Home Archive by category Justitie

Justitie

Vesti proaste pentru fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicusor Constainescu. Acesta a fost condamnat astazi la inca 4 ani de inchisoare cu executare în dosarul elicopterului SMURD care s-a prăbușit în lacul Siutghiol in urma cu aproape 6 ani.

Nicusor Constinescu a fost gasit vinovat pentru abuz in serviciu.

Reamintim ca Nicusor Cosntinescu se afla deja in inchisoare din 2019 cand a fost condamnat in dosarul „Împăduririlor fictive”

Probleme pentru seful UNPR Gabriel Oprea. La 4 ani si jumatate de la incidentul din octombrie 2015 in care fostul politist Bogdan Gigina murea in timp ce îl escorta pe Gabriel Oprea, la vremea respectiva ministru de interne in Guvernul Ponta, judecătorii Curții de Apel București au decis astazi (joi) ca “Interesul national” sa fie trimis in judecata pentru ucidere din culpa.

Decizia Curții de Apel București:

  • „Respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de inculpaţii Oprea Gabriel, Mazilu Petre, General MPM Impex S.R.L., şi părţile responsabile civilmente Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 29.11.2019 pronunţată de judecătorul de camera preliminară din cadrul Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 33627/3/2018/a1*. În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă pe fiecare dintre contestatori la plata a câte 500 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat. Definitivă.”.

Primarul liberal Traian Ogâgău din Sangeoaz-Bai a fost condamnat la 1 an de inchisoare cu executare de catre Judecătoria Năsăud dupa ce in urma cu 4 ani, la solicitatea Politiei, a refuzat sa sufle in etilotest. 

Pe langa pedepasa de 1 an de inchisoare cu suspendare, acesta a mai primit si 80 de zile de munca neremunerată în folosul comunităţii în domeniul serviciilor publice, Traian Ogâgău urmand sa presteze activitati precum întreţinere locuri de agrement, parcuri şi drumuri, salubrizarea localităţii, activităţi în folosul unităţilor şcolare, educative sau socio-culturale

Primarul din Sângeorz-Băi poate ataca decizia cu apel.

Incidentul din trafic care a dus la condamnarea primarului Traian Ogagau s-a petrecut in urma cu 4 ani, in noiembrie 2016. La momentul respectiv, aflat chiar in comuna pe care acesta o conduce si in prezent, Ogagau era tras pe dreapta de catre Politie pentru un control in trafic. In ciuda insistentelor politistilor de a se supune procedurilor, acesta a refuzat testul etilotest.

Nu mai putin de 10 ani si 8 luni de inchisoare cu executare a primit omul de afaceri Sorin Strutinsky, prieten si partener de afaceri cu Radu Mazare si Nicusor Constnatinescu. Condamnrea record pentru Sorin Strutinsky a venit intr-un dosar in care acesta este acuzat de trafic de influenta. Decizia este definitiva. In prima instanta, omul de afaceri fusese condamnat la 7 ani si 10 luni de inchisoare cu executare, ceea ce inseamna ca la decizia finala a primti cu 3 ani mai mult.

Acesta nu este insa singrul dosar in care omul de afaceri Sorin Strutinsky are condamnare, omul de afaceri fiind condamnat de asemena la 7 ani si 10 luni din in dosarul “Polaris”, in care Radu Mazare a primit sentinta de 9 ani si 10 luni de inchisoare cum executare.

Cazul Dragnea la Realitatea naste suspiciuni. Fostul lider al PSD a oferit un interviu pentru moderatoarea Anca Alexandrescu la Realitatea tv joi de la ora 18.00, cu mentiunea ca Liviu a sustinut interviul din calitatea de detinut al peniticiarului Rahova.Cazul controversat a intrat in atentia Administrației Naționale a Penitenciarelor, care cere Penitenciarului Rahova documentele in baza cararoa a a fost aprobată comunicarea online a fostului lider PSD.

