Zegrean: Ordonanţele lui Toader omoară dosarele „Mineriada“ şi „Revoluţia“! Se amână tragerea la răspundere a vinovaţilor!

Dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990” ar putea sta ani buni în instanţă. Astfel, după ce au aşteptat mai bine de 29 de ani ca să îi vadă în boxa acuzaţilor pe foştii lideri politici suspectaţi de infracţiuni contra umanităţii, victimele evenimentelor din 1990 trebuie să se înarmeze, din nou, cu răbdare. „Totul se face cu scopul de a amâna tragerea la răspundere a acelor vinovaţi”, atrage atenţia judecătorul Augustin Zegrean.

Asta pentru că schimbările repetate ale Legilor justiţiei vor afecta şi marile dosare, precum Mineriada din iunie 90. Semnalul de alarmă a fost tras chiar de către procurorul general al României, Augustin Lazăr care la sfârşitul săptămânii trecute a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituţională a României cu un posibil conflict constituţional legat de modul în care Guvernul a adoptat mai multe ordonanţe de urgenţă care modifică Legile Justiţiei.

„Pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo-anomie creată, paradoxal, prin inflaţie de reglementări inconsecvente şi necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin manieră de reglementare a Guvernului prin ordonanţe de urgenţă, exemplul care urmează este edificator. În cauza cunoscută publicului sub denumirea de Dosarul Mineriada a fost inculpat, printre alţii – inclusiv militari, şi un magistrat; astfel, dosarul a devenit un dosar preluat de Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie”, explică Augustin Lazăr.

Mai exact, magistratul trimis în judecată în dosarul Mineriada este generalul Mugurel Florescu, fost şef al Direcţiei Procuraturilor Militare în iunie 1990, fost procuror general adjunct al României. După intrarea în vigoare a OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în dosarele în care sunt implicaţi magistraţi, competenţa este preluată de Secţia Specială. 

„Până la acest moment, participarea în şedinţa de judecată a cauzei menţionate a fost asigurată de un procuror militar care a şi efectuat ancheta penală în cauză şi care, totodată, este şi şeful structurii de judiciar a Secţiei Parchetelor Militare. Având în vedere că acest procuror a efectuat urmărirea penală în cauză şi desfăşoară şi activitate de reprezentare în faţă instanţelor de judecată, respectiv are cea mai bună cunoaştere a cauzei dintre toţi procurorii Ministerului Public (este, practic, autorul dosarului de urmărire penală şi al actului de sesizare a instanţei), precum şi specializare în participarea în şedinţa de judecată, reprezentarea de către acesta a Ministerului Public era singura în măsură să asigure în cele mai bune condiţii rolul procurorului în soluţionarea Dosarului Mineriadă”, a explicat Augustin Lazăr.

În această situaţie, procurorul general l-a desemnat pe acesta să fie în continuare procuror de şedinţă, dar judecătorul de camera preliminară nu a acceptat compromisul. „Judecătorul de camera preliminară nu a acceptat această interpretare şi, prin urmare, nici participarea procurorului menţionat; în consecinţă, a dispus participarea unui procuror din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cele de mai sus, deşi nu reprezintă decât un exemplu punctual, oferă o perspectiva concretă asupra anvergurii disfuncţionalităţilor şi prejudiciilor create prin manieră de legiferare a Guvernului, nu doar Ministerului Public, ci şi participanţilor la procedurile judiciare”, explică Lazăr.

Alte dosare care au de suferit

Iar acesta nu este singurul proces în care procurorul de şedinţă este înlocuit, odată cu înfiinţarea Secţiei speciale pentru magistraţi. La începutul săptămânii trecute, Curtea Supremă a decis să întrebe Secţia Specială dacă menţine sau nu apelul declarat de procurorii DNA în dosarul retrocedărilor din judeţul Bacău. Anul trecut, în acest dosar foştii parlamentari Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu executare. În acelaşi caz a fost judecată, dar achitată de prima instanţă şi o judecătoare din Braşov. DNA a făcut apel şi a cerut pedepse mai mari şi anularea achitărilor.

Ancheta violenţelor din 10 august a fost, la rândul său, afectată de modificările aduse anul trecut legilor justiţiei. Reamintim că la mijlocul lunii octombrie a anului trecut a fost dată Ordonanţa de urgenţă pentru legile Justiţiei, care printre altele a schimbat şi modul în care procurorii pot fi delegaţi la alte parchete. „Vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate. Va fi foarte dificil”, arăta Augustin Lazăr în octombrie anul trecut. Astfel, jumătate dintre procurorii care lucrau la ancheta în dosarul 10 august au plecat din Secţia militară a Parchetului General după adoptarea Ordonanţei respective. Cu aceeaşi problemă s-a confruntat şi colectivul de anchetatori care instrumenta dosarul Revoluţiei.

Zegrean: „ Totul se face cu scopul de a se tergiversa lucrurile”

„Orice schimbare majoră a Legilor justiţiei poate afecta serios orice dosar care poate fi retrimis procurorilor pentru alte cercetări. Mai mult, se poarte cere chiar şi reluarea de la capăt a cercetărilor în respectivele cazuri. Şi totul se face cu scopul de a se tergiversa lucrurile, de a amâna tragerea la răspundere a acelor vinovaţi. Şi cel mai bun exemplu este că de fiecare dată când s-au adus modificări în procedura penală, dosarele Revoluţiei şi Mineriadei au fost luate de la capăt” explică Augustin Zegrean, fost membru şi preşedinte al Curţii Constituţionale a României.

La rândul lui, fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Horaţius Dumbravă spune că marile dosare ar putea fi întârziate destul de serios pentru că noii procurori de caz vor fi obligaţi să se familiarizeze cu speţa respectivă. „Astfel, vor parcurge mai multe dosare în care este înglobată munca procurorilor care au lucrat înainte la caz şi asta cere timp. Mai este un risc care trebuie să ne dea de gândit. Ne putem trezi că, în diverse dosare, se fac plângeri formale împotriva unui magistrat, lucru care ar face ca respectivul caz să fie transferat automat către Secţia specială pentru magistraţi, care se va aglomera din ce în ce mai mult”, a precizat Horaţius Dumbravă.

Dosarul Mineriada, 29 de ani fără o sentinţă

Pe 13 iunie 2017, Parchetul General a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma. 

Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. În cadrul acestei acţiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de  violenţă.

Citeşte şi http://dc360.ro/elementor-9791/

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.