Home Archive by category Justitie

Justitie

Primarul PNL Damian Butnariu din Iasi acuzat ca intretinut raporturi sexuale cu doua minore, victime de asemenea al unor traficanti de carne vie, in propriul birou, a recunsocut toate acuzatiile in fata insntatei.

Acesta a fost audiat ca martor într-un dosar în care erau judecate cinci persoane pentru trafic de minori şi complicitate la viol, că a întreţinut relaţii sexuale cu două fete chiar în sediul Primăriei. Totul a plecat de la o plângere a uneia dintre fete împotriva unuia dintre inculpaţi.

„Martorul a confirmat faptul că, în cursul lunii septembrie a anului 2007, a întreţinut raporturi sexuale orale în sediul primăriei, cu numita (..) şi cu persoana vătămată (…), care i-au fost aduse de către inculpatul (…) plătindu-i inculpatului, pentru serviciile sexuale prestate de cele două tinere, suma de 100 sau 150 lei”, potrivit motivării.

După ce faptele au apărut în presă, primarul a scris pe Facebook că e mândru de ceea ce a făcut ca edil şi că are puterea să recunoască dacă greşeşte. De asemenea, edilul anunţa că vrea să se suspende din PNL.

Reamintim ca liberalii au decis CA PRIAMRUL bUTNARIU ISI POATE DUCE MANADATULACTUALA PANA LA CAPAT urmand sa aiba interzis dupa aceea la a amia canddia pentur un n ou candidat.

Saptamana trecuta a avut loc o batalie clasica intre clanurile de rromi, cu sabii, topare si toate cele in Capitala. Din batalie, liderul Clanului Sportivilor a iesit ceva mai sifonat, avand o mana in ghips plus alte cateva zgarieturi de la sabie pe corp (nimic neobisnuit).

De dimineata, trei percheziţii au avut loc la locuinţa lui Bebino şi la alte două adrese, în legătură cu respectiva rafuila dintre cele doua clanuri de rromi zona Tei – Toboc din Capitală.

Ieri, acelasi Bebino s-a prezentat in fata judecatorilor pentru a contesta decizia de arestare preventivă, fiind inchis la Rahova, dupa ce l-ar fi tăiat la gât pe un rival din clanul rival. Familia lui Bebino reprosa ca acesta nu ar fi trebuit adus in fata judecatorilor, deoarece Bebino nu se simte bine.

 

Visul lui Radu Mazare este pe cale sa redevina realitate. Fostul edil al Constantei ar putea fi eliberat si readus inapoi in Madagascar dupa ce avocatii acestuia au facut o cerere catre Madagascar in care sustin ca readucerea lui Radu Mazare in Romania ar fi fost ilegala. A venit si raspunsul Ministerului Justieiei din Madagascar care spune ca e de acord ca Radu Mazare a fost extradat ilegal si ar trebui readus inapoi in Madasgscar.

Reamintim ca in luna mai a anului 2019, fostul edil al Constantei a fost extreadat din Madagascar, fiind adus in tara pentru a isi ispasi pedeapsa de 9 ani de inchisoare in dosarul in care au fost condamndati si Nicusor Constantinescu, Cristian Borcea si Dragos Savulescu.

 

Curtea Constituionala s-a putea decide azi asupra conflictului dintre Parlament si ICCJ, in privinta constiutuirii completurilor de 3 judecatori, in urma seseizarii facute de actualul presedinte al Sentului Teodor Melescanu.

Judecatorii CCR au mai amanat luarea unei decizii de mai multe ori. Presedintele ICCJ Corina Corbu a sustinut ca instituția pe care o conduce nu a adăugat la lege și nu a încălcat prevederile legale privind alcătuirea competurilor de judecată.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304”, a declarat Corina Corbu în fața judecătorilor CCR.

La începutul lunii noiembrie, Teodor Meleșcanu a declarat, că a sesizat un conflict la CCR între Parlament și ÎCCJ, motivând acțiunea sa prin faptul că în instanță sunt blocate mai multe dosare pe această procedură.

De asemenea, Meleșcanu argumentează că hotărârile conducerii Înaltei Curți, de stabilire a completelor de judecători, „determină o stare de incertitudine juridică”.

Un alt aspect semnalat de președintele Senatului este că normele de compunere a instanțelor trebuie stabilite astfel încât să asigure imparțialitatea judecătorilor.

Astfel, Meleșcanu susține că prin procedura de numire a completelor de trei judecători de către președinții de secții sunt justificate „temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței”.

„Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel, o modalitate și o procedură de constituire a completelor de trei judecători, aceștia fiind numiți în mod unilateral și arbitrar de președinții de secții și aprobați de conducerea instanței, temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței apar total justificate”, conform sursei citate.

Președintele Senatului arată că „o serie de instanțe de judecată” au sesizat deja Curtea Constituțională privind compunerea completurilor de trei judecători, la cererea părților aflate în proces.

De asemenea Curtea mai are pe masă astăzi sesizările privind legalitatea alegerii lui Teodor Meleșcanu în fruntea Senatului, a numirii lui Marian Neacșu la ANRE și soluționarea conflictului de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, reclamat de șefa Consiliului Suprem al Magistraturii, Lia Savonea.

Ministrul Justitiei a declarat la Europa FM referitor la protocolele cu SRI ca sibiectul nu a fost dezbatut suficient. Minsitrul Justitie sustine ca protocoalele sunt benefice dar trebuie facute tin mod transpratent, astfel incat sa fie eliminate suspiciunile legate de posibile inclacari ale drepturilor omului sau ca statul s-ar indrepta catre unul autoritarist. Predoiu isi arguemnteaza punctul de vedere dand exemplu evenimentelor violente din ultima perioada: “Infractorii sunt din ce în ce mai agresivi, își dispută teritoriile pe stradă cu săbiile în mână, uneori cu pistoalele, că dispar oameni și nu mai sunt găsiți, că sunt atacați polițiști și bătuți. Drepturile cetățeanului român sunt din ce în ce mai încălcate de către cei care comit infracțiuni, nu de către cei care îi aleargă pe cei care comit infracțiuni”

“O spun și procurorii care au fost la interviu. Nu poți să aneantizezi nevoia de cooperare între unitățile de parchet și alte instituții pe orizontală. Că ele trebuie să fie transparente, în limita legii nu e îndoială”, a afirmat ministrul Justiției.

Cătălin Predoiu a afirmat că este nevoie de “cooperare” între instituțiile statului. “Ce formă ia, rămâne de văzut. În acest moment, ea scârțâie”, inclusiv în ceea ce privește poliția judiciară, a continuat el, afirmând că este vorba despre “o problemă rămasă în suspensie” care “se reflectă în activitatea parchetului”.

“Nu e normal să ai cercuri infracționale din ce în ce mai agresive care își văd de afaceri nelegale și nu sunt supravegheate, nu sunt investigate, știu foarte bine că nu se uită nimeni la ce fac”, a continuat acesta.

Ministrul a vorbit despre “un efort foarte transparent, cu asociațiile, specialiștii” pentru a elimina “din start orice suspiciune că mergem către un stat cu profil de stat autoritarist care încalcă drepturile cetățenilor”.

“Până una alta ceea ce vedem este că infractorii sunt din ce în ce mai agresivi, își dispută teritoriile pe stradă cu săbiile în mână, uneori cu pistoalele, că dispar oameni și nu mai sunt găsiți, că sunt atacați polițiști și bătuți. Drepturile cetățeanului român sunt din ce în ce mai încălcate de către cei care comit infracțiuni, nu de către cei care îi aleargă pe cei care comit infracțiuni”, a pledat el.

Individul in varsta de 32 de ani care a taiat in ianuarie 2019 capul unui barbat cu drujba a primit inchisoare pe viata. Decizia e definitiva. Inititital, criminalul primise 25 de ani de inchiosare, insa s-a gandit sa conteste decizia. Curtea de Apel Timișoara a respins apelul inculpatului și i-a modificat pedeapsa: Condamnare definitiva la închisoare pe viață.

Initial, pedepsa criminalului data la inceputul lunii noiembrie anul trecut era de 25 de ani inchisoare, la care se adaugase dupa executarea pedepsei sa aiba interzis să se apropie de cei doi fii ai victimei sale, pe o perioadă de 5 ani. Instanța mai stabilise și ca bărbatul să achite daune materiale de 5.000 de lei, pentru bunurile pe care le-a distrus în casa victimei, și 155.000 de euro daune morale.

Acuzatiile la cea de a doua condamnre (pe viata) au ramas aceleasi ca la cea inititala de doar 25 de ani: nchisoare pentru omor calificat, violare de domicliu și loviri și alte violențe.