„În continuare, în contextul dezbaterilor publice care vizează modalitatea de acordare a unei comunicări online la nivelul unei unități penitenciare subordonate, Administrația Națională a Penitenciarelor a solicitat administrației locului de deținere documentarul în baza căruia a fost aprobată exercitarea dreptului. Demersul vizează verificarea aspectelor de legalitate, prin raportare la prevederile actelor normative care reglementează acordarea dreptului la comunicări online”, afirmă ANP.

Necazurile nu se mai termina pentru Liviu Dragnea. Fostul lider al social democratilor, aflat in inchisoare de mai bine de 1 de an de zile, (fiind condamnat fiind la 3 ani si 6 luni cu excutare in dosarul “angarilor fictive”) va fi adus cu duba de la Rahova la DNA vineri, citat fiind de catre procurorul care se ocupa de catre celebrul dosar “Tel Drum”.

Reamintim ca dosarul “Tel Drum” este cel mai greu dosar deschis pe numele fostului lider PSD. Dosarul a fost deschis in noiembrie 2017, adica in plina epoca Dragnea, cand partidul era condus cu mana de fier de fostul ldier PSD aflat azi la Rahova. In celebrul dosar, Liviu Dragnea este acuzat de nu mai putin de 5 infractiuni, intre care două de abuz în serviciu, două de fraudă cu fonduri europene și una de constituire de grup infracțional organizat.

Prejudiciul total in dosarul “Tel Drum” este de 27 de milioane de euro. In dosar, procurorii sustin inclusiv ca compania Tel drum este detinuta de fostul lider PSD.

Reamintim ca fostul lider PSD a negat de fiecare data orice legatura a acestuia cu celebra companie de constructii din Teleroman care a obtinut de-a lungul timpului, peste 200 de contracte cu statul, în valoare de 500 de milioane de euro.

Procuroriim DNA il acuza pe directorul Unifarm Eugen Adrian Ionel ca la inceptul pndsamiei de cornvairus in Romania, cand starea de urgenta era impuse de autoritsati, acesta ar fi cerut mita de 760.000 de euro pentru o achiziție de măști neconforme.
Directorul Unifarm e acuzat că, în martie 2020, acesta ar fi cerut mită 760.000 de euro de la o firmă pentru a facilita
achiziția de măști și combinezoane pentru combaterea pandemiei de coronavirus, deși măștile erau neconforme.
Contactat de junralisti, acesta a sustinut ca este nevinovat si ca astepta sa aduca dovezi in acest sens.
”Sunt nevinovat și aștept sa pot convinge prin dovezi cu privire la acest fapt” a declarat presei Directorul Unifarm.
Potrivit DNA, Adrian Ionel, directorul Unifarm, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile pentru infracțiunile de:
  • luare de mită,
  • abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
  • complicitate la trafic de influență,
  • instigare la fals intelectual,
  • folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.
Ce acuzații îi aduc procurorii directorului Unifaram:

Adrian Ionel a cerut și urma să primească mită 760.000 de euro

  • În calitate de director general al C.N. Unifarm SA, Adrian Ionel ar fi cerut 760.000 euro unui intermediar care reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu coronavirus (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).
  • Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât în privința modului în care a fost negociat, cât și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură.
  • În plus, cele 1 milion de măști livrate și recepționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.
  • Totodată, din funcția pe care o ocupa, Adrian Ionel ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.
  • Pentru acest „serviciu”, persoana intermediară a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru el și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm. Din această sumă, Adrian Ionel urma să primească suma de 760.000 euro convenită cu intermediarul.
  • Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit, Adrian Ionel, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului.
  • Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.
  • Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei companiei Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.

Adrian Ionel, numit nelegal director al Unifarm

Procurorii DNA mai spun că Adrian Ionel ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale.

  • “Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al CN Unifarm SA.
  • Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei (în perioada 14 iulie 2016-25 mai 2020)”, afirmă DNA.

