Home Posts tagged zegrean

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că Viorica Dăncilă trebuie să meargă în Parlament să ceară votul pentru remaniere, deoarece s-a schimbat compoziția politică a Guvernului. El explică, pentru HotNews.ro, că, deși miniștrii propuși de premier sunt încă membri ALDE, ei nu „aduc partidul cu ei la guvernare”, de vreme ce formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu a decis retragerea din echipa de la Palatul Victoria. „Ei pot fi luați în considerare ca persoane particulare”, a spus el.

  • „ALDE ca partid a plecat de la Guvernare. Nu poți să spui că au fost susținuți de ALDE, pentru că ALDE strigă pe toate cărările că nu mai susține Guvernul. Ei pot fi luați în considerare ca persoane particulare. Atunci nu se îndeplinește condiția prevăzută de articolul 85 referitoare la schimbarea compoziției politice a guvernului. Și președintele va putea spune iar: mergeți la Parlament, pentru că Parlamentul trebuie să vă aprobe în situația asta. Vă spuneam că ALDE trâmbițează peste tot că nu susține guvernul. Chiar dacă aceste persoane au fost membri ALDE sau mai sunt încă membri ALDE ei nu aduc partidul cu ei la Guvernare. Dna prim-ministru trebuie să meargă la Parlament să obțină aprobare pentru această remaniere, pentru că ea presupune schimbarea compoziției politice a Guvernului”, a declarat, pentru HotNews.ro, Augustin Zegrean.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că a decis nominalizarea unor reprezentanți ai ALDE pentru portofoliile lăsate vacante după ce Călin Popescu Tăriceanu a decis retragerea partidului de la guvernare. Ea a susținut că a luat această decizie “pentru interesul României”.

Citește și https://dc360.ro/fostul-pmp-ist-al-lui-petrov-da-lovitura-fostul-vicepresedinte-pmp-radu-cristescu-numit-de-viorica-in-functia-de-secretar-de-stat-la-ministerul-energiei/

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că revizuirea Constituției pentru a pune în aplicare rezultatul referendumului pe justiție nu va rezolva problema legată de ordonanțele de urgență, pentru că acestea intră în vigoare, adică produc efecte, imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Faptul că, pe lângă Avocatul Poporului, vor fi mai multe instituții care vor putea sesiza CCR asupra ordonanțelor de urgență nu ajută, iar soluția ar fi introducerea unei prevederi ca după adoptare Guvernul să fie obligat să trimită OUG Curții Constituționale și abia după avizul CCR ordonanța să fie publicată în Monitorul Oficial, a declarat Zegrean pentru HotNews.ro.

”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?” – aceasta este cea de a doua întrebare de la referendumul pe justiție care a fost validat, iar rezultatele acestuia trebuie puse în aplicare prin modificarea Constituției și un nou referendum în acest sens.

Fostul președinte al CCR spune că cel puțin ultima parte a celei de a doua întrebare nu poate fi rezolvată nici măcar prin modificarea Constituției pentru că ordonanțele de urgență intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial și depunerii în Parlament pentru dezbatere și pot fi atacate la Curte ulterior. Oricât s-ar sesiza Curtea Constituțională apoi, ordonanțele și-au produs efectele, iar faptul că, pe lângă Avocatul Poporului, vor fi mai multe instituții care vor putea sesiza CCR asupra ordonanțelor de urgență nu ajută în acestă problemă.

“Ordonanța de urgență își produce efectele imediat după publicare, astfel că o decizie ulterioară a Curții Constituționale nu ajută. De exemplu, dacă s-ar fi dat Ordonanță pe amnistie și grațiere nu mai putea fi întoarsă, chiar dacă era atacată la Curte și declarată Constituțională, pentru că ea și-ar fi produs deja efectele. Nu se rezolvă situația oricâți ar avea dreptul să sesizeze CCR”, a explicat pentru HotNews.ro fostul președinte al CCR.

Potrivit acestuia, soluția ar fi ca Guvernul să fie obligat ca după adoptare să trimită OUG la Curtea Constituțională și numai dacă CCR dă aviz de constituționalitate, atunci OUG să fie publicată în Monitorul Oficial și să înceapă să producă efectele. O astfel de situație este în Franța, unde după adoptare legile organice sunt trimise Curții Constituționale și sunt promulgate numai după avizul favorabil al Curții.

“În domeniul penal se aplică legea penală mai favorabilă, chiar dacă a fost în vigoare numai o secundă, chiar dacă CCR o declară neconstituțională. Sigur, e bine să poată sesiza CCR și alte instituții, pe lângă Avocatul Poporului, dar după ce OUG s-a publicat este tardivă atacarea. Toți care au dreptul să atace OUG ar trebui să le poată ataca înainte de publicarea în Monitorul Oficial. Altfel, indiferent cine o atacă, nu se rezolvă problema. Aceasta este problema care trebuie avută în vedere dacă vor modifica Constituția”, a declarat Zegrean.

