klaus-iohannis-care-pare-care-apare-sarutandu-se-cu-jean-claude-juncker/

Fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a incasat in 2018 venituri in valoare de 775.248 lei, aproximativ 14.000 euro/luna. Este vorba de venituri din pensii, salarii si indemnizatii primite de la Ministerul Justitiei, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi si Consiliul Superior al Magistraturii.

Veniturile au fost in crestere, fata de anul 2017, cand incasa, potrivit declaratiei de avere, aproximativ 12.500 euro/luna.

Tudorel Toader si-a depus pe 24 mai 2019 declaratia de avere de la finalul mandatului de ministru, demnitate pe care a ocupat-o din februarie 2017 pana in aprilie 2019.

Declaratia de avere

Potrivit declaratiei de avere, Toader a incasat, in 2018, sumele:

364.621 lei – pensie.
150.815 lei – profesor la Universitatea “A.I. Cuza” Iasi- Facultatea de Drept.
140.040 lei – ministru al Justitiei.
119.772 lei – indemnizatii de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Total: 775.248 lei/an, sau 64.604 lei/luna, aproximativ 14.000 euro/luna.

Alte venituri declarate de Tudorel Toader au venit din chirii – 3.600 de euro, drepturi de proprietate intelectuala – 3.422 lei si dividende – 12 lei.

O crestere vizibila a veniturilor, in contextul in care in 2017, Toader incasa venituri de aproximativ 57.000 lei/luna.

A crescut contul bancar

Cea mai mare parte din venituri au fost pastrate in banca, in contul fostului ministru fiind raportati 390.000 lei. In 2018, contul avea 218.000 lei.

Criticat in Universitate

Dupa demisia de la Ministerul Justitiei, Tudorel Toader s-a intors in functia de rector la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”. Mai multi studenti, absolventi si o parte din profesori il contesta insa si ii solicita sa-si dea demisia, pentru activitate sa din fruntea ministerului.

Mai multi studenti au intrat vineri in Aula Magna Mihai Eminescu a Universtatii, unde avea loc o conferinta internationala, si au inceput sa strige “Dati-va demisia, domnule rector, demisia”, sau “Resign!”.

Si Liga Studentilor din Iasi ii cere lui Tudorel Toader demisia urgenta din functia de rector si anunta ca pregateste boicotarea admiterii la universitate.

Saptamana aceasta, Andrei Stipiuc, asistent universitar la Universitatea “Al.I.Cuza” din Iasi, a transmis pe o retea sociala ca se gandeste serios sa plece mai bine sa culeaga capsuni decat sa mai ramana sa lucreze in institutie.

Citeşte şi http://dc360.ro/video-nu-au-liniste-nicaieri-dancila-ministrii-si-tariceanu-au-fost-huiduiti-si-la-catedrala-demisia-demisia-borfasule-demisia-iohannis-in-schimb-a-fost-pri/

Liga Studenților din Iași îi solicită lui Tudorel Toader să își depună urgent demisia din funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având în vedere prejudiciile imense de imagine aduse de acesta comunității academice, și anunță faptul că ”se pregătesc acțiuni de boicotare a admiterii la universitate, mulți elevi și părinți fiind determinați să nu mai aleagă cea mai veche universitate din țară, atât timp cât Toader va rămâne rector”.

”Demisia sa este mai mult decât necesară, fiind o continuare firească a dispariției de pe scena publică a lui Călin Popescu Tăriceanu (prieten intim cu Toader) și a lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, două personaje toxice care l-au propulsat în politică pe Tudorel Toader și pe care acesta le-a apărat în mod public, tulburând pentru membrii cu probleme penale ai partidelor PSD-ALDE stabilitatea sistemului de justiție și bunul mers al societății, din obligație personală”, arată un comunicat al Ligii Studenților din Iași.

Începând cu data de 25 aprilie, Tudorel Toader a revenit în poziția de rector al Universității „Cuza”, după ce se suspendase din funcție pentru a deveni ministru al Justiției în guvernele coaliției PSD-ALDE.