Directorul general al Unifarm a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, iar în acestă perioadă are următoarele obligații impuse de procurori:

  • să nu exercite funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație al C.N. Unifarm SA,
  • să nu părăsească teritoriul Municipiului București și județul Ilfov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,
  • să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Secţiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizeaza CCR cu privire la legea votata zilele trecute in Parlament prin care puscariasii care executa pedepse pentru infractiuni cu violenta fizica (dar nu numai) intre care criminalii, pedofilii, violatorii, talharii si cei acuzati de piraterie urmată de moartea victimei, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, exploatarea cerşetoriei, sa nu mai aiba dreptul la eliberare conditionata. Proiectul de lege a fost adoptat la inceptul acestei satpamani de Camera Deputatilor ca urmare a cazului criminalului in serie din Mehedinti, care a executat doar 25 din cei 90 de ani inchisoare dupa 5 crime in serie.

„Sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra neconstituţionalităţii Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018), în ansamblul său”, se arată într-un comunicat al ICCJ remis „Adevărul”.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, prin videoconferinţă, s-a întrunit, joi, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Din totalul de 107 judecători în funcţie, au fost prezenţi 94 judecători.

Un comunicat de presă semnat de preşedintele Înaltei Curţi, judecătoarea Corina Corbu, arată că legea are motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Două critici de necontituţionalitate  

„Analizând criticile de neconstituţionalitate extrinseci referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, şi anume: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului”, se arată în comunicatul ICCJ, cu privire la neconstituţionalitate extrinsecă a legii.

Judecătorii spun că întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislative.   Judecătorii ICCJ au constatat că forma adoptată de Senat are ca obiect de reglementare exclusiv modificarea art. 214 alin. (1) din Codul penal privind infracţiunea de exploatare a cerşetoriei, a art. 215 din Codul penal referitor la infracţiunea de folosire a unu minor în scop de cerşetorie şi a art. 216 din Codul penal privind infracţiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate.

„În acest sens, în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor din 16 iunie 2020 se precizează că «iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificare a Legii nr. 286/2009, în sensul majorării limitelor pedepselor pentru infracţiunile prevăzute la art. 214 alin. (1) – exploatarea cerşetoriei, la art. 215 – folosirea unui minor în scop de cerşetorie, precum şi la art. 216 – folosirea serviciilor unei persoane exploatate». În schimb, forma adoptată de Camera Deputaţilor conţine o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat”, se arată în comunicatul ICCJ.

Legea i-ar favoriza pe unii deţinuţi în faţa altora   

Cu privire la motivul de neconstituţionalitate intrinsecă, judecătorii au apreciat că legea exclude la beneficiul liberării condiţionate pe condamnaţii cu pedepse mai mici, în timp ce alţii, cu pedepse mai mari, pot avea în continuare această opţiune.

„Potrivit articolului unic pct. 1, art. 100 alin. (7) din Codul penal, nou introdus, prevede că „nu beneficiază de liberare condiţionată condamnatul aflat în executarea unei pedepse pentru săvârşirea uneia sau a mai multora dintre faptele prevăzute la art. 188, 189, 214-216, 218-221, 234 sau 236.” Aşa cum rezultă din textul citat, excluderea de la beneficiul liberării condiţionate operează pentru unele infracţiuni, pentru care însuşi legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani [art. 214 alin. (1) şi art. 215 din Codul penal, în forma modificată] sau a închisorii de la unu la 3 ani (art. 216 din Codul penal, în forma modificată). În acelaşi timp, se menţine beneficiul liberării condiţionate pentru infracţiuni a căror gravitate a fost evaluată de legiuitor prin prevederea unor limite de pedeapsă net superioare. De exemplu, se menţine beneficiul liberării condiţionate pentru infracţiuni precum lipsirea de liberate în mod ilegal care a avut ca urmare moartea victimei, sancţionată cu închisoarea de la 7 la 15 ani [art. 205 alin. (4) din Codul penal] sau pentru traficul de persoane, sancţionat în varianta agravată cu închisoarea de la 5 la 12 ani [art. 210 alin. (2) din Codul penal] ori pentru traficul de minori, sancţionat în varianta agravată tot cu închisoare de la 5 la 12 ani [art. 211 alin. (2) din Codul penal]”, arată judecătorii ICCJ.