El a mai spus că la revizuirea Constituției ar trebui puse în aplicare și rezultatele referendumului din 2009, când românii au votat pentru trecerea la un Parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari. Zegrean a amintit despre o decizie a Curții Constituționale care spune că Parlamentul este obligat ca la o viitoare revizuire a Constituției să introducă rezultatul referendumului din 2009, rămas fără efect, deși a fost validat cu o participare a românilor de peste 80 la sută. “Dacă fac o revizuire care nu ține seama de acel referendum, s-ar putea să aibă probleme la Curtea Constituțională”.

Augustin Zegrean a vorbit și despre procedura de revizuire a Constituției – aceasta poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. În aceste condiții, cheia este să existe o majoritate parlamentară. “Nu cred că își imaginează cineva că în acest Parlament vor avea susținere pentru revizuirea Constituției în acord cu rezultatul referendumului pe justiție. Fără un consens între partidele parlamentare, revizuirea Constituției nu este posibilă, oricât și-ar dori-o cineva”, a adăugat Zegrean.

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de dorit acum să existe o revizuire mai largă a Constituției, ci să se meargă doar pe implementarea în legea fundamentală a rezultatului referendumului pe justiție din 26 mai. Legat de momentul la care ar putea avea loc referendumul de revizuire a Constituției, șeful statului a spus că acesta ar trebui suprapus peste unul dintre scrutinele următoare – prezidențiale, locale și parlamentare.

Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” cu privire la următoarele întrebări:

1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Citeşte şi https://dc360.ro/kelemen-dupa-consultarile-cu-iohannis-am-avut-discutii-cu-pnl-si-usr-sutntem-pregatiti-sa-sustinem-o-motiune-de-cenzura-o-motiune-este-binevenita-oricand/

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că o nouă amânare, a patra, dispusă de CCR pe sesizarea pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie nu se justifică din punct de vedere al dificultății dosarului și că, de regulă, o astfel de cauză se judecă de la primul termen. “Am impresia că se fac jocuri și asta nu e bine”, a declarat pentru HotNews.ro Augustin Zegrean, care crede că astfel instanța supremă ar putea găsi un nou prilej pentru a amâna pronunțarea în dosarul lui Liviu Dragnea.

Fostul președinte al Curții Constituționale afirmă că s-a mai întâmplat o sigură dată ca CCR să amâne o decizie de atât de multe ori, în 2006, într-un dosar legat de privatizarea băncii comerciale, pe motiv că unul dintre judecătorii constituționali demisionase, rămăseseră doar 8 judecători și nu au putut forma o majoritate. El spune că nu se aștepta la o nouă amânare, că nu își amintește să mai fi existat atât de multe amânări la CCR pentru astfel de situații și că, de regulă, astfel de dosare se judecă de la primul termen.
Potrivit fostului șef al CCR, pentru instanța supremă va fi un prilej de a amâna din nou pronunțarea sentinței în dosarul lui Liviu Dragnea, deși nu se justifică.
“Înalta Curte nu poate sta după ei până când iau ei decizia. Ne jucăm de-a țara-n bumbi. Nu se poate așa ceva, când știi că toată lumea așteaptă o astfel de decizie, iar Înalta Curte a găsit un bun prilej să nu judece, să nu dea sentința. Nu e corect nici că instanța supremă stă după ei, magistrații pot judeca foarte bine. Instanța supremă ar avea o justificare dacă completul care judecă dosarul ar fi invocat o excepție de neconstituționalitate. O fac pentru că vor să o facă. Între timp se pensionează un judecător, fac un nou complet și tot așa”, a declarat Zegrean.
El mai spune că are impresia că se fac jocuri și că și CCR, și instanța supremă își vor o justificare pentru aceste amânări, justificări care “pentru unii vor fi foarte bune, iar pentru alții vor fi discutabile și criticabile”.
Curtea Constituțională a amânat luni pentru 5 iunie sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecție făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache.
O hotărâre favorabilă l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive. Lipsa completului specializat a fost invocată de avocații liderului PSD, care au cerut desființarea sentinței de condamnare și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.

Citește și https://dc360.ro/inca-o-amanare-a-ccr-curtea-constitutionala-a-amanat-pentru-5-iunie-sesizarea-privind-conflictul-dintre-parlament-si-iccj-in-cazul-completurilor-specializate/

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că modificarea Codurilor penale – trecută prin Parlament în procedură de urgență de către PSD-ALDE – este “un fel de invitație la comiterea de infracțiuni”. În opinia acestuia, președintele Klaus Iohannis ar trebui să utilizeze cele două pârghii pe care le are la dispoziție – sesizarea Curții Constituționale și retrimiterea la Parlament pentru reexaminare.