“Condamnă inculpatul la pedeapsa detenţiunii pe viaţă pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat. În baza art.65 C.p. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit.a, b, h şi n – dreptul de a comunica cu părţile civile L. C. M. şi L. F. A. (fii victimei-n.r.) şi de a se apropia de aceştia la o distanţă mai mică de 100 m pe durata executării pedepsei. Menţine dispoziţiile sentinţei apelate privind condamnările şi pedepsele aplicate pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire şi alte violenţe prevăzută de art.193 alin.2 C.p., violare de domiciliu prevăzută de art.224 alin.1 şi 2 C.p. şi distrugere prevăzută de art.253 alin.1 C.p. În baza art.38 C.p. raportat la art.39 alin.1 lit.a C.p. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea a detenţiunii pe viaţă” , se arată în decizia magistraților Curții de Apel Timișoara.
În 31 ianuarie 2019, bărbatul în vârstă de 44 de ani, din localitatea timișeană Sânadrei, a fost decapitat cu o drujbă de către un tânăr de 32 de ani. Acesta ar fi cumpărat o mașină de la victimă și era nemulțumit că autoturismul avea mai multe defecțiuni, iar bărbatul de 44 de ani nu a dorit să-i restituie banii.
Polițiștii timișeni au stabilit că tânărul a tăiat ușa de la intrarea în casa victimei cu drujba. În locuinţă se aflau bărbatul de 44 de ani, copiii acestuia, doi băieţi de 14 şi 18 ani, precum şi prietena unuia dintre ei. Băieţii şi fata au reuşit să fugă, iar adolescentul de 14 ani şi-a rupt un picior în timp ce a încercat să scape pe geamul din spate al casei. Victima a fost prinsă în curtea casei, bărbatul fiind descoperit decapitat lângă un gard. (Sursa: Mediafax)

Magistrații Tribunalului București și ai Curții de Apel București isi suspenda activitatea pe perioada nedeterminata dupa ce le-au fost elimintate pensiile speciale.

Legea privind eliminarea pensiilor speciale va intra la votul deputaților în 28 ianuarie, a anunțat luni președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a dat raport favorabil în 17 decembrie pentru abrogarea pensiilor speciale. Singurii care își mentin privilegiile sunt militarii și polițiștii. Magistrații își pierd pensiile speciale, deși au de partea lor o decizie a Curții Constituționale care spune că modificarea acestora este neconstituțională.

 

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, săptămâna trecută, convocarea adunărilor generale ale judecătorilor de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, pentru a formula un punct de vedere motivat relativ la iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu, din perspectiva încălcării independenţei şi afectării statutului constituţional al judecătorilor. De asemenea, CSM a hotărât convocarea adunărilor generale ale procurorilor din ţară, pentru acelaşi motiv.

 

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis marți, în adunarea generală, ca începând de miercuri să îşi suspende activitatea în sălile de judecată, nemulţumiţi de iminenta abrogare a pensiilor speciale de care beneficiază şi magistraţii.
  • “Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, întrunită în şedinţa din 21 ianuarie 2020, la convocarea Secţiei pentru judecători din cadrul CSM: a hotărât, cu unanimitate, că iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al acestora; a hotărât, cu majoritate, suplimentarea ordinii de zi şi suspendarea activităţii de judecată începând cu data de 22 ianuarie 2020 şi până la revenirea celorlalte puteri ale statului asupra demersului de eliminare a pensiei de serviciu a magistraţilor”, a transmis, printr-un comunicat, Curtea de Apel Bucureşti.
O decizie similară a fost luată și de magistrații Tribunalului București, potrivit Mediafax.

 

De altfel, Tribunalul București, Curtea de Apel București și alte instanțe din țară și-au suspendat activitatea și în luna decembrie, din același motiv. La proteste au luat parte atunci și procurori de la mai multe parchete din țară.

 

Inspecția Judiciară: Legea încalcă brutal principiile independenței și inamovibilității judecătorilor

 

Și inspectorii judiciari s-au întrunit marți în adunare generală și arată, într-un punct de vedere care va fi transmis și Guvernului, Senatului şi Camerei Deputaţilor, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Uniunii Naţionale a Barourilor din România, că proiectul de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu încalcă brutal principiile independenței și inamovibilității judecătorilor.

