Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea procesului în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare și va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea, în contextul deciziei CCR pe completurile de trei judecători, dacă are prioritate legislația națională sau cea europeană. Decizia Instanței Supreme poate fi contestată doar cu privire la suspendarea procesului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat, din oficiu, problema sesizării Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în contextul în care Vâlcov este acuzat în acest dosar și de spălare de bani cu fonduri europene. Judecătorii vor să trimită la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor.
În timpul dezbaterilor din sala de judecată, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a susţinut sesizarea CJUE şi suspendarea procesului până la o decizie a Curţii Europene. Indiferent de hotărâre, ea este obligatorie pentru statul român.
„Intervenind motivarea CCR rezultă ca invocarea acestor norme comunitare e necesară pentru justa judecare. Se pune problema interpretării CJUE dacă decizia Curţii Constituţionale a României , prin care se dispune trimiterea spre rejudecare, îndeplinește cerinţele garantării independenţei unei instanţe și nu e o ingerință în actul de justitie”, a spus procurorul.
Avocaţii părţilor, printre care şi cel al lui Darius Vâlcov, nu au fost de acord cu demersul Instanţei Supreme.
„Dacă vom considera că putem sesiza CJUE, însemna ca nu mai respectăm CCR.” a spus în replică Adrian Georgescu, avocatul lui Vâlcov.