Augustin Zegrean a comentat pentru HotNews.ro “reușita” PSD-ALDE de a trece prin Parlament, pe repede înainte, modificarea Codurilor penale, cu argumentul de a le pune în acord cu decizia Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale zeci de prevederi din proiectele inițiale.

Fostul președinte al Curții Constituționale a spus că nimeni nu poate opri opoziția să atace din nou aceste proiecte la CCR, care nu poate fi blocată să facă un nou control pe textele noi, el afirmând că au mai existat situații când și punerea de acord a fost neconstituțională și legea s-a întors la Parlament.

“Cei care au făcut aceste modificări, această punere de acord, sunt aceiași care au făcut legea inițială. Mi-e greu să cred că au făcut texte mai bune decât cele pe care le-au făcut inițial și care au fost declarate neconstituționale”, a declarat Zegrean.

În opinia acestuia, inclusiv președintele Klaus Iohannis ar putea folosi cele două pârhii pe care le are: o nouă sesizare la Curtea Constituțională, unde să invoce alte motive de neconstituționalitate decât cele invocate în sesizarea inițială, și trimiterea proiectelor la Parlament pentru reexaminare.

“În afară de cei care au lucrat la lege, toată lumea spune că prin adoptarea acestor modificări România se transformă într-un paradis al infractorilor și al infracțiunilor”, afirmă fostul președinte al Curții Constituționale.

Dintre articolele controversate, Zegrean l-a amintit pe cel privind reducerea termenelor de prescripție. “Ce motiv ar fi să reducem aceste termene, care oricum au fost reduse în acești ani? Pentru ce, ca să facem pe plac cuiva?”.

Concluzia sa este că modificarea Codurilor penale este o invitație la infracțiuni: “Dacă se abrogă anumite infracțini, se reduc pedepsele și se reduce termenul de prescripție pentru anumite infracțiuni, sigur că infractorii vor fi tentați să comită aceste infracțiuni. Este un fel de invitație pentru comiterea de infracțiuni”.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Deputaţii PNL, USR şi PMP au criticat, miercuri, în plen, modificările aduse Codurilor, anunţând că le vor contesta din nou la Curtea Constituţională, considerând că acestea “favorizează corupţii în acte publice”

Citește și https://dc360.ro/iohannis-a-semnat-decretele-prin-care-ia-act-de-demisiile-celor-3-ministrii-si-numirea-interimarilor-ana-birchall-in-locul-lui-tudorel-toader-la-justitie-teodorovici-in-locul-rovanei-plumb-la-fondur/

20 mai, data stabilită astăzi de Curtea Constituțională pe sesizarea privind completurile specializate, coincide cu cea stabilită de instanța supremă pentru dosarul în care Liviu Dragnea este judecat și pentru care a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că este “un joc stupid” între judecătorii constituționali și cei ai instanței supreme și că CCR nu avea absolut niciun motiv să amâne pentru a treia oară tranșarea cazului. 

Augustin Zegrean crede că, atunci când au stabilit termenul de 20 mai în dosarul lui Dragnea, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și-au calculat că dacă CCR pronunță decizia astăzi, exact la acea dată decizia Curții Constituționale devine definitivă, astfel încât ea să poată fi aplicată. 

“Termenul de redactare a deciziei CCR și de publicare în Monitorul Oficial este de 30 de zile. Judecătorii de la Înalta Curte au socotit de astăzi 30 de zile și au dat termen 20 mai, pentru că voiau să vadă decizia definitivă a Curții Constituționale. Ea devine definitivă numai de la data publicării în Monitorul Oficial și numai de atunci produce efecte. Iar CCR a spus astăzi <<voi vă jucați cu noi așa? Hai să ne jucăm și noi cu voi tot așa și să amânăm pe aceeași linie>>. Este un joc stupid pentru că probabil că instanța supremă va amâna și ea din nou la termenul din 20 mai, iar o nouă amânare va încurca lucrurile, pentru că o judecătoare din proces se pensionează din 1 iunie”, a declarat fostul președinte al CCR pentru HotNews.ro. 

El mai spune că judecătorii CCR nu aveau niciun motiv de amânare și că ceea ce au invocat – lipsa răspunsurilor de la toate curțile de justiție din UE pe tema completurilor specializate – nu are nicio legătură. “Aici este vorba de conflict, nu de excepție de neconstituționalitate, adică CCR are de judecat dacă legea noastră a fost respectată, nu dacă legea este bună sau nu”.