 

Inspectorii judiciari, judecători şi procurori, arată că:
  • Proiectul de lege încalcă brutal principiile independenței și inamovibilității judecătorilor, consacrate și garantate de articolele 21, 44 (3), 53, 124 (3), 125 și 126 (1) şi 139 din Constituția României, precum și de art. 6 (1) din CEDO;
  • Nesocoteşte deciziile CCR nr. 2/2000, 57/2000, 120/2007, 85/2009, 375/2000 și 873/2010;
  • Disimulează realizarea unei exproprieri simulate, contrară principiului constituțional din art. 44 (3) din Constituție și art. 1 (1) din Protocolul 1, adițional la CEDO, echivalând cu o „privare nelegală de proprietate”;
  • Nu are o „justificare obiectivă si rezonabilă”1 pentru o asemenea limitare și dispune arbitrar 2 o „reducere substanțială a nivelului pensiei de natură a afecta substanța dreptului de proprietate și a dreptului la compensație ca beneficiar al sistemului de asigurare de bătrânețe”, după toate interdicțiile, incompatibilitățile și îngrădirile în exercitarea profesiei de judecător;
  • Încalcă prevederile art. 53 din Constituția României; măsura înlăturării pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor neputând fi calificată drept măsură cu caracter provizoriu/temporar, ci doar ca un experiment abuziv în raport cu autoritatea judecătorească. Cu alte cuvinte, această măsură nu este generată de circumstanțe excepționale ci are natura unei sancţiuni definitive care afectează însăși substanța dreptului de proprietate asupra pensiei de serviciu;
  • Încalcă principiul predictibilităţii normative în privinţa „pachetului” de prevederi legale avut în vedere la intrarea în profesie a judecătorilor şi procurorilor, prevederi printre care se numără şi cele privind pensionarea.
Inspectorii judiciari spun că pensia de sericiu pentru magistrați este justificată de:
  • Specificul activităţii pe care o desfăşoară, care impune obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite;
  • Pensia de serviciu a fost instituită pentru a încuraja stabilitatea în serviciu şi formarea unei cariere în magistratură, caracterul stimulator al acesteia constând în modul de determinare a cuantumului în raport cu indemnizația avută la data ieșirii la pensie;
  • Interdicțiile impuse judecătorilor şi procurorilor vizează activități care le-ar putea aduce venituri suplimentare şi să le asigure posibilitatea efectivă de aşi crea o situație materială de natură să le mențină şi după pensionare un nivel de viață apropiat de cel avut în timpul activității;
  • Tratamentul juridic diferit al magistraților în ceea ce privește sistemul de pensionare este justificat şi de riscurile pe care le implică exercitarea profesiei, cu un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice şi valorilor statului de drept;
  • Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună judecătorii şi procurorii și care impune obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.

Propunearea Ministrului Justitiei pentru sefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) este Giorgiana Hosu. Giorgiana Hosu a mai ocupat funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT acum cativa ani, in perioada in care la conducerea instiutiei era Alina Bica, in prezent fugara in Costa Rica.

Giorigiana Hossu a mai candidat din a9n 2015 pentru functia de procuror serf DIICTOT, insa la acel moment a perdut in favoarea lui Daniel Hiorodniceanu, care de asemena a candidat din nou si acum pentru functia sef al DIICOT.

Ulterior, în mai 2016, Giorgiana Hosu a depus o cerere la CSM prin care a solicitat încetarea activităţii la DIICOT, ea revenind la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit rezultatelor consultărilor informale inițiate de către Ministerul Justiției și publicate luni seara cei mai multi dintre mafistrati cer desfiintarea Sectiei Speciale. Tot conform consulatarilor infromale 45,45% dintre procurori si 38,11% dintre judecstori doresc menținerea prevederilor privind pensionarea anticipată a magistraților.

În data de 25 noiembrie 2019, Ministerul Justiției a solicitat instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiției, sens în care magistrații au fost consultați cu privire la următoarele chestiuni (sursa – comunicat Ministerul Justiției):

  • Schema de pensionare anticipată a magistraților;
  • Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel;
  • Prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
  • Problematica Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), înființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare.

Răspunsurile, mai jos

A. Cu privire la schema de pensionare anticipată a magistraților:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.957 de procurori respondenți (reprezentând 79,13% din numărul total al procurorilor, schema de procurori fiind ocupată, în prezent, în procent de 83,18%):

  • 890 procurori au opinat pentru menținerea dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (45,47%);
  • 501 procurori au opinat pentru prorogarea dispozițiilor legale în discuție (25,6%);
  • 566 procurori au opinat pentru abrogarea prevederilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (28,92%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (reprezentând 85,65% din numărul total al instanțelor de judecată, respectiv 244):

  • 38,11% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților;
  • 36,97% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
  • 24,91% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării prevederilor legale ce privesc pensionarea anticipată a magistraților.