Fostul ofiter al Serviciului Roman de Informatii Daniel Dragomir, a fost condamnat la 3 ani si 10 luni de inchisoare cum executare pentru participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Nici sotia fostului ofiter SRI nu a scapat, aceasta fiind condamnata la 2 ani si 8 luni de inchisoare cu executare.

Se pare ca pana la acesta ora Daniel Dragomir nu este de gasit de politie, asa ca acesta va fi dat un urmarire.

Reamintim ca fostul ofiter SRI a fost unul dintre principalii aliati ai fostului lider PSD Liviu Dragnea contra “statului paralel’ in perioada de 2 ani si jumatate in care Dragnea si gasca atacau neincetat justitia din Romania.

Curtea de Apel București a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și de către inculpații Dragomir Daniel și Dragomir Marinela-Zoica împotriva sentinței penale pronunțate de Tribunalul București.

Pedeapsa de 3 ani si 10 luni de inchisoare pentru Daniel Dragomir vine dupa ce judecatorii au fost contopit pedepsele. Astfel, fugarul condamndat (pe modelul Ghita) Daniel Dragomir va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 10 luni închisoare, respectiv o treime din pedepsele care nu se execută. Astfel, în final inculpatul va executa 3 ani și 10 luni închisoare în regim de detenție.