Dacă CCR constată un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, sentinţele din prima instanţă în cazuri de corupție ar putea fi contestate și desființate, iar procesele reluate de la zero. O astfel de hotărâre l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive.

Citește și https://dc360.ro/surse-sectia-pentru-procurori-a-csm-l-a-propus-pe-bogdan-licu-procuror-general-interimar-pentru-o-perioada-de-doua-luni-decizia-o-ia-presedintele-iohannis/

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că decizia de luni prin care instanța supremă a amânat cu mai bine de o lună procesul lui Liviu Dragnea este una de descalificare a justiției din România, el subliniind că “un judecător speriat este mai rău decât un judecător corupt”. Zegrean consideră, de asemenea, că este o pasare a responsabilității între Curtea Constituțională (CCR) și Înalta Curte de Casție și Justiție (ICCJ). 

Fostul președinte al Curții Constituționale a comentat, pentru HotNews.ro, decizia prin care completul de 5 judecători de la instanța supremă a amânat până în 20 mai procesul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare. 

Augustin Zegrean consideră că CCR și ICCJ își pasează responsabilitatea, neavând curaj să își asume o decizie, deși lucrurile în acest proces sunt clare. Mai mult, el se întreabă care mai este rolul completurilor de 5 și dacă nu cumva este o discriminare pozitivă în favoarea celor pe care trebuie să îi judece, adică a demnitarilor. 

“Curtea Constituțională a amânat ca să vadă ce dă instanța supremă, iar instanța supremă a zis <<hai că vă păcălim noi, ca să vedem ce faceți voi>>. În acest proces lucrurile sunt foarte clare, dar fiecare așteaptă ca celălalt să le declare neclare ca să scape el. Este sub nivelul la care ar trebui să se desfășoare lucrurile. Nu e în regulă ca 5 judecători să dea o astfel de decizie. Păi atunci de ce mai trebuie aceste completuri de 5 judecători? Și miniștrii, și parlamentarii, toți demnitarii ar trebui judecați de instanțele obișnuite, pentru că este o discriminare pozitivă în favoarea lor. Ei sunt judecați de 3 judecători la instanța de fond și de 5 la instanța de apel, iar oamenii obișnuiți sunt judecați în fond de un judecător și de doi în apel. De ce trebuie să beneficieze ei de 5 judecători, ca să poată învârti lucrurile mai bine?”, se întreabă Zegrean. 

Fostul președinte al CCR mai spune că decizia dată astăzi “descalifică definitiv aceste completuri de 5, dacă mai era nevoie”, și, până la urmă, este “o decizie de descalificare a justiției”. 

“Justiția nu ar trebui să se teamă. Au toate garanțiile procesuale și legale să nu se teamă de nimic și totuși se tem. Asta este înspăimântător, pentru că un judecător speriat este mai rău decât un judecător corupt”, subliniază Zegrean. 

Scenariul său: CCR va decide că sunt nelegal constituite completurile de 3 judecători, iar la termenul viitor al procesului lui Liviu Dragnea magistrații vor trimite cauza spre rejudecare la completul de 3 judecători. Între timp, până când acele completuri specializate se formează și se reia procesul, faptele se prescriu. 

“Nu au fost motive de amânare nici la CCR, nici la ICCJ. Nu vor să judece, clar, și nu vor să își asume răspunderea nici unii, nici alții”, este concluzia fostului șef al CCR.

Luni la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi urmat să fie, teoretic, ultimul termen al procesului angajărilor fictive, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare.
Dragnea a obținut însă o nouă amânare, următorul termen fiind stabilit pentru 20 mai. În 19 aprilie este așteptată o decizie a Curții Constituționale privind completurile specializate de 3 judecători.
Liderul PSD a susținut din nou în fața magistraților instanței supreme că este “total nevinovat”, că dosarul său este unul politic și că dacă va fi menținută condamnarea la închisoare, ar vrea să știe pentru ce.

Citește și https://dc360.ro/incendiu-violent-la-catedrala-notre-dame-din-paris-turla-monumentului-istoric-s-a-prabusit-incendiu-dureaza-de-mai-bine-de-2-ore/

Comisia Europeană discută astăzi în premieră situația statului de drept din România. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că este tot mai plauzibilă activarea “nuclearei” de către Bruxelles, adică suspendarea dreptului de vot al României pentru că de doi ani au fost multe avertismente și nu au avut niciun efect, ba, dimpotrivă, lucrurile au fost agravate de guvernarea de la București, care de fiecare dată a încercat să demonstreze că oficialii europeni sunt prost informați. De asemenea, el se declară convins că Tudorel Toader și Viorica Dăncilă vor ceda presiunilor PSD și vor adopta Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codurilor penale, după care vor susține că au fost nevoiți, pentru că trebuia pusă de acord legea cu decizia Curții Constituțională. “Justificarea lor este ilegală și incorectă, este o lege adoptată de Parlament și tot Parlamentul este cel care trebuie să o pună în acord cu decizia CCR”, a declarat Zegrean pentru HotNews.ro.