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Două asociații au opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (una dintre acestea a precizat că, în măsura în care se apreciază necesară aprofundarea concluziilor studiului de impact al CSM, propune prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor);

b. Două asociații au opinat în sensul prorogării prevederilor;

c. Două asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor în discuție.

B. Referitor la prevederile legale privind compunerea completelor de judecată în apel:

I. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):

  • 78,81% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;
  • 14,54% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
  • 6,63% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc compunerea completelor de judecată în apel.

II. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Patru asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. O asociație a opinat fie în sensul prorogării, fie în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel.

C. Cu privire la dispozițiile legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.952 de procurori respondenți:

  • 1.792 procurori au opinat pentru abrogarea dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii (91,8%);
  • 87 procurori au opinat pentru prorogarea dispozițiilor legale în discuție (4,4%);
  • 73 procurori au opinat pentru menținerea prevederilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM (3,7%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):

  • 84,64% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM;
  • 10,96% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
  • 4,38% % din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc durata ciclului de școlarizare în cadrul INM.

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Trei asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM;

b. Două asociații au opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale;

c. O asociație a opinat în sensul amendării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM.

D. Relativ la problematica Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.934 de procurori respondenți:

  • 1.653 de procurori au opinat pentru abrogarea normelor prin care a fost înființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, solicitând desființarea acesteia (85,47%);
  • 144 de procurori au opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ (7,44%);
  • 137 de procurori au opinat în sensul menținerii prevederilor legale privind înființarea SIIJ (7,08%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):

  • 72,22% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind înființarea SIIJ, solicitând desființarea acesteia;
  • 10,53% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ;
  • 17,24% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc înființarea SIIJ.

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Două asociații au opinat în sensul desființării SIIJ;

b. Două asociații au opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind SIIJ;

c. O asociație a opinat fie în sensul menținerii SIIJ, fie în sensul amendării dispozițiilor legale care o reglementează;

d. O asociație a opinat în sensul amendării prevederilor legale care reglementează SIIJ.

Procurorul Gneral interimar Bogdan Licu a vorbit despre cele mai cele mai mediatzitate ultime doua dosare din Romania, Colectiv si Caracal, criticand modul in care rechizitorii sau parti din rechizitorii au ajuns in presa, spunand ca este de neconceput. El spune ca colegi din magistratura “bine pusi cu presa” livreaza documente catre diversi jurnalisti. Licu spune ca aceasta pratica trebuie sa inceteze.

  • “Rechizitoriul (în cazul „Caracal” – n. red.) este public, poate exagerat de public. Eu nu știu cum a ajuns acest rechizitoriu în mass-media, ceea ce este de neconceput. În cazul Colectiv, cu două săptămâni înainte ca acest caz să fie trimis în instanță, au apărut în presă fragmente din rechizitoriu, rechizitoriu dispărut din calculatorul procurorului de caz. M-am sesizat din oficiu și am dispus constituirea unui dosar penal care a fost închis, nu știu din ce considerente.
  • Nu este posibil și nu este admisibil ca documente privind urmărirea penală să se scurgă din dosare penale. (…) Eu, personal, nu am dat niciodată un document dintr-un dosar penal la presă, asta nu înseamnă că nu comunicăm cu ei.
  • Din păcate, avem colegi care cred că punându-se bine cu presa livrează documente. Această practică trebuie să înceteze”, a explicat Bogdan Licu, luni, la interviul susținut la Ministerul Justiției pentru funcția de prim-procuror adjunct al procurorului general.
Licu a mai spus că mediatizarea dosarului “Caracal” i-a depășit pe toți angajații Ministerului Public.
  • “Am spus la un moment dat că după soluționarea acestui caz va trebui să ne întâlnim cu toții: procurori, specialiști în comunicare, reprezentanți ai mass-media, și să tragem niște învățăminte. Nu putem spune că nu au fost sincope în comunicare. Nu au fost de rea-credință.
  • A fost un caz a cărui amploare, a cărui mediatizare, a cărui expunere ne-a depășit pe toți. Este un caz unic în istoria post decembristă a României. Acest dosar a născut discuții și sub aspectul competenței. Unii spuneau că ar fi de omor, alții că ar fi de crimă organizată. În realitate, era și de omor și de crimă organizată.
  • A fost o cauză complexă în care nu ar fi fost rău ca, de la bun început, legea să permită să implici, pe lângă procurorii DIICOT, procurori criminaliști. Legea nu permite în acest moment acest lucru și de aceea am formulat o propunere de modificare legislativă”, a adăugat actualul procuror general interimar. (Sursa: Mediafax)