În temeiul legii penale, au fost contopite pedepsele, astfel că Daniel Dragomir va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 10 luni închisoare, respectiv o treime din pedepsele care nu se execută. Astfel, în final inculpatul va executa 3 ani și 10 luni închisoare în regim de detenție.
Marinela Zoica, soția fostului colonel SRI, și ea fost cadru activ, a fost condamnată la 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la trafic de influență, 2 ani închisoare pentru spălare de bani și 6 luni închisoare pentru participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
Contopind pedepsele, Marinela Zoica Dragomir va executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 8 luni închisoare, respectiv o treime din pedepsele care nu se execută, în final inculpata având de executat pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare.
În 2016, Daniel Dragomir a fost arestat preventiv in doua dosare, “Black Cube” si in cel in care a fost acuzat ca ar fi cerut si primit peste 460.000 de euro de la Rami Ghaziri pentru a-i proteja afacerile.
Odata cu decizia de condamnare in dosarul lui Ghaziri la un an cu suspendare, decizie luata pe 22 decembrie 2016 de Tribunalul Bucuresti, judecatorul Mihai Balanescu a mai dispus “punerea de indata in libertate a inculpatului Dragomir Daniel, daca nu este arestat in alta cauza”.
Pe 27 decembrie, ca urmare a contestatiei la decizia de arestare preventiva a lui Dragomir in dosarul “Black Cube”, Curtea de Apel Bucuresti, prin judecatorul Ciprian Alexandru Ghita, a decis inlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Daniel Dragomir.
Fostul ofiter SRI a fost condamnat, pe 22 decembrie 2016, de Tribunalul Bucuresti la o pedeapsa de un an de inchisoare cu suspendare, in dosarul in care a fost judecat pentru ca ar fi cerut si primit peste 460.000 de euro de la un om de afaceri pentru a-i proteja afacerile, fiind gasit vinovat de savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri, in acelasi dosar fiind condamnata si sotia sa, tot la un an de inchisoare cu suspendare. Decizia nu este definitiva.
Daniel Dragomir a fost achitat de acuzatiile de trafic de influenta, spalare de bani si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, pedeapsa de un an de inchisoare cu suspendare fiind stabilita pentru fals in inscrisuri. Aceeasi pedeapsa a fost primita si de sotia fostului ofiter SRI, Zoica Marinela Dragomir, tot pentru acuzatia de fals in inscrisuri.
Decizia Tribunalului Bucuresti, data de judecatorul Mihai Balanescu, nu a fost definitiva, putand fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti.
Procurorii spun ca, in perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, Dragomir, care indeplinea functia de sef de grupare sectoare informativ-operative in Directia Generala de Prevenire si Combaterea Terorismului din cadrul Serviciului Roman de Informatii, beneficiind de ajutorul sotiei sale, a pretins si, ulterior, a primit de la omul de afaceri Rami Ghaziri, administrator al Agroli Crevedia, suma totala de 462.567 de euro.
Suma era compusa, potrivit anchetatorilor, din 374.078 euro, bani primiti intr-un cont bancar deschis pe numele altei persoane, 70.575,87 euro reprezentand finantarea cheltuielilor necesare infiintarii, dotarii si asigurarii functionarii unei societati comerciale, incluzand si un autoturism de lux, marca Porsche Cayenne si 18.000 euro, reprezentand salariul lunar de 8.000 lei, primit de sotia lui Dragomir, Marinela Zoica, in calitate de administrator al firmei nou infiintate.
In sarcina lt. col. (r) Daniel Dragomir s-a mai retinut ca, in perioada octombrie 2012 – 15 februarie 2013, cat si ulterior, “a folosit datele si informatiile avand caracter clasificat obtinute in virtutea calitatii de ofiter al SRI, prin prisma atributiilor de serviciu, in mod direct si in interes personal, in scopul ilicit – propus si realizat – al obtinerii unor sume de bani si alte foloase necuvenite si a permis martorului denuntator accesul la date care se refereau la activitatea infractionala derulata de acesta si grupul de firme apartinand acestuia”, a mai aratat DNA in cursul urmaririi penale.
Daniel Dragomir a fost arestat preventiv, in 26 noiembrie 2016, la aproape doi ani de cand a fost trimis in judecata dupa ce ar fi cerut si primit peste 460.000 de euro de la un om de afaceri pentru a-i proteja afacerile.
El era deja incarcerat intr-un alt dosar, instrumentat de DIICOT, fiind acuzat ca a pus la cale operatiunea de spionare a sefei DNA Laura Kovesi si a familiei sale dupa ce ar fi angajat firma israeliana Black Cube in acest sens.
Dragomir a fost arestat pe 14 septembrie 2016 in dosarul “Black Cube”, in care este acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operatiuni ilegale cu dispozitive si programe informatice, instigare la fals informatic, in forma continuata si instigare la violarea secretului corespondentei.

Aproximativ jumatate din dosarele penale deschise in timpul pandemiei de coronavirus au fost clasate, mai exact 270 din cele 617 dosare. Procurorul General al Romnaiei Gabriela Scutea a explicat faptul ca marea majoritate a dosarelor care au fost clasate nu indeplineau conditia principala necesara pentru a merge mai departe, aceea ca persoanele asupra carora au fost deschise dosare legate de coronvairus sa fi raspandit virusul la alti oameni.

Si avocatul Cristian Ene sustine acelasi lucru, acessta spune ca clasarea cauzelor sunt normale mai ales in etapa in rem cat timp nu existsa probe care sa contureze altă soluţie.

Dintre dosarele care au fost clasate, in 51 s-a inceput urmarirea penala pentru 6 suspecti iar 16 dosare au fost trimise in judecată (5 cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei). Fostul ofiţer al Ministerul Afacerilro Interne, in varsta de 66 de ani, intors din Israel la inceptiul pandemiei, care a fost internat la spitalul Gerota şi a infectat mai multe persoane, mintind medicii ca nu a fost plecat deloc in straintate, nu a fost incă pus sub acuzare.