Colegiul Comisarilor europeni va discuta miercuri situația statului de drept în România, anunțul venind într-un moment în care se speculează tot mai mult că Bruxelles-ul ar putea recurge la ”opțiunea nucleară”, adică la începerea procedurilor pentru suspendarea dreptului de vot al României, așa cum s-a întâmplat cu Polonia.

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a analizat acest scenariu și se declară convins că este foarte aproape activarea Articolului 7, adică România să fie lăsată fără drept de vot în Parlamentul European.

“Comisia și Parlamentul European pot activa oricând Articolul 7. Mai sunt țări sancționate cu suspendarea dreptului de vot. Nu trebuie tratat cu ușurință, se poate întâmpla să ni se retragă dreptul de vot. Unii spun că <<și ce dacă ni se retrage?>> Este o sancțiune care rămâne și despre care se va ști întotdeauna și întotdeauna vom fi cei care am fost sancționați cu retragerea dreptului de vot. Este cea mai aspră sancțiune. Este foarte greu ca lumea să mai uite aceste lucruri și ne vor trata ca atare. Este foarte probabilă acestă variantă, pentru că au fost multe avertismente privind respectarea statului de drept și nu au avut niciun efect aceste avertismente. Ba, dimpotrivă, lucrurile au fost agravate”, a declarat Zegrean.

“Niciun cetățean nu trebuie să stea liniștit când se anunță ședință de guvern”

Astăzi, de la ora 16.00, este programată ședința Guvernului, iar PSD face presiuni din ce în ce mai mari privind adoptarea Ordonanțelor de Urgență privind modificarea codurilor penale și contestația în anulare pe deciziile definitive ale instanței supreme.

“Este o vorbă care spune că niciun cetățean nu trebuie să stea liniștit când Parlamentul este în sesiune. O transpunem în niciun cetățean nu trebuie să stea liniștit când se anunță ședință de guvern în România”, spune fostul președinte al CCR.

Zegrean se declară convins că Tudorel Toader și Viorica Dăncilă vor ceda presiunilor PSD și vor adopta Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codurilor penale. El spune că este ilegală și incorectă justificarea uunei OUG pentru punerea în acord a modificărilor la Coduri cu decizia CCR.

“Nu îi interesează avertismentele de la Bruxelles, totdeauna au încercat să dovedească că cei de acolo nu au dreptate și sunt prost informați. (…) Toader și Dăncilă își vor asuma modificarea codurilor penale pentru că nu vor avea încotro, li se va spune ori, ori. Și își vor asuma și ne vor spune ce lucru bun au făcut. Spun că trebuie să pună în acord legile de modificare a codurilor penale cu decizia Curții Constituționale. Nu este adevărat. Aceste legi au fost modificate, adoptate de Parlament. Numai Parlamentul poate pune în acord aceste legi cu decizia Curții, ci nu Guvernul. Înaintea legilor restituite parlamentului înainte de promulgare, după decizia Curții, numai parlamentul poate face oricând această punere de acord. prin lege, nu prin Ordonanță de Urgență. Nu a fost de la început un proiect al Guvernului, a fost al parlamentarilor de la început. Nu se justifică în niciun fel o ordonanță de urgență pentru modificarea codurilor. Ei confundă lucrurile intenționat și le amestecă pentru a nu le mai descurca nimeni. Este o mare minciună această justificare. Justificarea lor Este incorectă și ilegală. Nu poți să iei un proiect de lege și să faci din el o ordonanță de urgență. OUG se dau numai în situații nereglementate, nu dai OUG ca să modifici definiția unei infracțiuni sau să o excluzi din lege”, afirmă Zegrean.

Citeşte şi https://dc360.ro/tariceanu-ii-cere-lui-iohannis-sa-il-revoce-pe-lazar-vom-continua-sa-toleram-ca-procurorii-onesti-ai-romaniei-sa-fie-condusi-de-un-complice-al-regimului-securisto-comunist-lazar-a/

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că tema completurilor specializate de la instanța supremă nu poate reprezenta, în niciun caz, conflict juridic de natură constituțională între Parlament și instanța supremă, dar nu ar exclude o decizie de neconstituționalitate din partea CCR, date fiind “deciziile ciudate” luate de Curte în ultima perioadă. El spune că o astfel de hotărâre ar arunca în aer toate sentințele în procesele de corupție și că ceea ce face puterea este “o amnistie mascată”. “Pe ei nu îi interesează completurile, dacă sunt sau nu specializate, ei vor să scape”, a declarat pentru HotNews.ro fostul președinte al CCR.