Studenții spun că ”din totalul de 48 de luni de mandatul de rector, două treimi le-a dedicat strict intereselor politice și financiare, nu comunității academice, care l-a ales în funcție pentru a reprezenta interesele universității, nu pentru a avea o rampă de lansare în politică”.

Potrivit studenților, de la întoarcere, Tudorel Toader pretinde că a fost adevăratul manager al Universității, asumându-și meritele din „raportul rectorului” pentru anii 2017 și 2018, deși în această perioadă a fost suspendat, fiind ministru al Justiției. Mai mult, aceștia spun că acesta evită chiar să amintească faptul că în această perioadă Universitatea a fost condusă de către doamna Mihaela Onofrei, în calitate de ordonator de credite (rector interimar).

Liga Studenților acuză, de asemenea, că Tudorel Toader ”urmărește instituirea unui regim de cenzură și de cosmetizare a imaginii sale ca fost ministru, prin care membrii comunității academice să fie reduși la tăcere, iar acțiunile sale ca ministru să fie justificare public”.

”Astfel, a ajuns să invite la diverse evenimente publice personaje precum președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, dar și alți membri ai Consiliului precum magistrații Evelina Oprina și Gabriela Baltag, a căror revocare a fost cerută de adunările generale ale judecătorilor din țară, dar și Victor Alistar, pseudo-reprezentantul societății civile. Toți aceștia au susținut modificările propuse legilor justiției și au fost criticați permanent de opinia publică”, subliniază Liga.

Mesajul Ligii vine după ce un cadru didactic de la Universitatea Al.I. Cuza din Iași, Andrei Stipiuc, a scris pe Facebook că se gândește să plece la cules de căpșuni și că își va da demisia dacă Tudorel Toader, ”acest personaj sinistru” mai este ținut în brațe ca rector”. El cheamă la grevă și boicotarea examenelor de admitere din această vară.

Totodată, organizația civică Reset din Iași anunță un protest anti-Tudorel Toader pentru vineri, în fața Universității Cuza din Iași, cu ocazia vizitei președintelui Curții de justiție a Uniunii Europene, afirmând că oficialii europeni “trebuie să afle că Tudorel Toader a fost complicele unor penali și că nu a plecat decât atunci când a fost dat afară”.

Citește și http://dc360.ro/probleme-serioase-pentru-carmen-dan-ministrul-de-interene-e-audiat-ca-martor-in-dosarul-tel-drum/

​Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader este rector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și, zilele următoare, organizează acolo o conferință internațională cu tema Viitorul Sistemului Judiciar al Uniunii Europene. 

Conferința care va avea loc la Aula Magna a universității lui Toader, în perioada 30 mai – 1 iunie 2019, are pe agendă doi invitați-VIP: Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, și Marc Jaeger, președintele Tribunalului Uniunii Europene. 

De asemenea, în program este și Radu Canțăr, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agentul guvernamental al României la CJUE și Tribunalul UE. Acesta a intrat în atenția opiniei publice prin faptul că a pierdut un proces la Tribunalul UE, România suferind corecții financiare de 80 de milioane de euro la fondurile europene pentru agricultură. 

Potrivit deciziei Tribulaului UE de la Luxemburg, din 30 aprilie 2019, Agentul guvernamental din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Radu Canțăr, a întârziat peste termenul legal să facă o contestație prin care cerea anularea unei corecții financiare de 80 de milioane de euro, imputate României din cauza unor nereguli la fondurile europene.
Concret, Comisia Europeană a decis, în 13 iunie 2018, să aplice României corecții financiare pentru o serie de nereguli la proiecte europene derulate prin programul de agricultură și dezvoltarea satelor.
Două luni, adică până pe 24 august, România avea termen să conteste corecțiile financiare, dar abia în 7 septembrie 2018, Guvernul Dăncilă, prin agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a contestat corecții financiare de 80 de milioane de euro aplicate de Comisie.