Președinte al Camerei Deputaților pentru o săptămână în locul lui Liviu Dragnea, Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțională în privința unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Curtea Supremă în cazul completurilor specializate.

Comentând pentru HotNews.ro acest demers, Augustin Zegrean a spus că Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție prevede, într-adevăr, că dosarele de corupție trebuie judecate de completuri specializate, dar nu există astfel de completuri – sunt completuri penale, care fac de toate, pentru că “nu poți pune acum un complet pentru hoți, unul pentru tâlhari, altul pentru violatori”. Tot așa, legea prevede, de exemplu, și tribunale pentru minori și a fost înființat unul singur, la Brașov. “Și atunci, tot ce s-a judecat în materie de minori nu este valabil?”, se întreabă fostul președinte al CCR.

Date fiind “deciziile ciudate” luate de Curtea Constituțională în ultima perioadă, Zegrean nu exclude o decizie de neconstituționalitate a CCR, deși “ar fi împotriva logicii”. El consideră că o astfel de hotărâre a Curții Constituționale ar arunca în aer toate dosarele de corupție de la completurile de 3 ale instanței supreme.

“Ar fi mai cinstit să dea legea amnistiei, măcar să știm o treabă. Așa, ne zbatem gândurile cum e asta și cum se rezolvă. Asta se urmărește, nu îi interesează pe ei completul de 3, că e specializat sau nu. Vor să scape. Este o amnistie mascată. Tot ce s-a judecat în materie de corupție, dacă nu a fost judecat de complete specializate, s-ar rejudeca”, a declarat fostul președinte al CCR.

El mai spune că tema completurilor specializate de la instanța supremă nu poate reprezenta, în niciun caz, conflict juridic de natură constituțională între Parlament și instanța supremă. Cum argumentează:

  • “Nu orice încălcare a legii este conflict juridic de natură constituțională. Când judecătorul aplică legea cum nu îi convine unuia, ne-am duce la Curte și am sesiza conflict între Judecătoria din Beclean sau Parlamentul României. Nu este posibil.
  • Din practica CCR, până în 2018, nu este conflict juridic pentru că CCR a stabilit clar ce înseamnă acest conflict: atunci când o autoritate a statului refuză să-și îndeplinescă o atribuție prevăzută de lege sau privește o atribuție care aparține altei autorități. În general, conflict juridic de natură constituțională poate exista între Parlament și Guvern, Guvern și președinte.
  • Orice judecător mai poate încălca legea, dar asta nu e conflict juridic, conflict este între instituțiile fundamentale ale statului”.

Apărarea lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care liderul PSD a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cere instanței supreme rejudecarea dosarului în fond. În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații au invocat o nulitate absolută, spunând că sentințele în acest proces au fost pronunțate de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.

Citește și https://dc360.ro/cristina-tarcea-despre-sesizarea-trimisa-de-iordache-catre-ccr-pe-tema-completurilor-specializate-o-imixtiune-inacceptabila-in-actul-de-justitie-ceea-ce-s-a-intamplat-astazi-mi-se-pare-un-abuz/


Dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990” ar putea sta ani buni în instanţă. Astfel, după ce au aşteptat mai bine de 29 de ani ca să îi vadă în boxa acuzaţilor pe foştii lideri politici suspectaţi de infracţiuni contra umanităţii, victimele evenimentelor din 1990 trebuie să se înarmeze, din nou, cu răbdare. „Totul se face cu scopul de a amâna tragerea la răspundere a acelor vinovaţi”, atrage atenţia judecătorul Augustin Zegrean.

Asta pentru că schimbările repetate ale Legilor justiţiei vor afecta şi marile dosare, precum Mineriada din iunie 90. Semnalul de alarmă a fost tras chiar de către procurorul general al României, Augustin Lazăr care la sfârşitul săptămânii trecute a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituţională a României cu un posibil conflict constituţional legat de modul în care Guvernul a adoptat mai multe ordonanţe de urgenţă care modifică Legile Justiţiei.

„Pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo-anomie creată, paradoxal, prin inflaţie de reglementări inconsecvente şi necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin manieră de reglementare a Guvernului prin ordonanţe de urgenţă, exemplul care urmează este edificator. În cauza cunoscută publicului sub denumirea de Dosarul Mineriada a fost inculpat, printre alţii – inclusiv militari, şi un magistrat; astfel, dosarul a devenit un dosar preluat de Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie”, explică Augustin Lazăr.

Mai exact, magistratul trimis în judecată în dosarul Mineriada este generalul Mugurel Florescu, fost şef al Direcţiei Procuraturilor Militare în iunie 1990, fost procuror general adjunct al României. După intrarea în vigoare a OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în dosarele în care sunt implicaţi magistraţi, competenţa este preluată de Secţia Specială. 

„Până la acest moment, participarea în şedinţa de judecată a cauzei menţionate a fost asigurată de un procuror militar care a şi efectuat ancheta penală în cauză şi care, totodată, este şi şeful structurii de judiciar a Secţiei Parchetelor Militare. Având în vedere că acest procuror a efectuat urmărirea penală în cauză şi desfăşoară şi activitate de reprezentare în faţă instanţelor de judecată, respectiv are cea mai bună cunoaştere a cauzei dintre toţi procurorii Ministerului Public (este, practic, autorul dosarului de urmărire penală şi al actului de sesizare a instanţei), precum şi specializare în participarea în şedinţa de judecată, reprezentarea de către acesta a Ministerului Public era singura în măsură să asigure în cele mai bune condiţii rolul procurorului în soluţionarea Dosarului Mineriadă”, a explicat Augustin Lazăr.

În această situaţie, procurorul general l-a desemnat pe acesta să fie în continuare procuror de şedinţă, dar judecătorul de camera preliminară nu a acceptat compromisul. „Judecătorul de camera preliminară nu a acceptat această interpretare şi, prin urmare, nici participarea procurorului menţionat; în consecinţă, a dispus participarea unui procuror din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cele de mai sus, deşi nu reprezintă decât un exemplu punctual, oferă o perspectiva concretă asupra anvergurii disfuncţionalităţilor şi prejudiciilor create prin manieră de legiferare a Guvernului, nu doar Ministerului Public, ci şi participanţilor la procedurile judiciare”, explică Lazăr.

Alte dosare care au de suferit

Iar acesta nu este singurul proces în care procurorul de şedinţă este înlocuit, odată cu înfiinţarea Secţiei speciale pentru magistraţi. La începutul săptămânii trecute, Curtea Supremă a decis să întrebe Secţia Specială dacă menţine sau nu apelul declarat de procurorii DNA în dosarul retrocedărilor din judeţul Bacău. Anul trecut, în acest dosar foştii parlamentari Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu executare. În acelaşi caz a fost judecată, dar achitată de prima instanţă şi o judecătoare din Braşov. DNA a făcut apel şi a cerut pedepse mai mari şi anularea achitărilor.

Ancheta violenţelor din 10 august a fost, la rândul său, afectată de modificările aduse anul trecut legilor justiţiei. Reamintim că la mijlocul lunii octombrie a anului trecut a fost dată Ordonanţa de urgenţă pentru legile Justiţiei, care printre altele a schimbat şi modul în care procurorii pot fi delegaţi la alte parchete. „Vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate. Va fi foarte dificil”, arăta Augustin Lazăr în octombrie anul trecut. Astfel, jumătate dintre procurorii care lucrau la ancheta în dosarul 10 august au plecat din Secţia militară a Parchetului General după adoptarea Ordonanţei respective. Cu aceeaşi problemă s-a confruntat şi colectivul de anchetatori care instrumenta dosarul Revoluţiei.

Zegrean: „ Totul se face cu scopul de a se tergiversa lucrurile”

„Orice schimbare majoră a Legilor justiţiei poate afecta serios orice dosar care poate fi retrimis procurorilor pentru alte cercetări. Mai mult, se poarte cere chiar şi reluarea de la capăt a cercetărilor în respectivele cazuri. Şi totul se face cu scopul de a se tergiversa lucrurile, de a amâna tragerea la răspundere a acelor vinovaţi. Şi cel mai bun exemplu este că de fiecare dată când s-au adus modificări în procedura penală, dosarele Revoluţiei şi Mineriadei au fost luate de la capăt” explică Augustin Zegrean, fost membru şi preşedinte al Curţii Constituţionale a României.

La rândul lui, fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Horaţius Dumbravă spune că marile dosare ar putea fi întârziate destul de serios pentru că noii procurori de caz vor fi obligaţi să se familiarizeze cu speţa respectivă. „Astfel, vor parcurge mai multe dosare în care este înglobată munca procurorilor care au lucrat înainte la caz şi asta cere timp. Mai este un risc care trebuie să ne dea de gândit. Ne putem trezi că, în diverse dosare, se fac plângeri formale împotriva unui magistrat, lucru care ar face ca respectivul caz să fie transferat automat către Secţia specială pentru magistraţi, care se va aglomera din ce în ce mai mult”, a precizat Horaţius Dumbravă.