În schimb, Tudorel Toader a adunat în 2 ani de mandat la Justiție un palmaresmult mai vast: 

  • A gestionat tot procesul prin care au fost eliberați înainte de termen 14.400 de deţinuţi în baza recursului compensatoriu
  • El este artizanul Secției de anchetare a magistraților
  • A obținut revocarea Laurei Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA
  • Cei condamnați definitiv de către completuri de 5 judecători de la instanța supremă, din 2014 până acum, vor putea face recurs în anulare
  • Ordonanța 7 – “amnistie pe bucăți”
  • A ignorat avertismentele repetate ale Comisiei Europene privind statul de drept
  • Sub ministeriatul lui Toader magistrații au ieșit în stradă.

Citește și http://dc360.ro/pe-vremea-cand-pleacau-la-pro-romania-ii-considera-securisti-azi-firea-ii-roaga-frumos-sa-se-intoarca-inapoi-in-psd-domnul-neacsu-este-un-om-competent-pe-vremea-lui-partidul-a-f/

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a scris joi seară pe Facebook că motivele așa-zisei ”neavizări” a celor două OUG privind modificarea codurilor penale țin de lipsa urgenței.

Toader a postat joi seară pe Facebook ””epopeea neavizării Codurilor penale” în care scrie că ”forma celor două proiecte de OUG a fost primită la MJ, dar a fost elaborată fiind în alte centre de reflecție”, pe când MJ ar fi trebuit să fie inițiator al acestora.

”Este corect să vorbim despre „neavizarea” celor două proiecte de OUG, în condițiile în care MJ ar fi trebuit să fie inițiator ?

Răspuns,

Da, pentru că forma celor două proiecte de OUG a fost primită la MJ, elaborată fiind în alte centre de reflecție !”, a scris Toader.

Acesta subliniază că motivele ”neavizării” celor două proiecte pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală au fost printre altele ”lipsa urgenței adoptării, iar ”necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG”.

”nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea unor infracțiuni etc.”, a scris Toader.

Neavizarea OUG-urilor l-a costat funcția pe Tudorel Toader, după ce liderii PSD au decis, în şedinţa Comitetului Executiv Naţional al partidului, retragerea sprijinului politic pentru acesta, reproşându-i că a întârziat avizele pentru anumite proiecte care trebuiau implementate.

Citește și http://dc360.ro/tariceanu-dupa-tragedia-lui-razvan-ciobanu-patroni-de-cluburi-si-discoteci-nu-mai-inchideti-ochii-la-consumul-de-droguri-sau-excese-alcoolice-unii-dintre-tinerii-care-cad-sub-mesele-clubului-vostru/

Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader anunţă că va prezenta fragmente din raportul său de activitate, iar joi va prezenta epopeea „neavizării” celebrelor OUG pentru modificarea codurilor penale.

Pentru o corecta informare (!).La intervale scurte de timp, voi prezenta unele sectiuni din Raportul de activitate la…

Publicată de Tudorel Toader pe Miercuri, 1 mai 2019

“Pentru o corecta informare (!).
La intervale scurte de timp, voi prezenta unele sectiuni din Raportul de activitate la MJ, cu elemente de noutate.
Astazi – Epopeea ” neavizarii” celebrelor OUG pentru modificarea codurilor penale ( in mod corect, a Codului penal si a Codului de procedura penala) !

PS: mesajele nu vor fi sterse !
PS la PS : sunt convins ca vrem sa cunoastem doar adevarul !”, anunță Toader.

De asemenea, precizează că mesajele nu vor fi şterse, făcând referire la faptul că anterior ştergea mesajele după un anumit interval.

Toader a demisionat din funcţie în 18 aprilie, după ce premierul Dăncilă trimisese preşedintelui cererea de revocare din funcţie şi propunerea de numire a lui Eugen Nicolicea. Preşedintele Klaus Iohannis a respins nominalizarea lui Nicolicea, însă în 24 aprilie a acceptat ca vicepremierul Ana Birchall să preia, ca interimar, portofoliul de la Ministerul Justiţiei.

Citește și http://dc360.ro/procurorul-general-interimar-bogdan-licu-voi-avea-intalniri-cu-cei-din-sectia-parchetelor-militare-pe-doua-teme-dosarul-violentelor-din-10-august-si-dosarul-revolutiei/