Dosarul Mineriada, 29 de ani fără o sentinţă

Pe 13 iunie 2017, Parchetul General a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma. 

Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. În cadrul acestei acţiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de  violenţă.

Citeşte şi https://dc360.ro/elementor-9791/

Modificarea celor trei legi ale justiției este “o nebunie” și “o nouă lovitură dată justiției”, pentru “a-i aduce pe burtă pe cei câțiva magistrați care nu erau căzuți, ci doar în genunchi”, afirmă fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean, comentând pentru HotNews.ro noile modificări aduse prin Ordonanță de Urgență celor trei legi ale justiției. El mai spune că asistăm la un amestec al Guvernului nepermis și fără precedent în justiție, că ceea ce se întâmplă astăzi nu mai este stat de drept și că nu înțelege de ce magistrații se lasă călcați în picioare. 

“Este o nebunie, pentru că legile nici nu sunt încă știute de magistrați, nici nu au apucat să le citească după ce au fost modificate și se modifică din nou. Dacă vrem să fim stat de drept nu se poate să conducem țara prin ordonanțe. Una dintre prevederi este că Secția pentru anchetarea magistraților nu va mai fi în subordinea procurorului general – păi cui să fie subordonantă, adică să avem două procuraturi sau să fie subordonată direct ministrului Justiției, că știe el ce să facă cu ea? Păi să dea o Ordonanță prin care să subordoneze total parchetele și prin asta să închidă povestea, ce tot dau câte un pic, câte un pic. Adică tăiem coada la pisică din bucăți, ca să nu doară așa tare”, a declarat Augustin Zegrean. 

El a criticat și prevederea potrivit căreia judecătorii care au fost procurori pot candida la funcții de conducere din Parchetul General, spunând că sunt meserii diferite și că nu ai cum, ca judecător o viață întreagă, să conduci un parchet. Zegrean spune că Ordonanța este o nouă lovitură dată dată justiției și că “asta se vrea”. 

“Probabil că vor să îi răsplătească cumva și pe judecători. Dacă pe procurori i-au putut face judecători, de ce nu ar putea să îi facă și pe judecători procurori? Nu e în regulă, pentru că sunt două meserii diferite, nu fac același lucru, este cu totul și cu totul altceva. Cum poți să vii după ce ai fost judecător toată viața și să conduci acum Parchetul? Nu este în regulă, dar asta se vrea, încă o lovitură pentru justiție. Mai erau câțiva magistrați în genunchi, nu erau încă toți pe burtă. Nu se poate să schimbă legile de organizare în fiecare trimestru”, a mai afirmat fostul președinte al CCR.

În ceea ce privește faptul că delegarea pe aceste funcții de conducere nu poate depăși 45 de zile, Zegrean a spus că prevederea pare a fi cu dedicație pentru șefia DNA, astfel încât “să fie scos de acolo procurorul șef interimar și forțată mâna președintelui” pentru numirea Adinei Florea, propusă de mai multe ori de ministrul Justiției. 

“Chiar ne cred proști pe toți, am obosit. Dar sigur, această lovitură nu este finală, că mai vin mâine cu alta. Eu nu înțeleg însă de ce magistrații se lasă călcați așa în picioare, pentru că este un amestec nepermis și fără precedent al Guvernului în justiție”, a adăugat Augustin Zegrean. 

De asemenea, el critică și adoptarea Ordonaței privind desemnarea candidaților României pentru funcția de procuror european, spunând că se știa demult că propunerile trebuie trimise până în 31 martie. 

Concluzia fostului președinte al CCR: “Așa vor, să conducă țara prin Ordonanțe de Urgență pentru că ordonanțele sunt mai greu de desființat, produc efecte imediat, nu discută nimeni. Ăsta nu este stat de drept, este altceva ce a ajuns acum. De ani de zile ne critică toți pentru că țara este condusă prin ordonanțe – Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, toți critică România, dar nu ne interesează”.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți că Guvernul a adoptat două ordonanțe de urgență – una dintre ele vizează desemnarea candidaților României pentru funcția de procuror european, iar cea de a doua modifică toate cele trei legi ale justiției, modificate deja anul trecut de către PSD-ALDE, precum și unele regulamente pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM). Una dintre cele mai importante modificări este că la funcțiile de conducere din parchete, începând cu funcția de procuror general, pot candida și judecători care au fost procurori, iar avizul nu va mai fi dat de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cum se întâmplă acum, ci de către plenul CSM.

Citește și https://dc360.ro/forumul-judecatorilor-ii-cere-lui-iohannis-sa-sesizeze-comisia-de-la-venetia-dupa-oug-ul-lui-toader-sunt-nesocotite-grav-principiile-constitutionale/