CCR prezinta vineri motivarea abrogarii pensiilor speciale si a indemnizatiilor pentru limită de vârstă. Curtea Constituionala spune ca legea a fost adoptata „fara nicio documentare, fundamantare, cercetare sau studiu de impact”. In traducere directa, Curtea Constitutionala spune preactic in motivatie ca abrogarea pensiilor speciale votata in data de 28 ianuaie in Parlament de catre toate partidele a fost un demers populist, negandit si grabit. Reamintim ca la acea vremea, liderii USR si PRO Romania avertizau faptul ca legea nu are nicio sansa sa treaca de CCR, fiind un demers populist al PNL de care s-a inhatat si PSD. Cu toate astea, toate partidele au votat abrogarea stiind ca nu are nicio sansa ca ea sa se intampla in realitate.
Reamintim ca Curtea Constitionala a admis la data de 6 mai sesizarile forumulate de Avocatul poporului si ICCJ referitoare la legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale.
„Curtea reţine că legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum şi funcţii de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ‘pensiilor speciale’, fără a se respecta, în consecinţă, exigenţele impuse atât din punctul de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât şi al fondului reglementărilor”, se precizează în motivare.
„De asemenea, legea a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor de calitate a reglementării, respectiv fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacţie de ‘abrogare’ a unor prevederi legale pretins a crea ‘sentimente’ negative şi cheltuieli bugetare semnificative. Tot astfel, legea a fost adoptată cu încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi în pofida avizelor negative (Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Superior al Magistraturii), respectiv a punctului de vedere al Guvernului, în care s-au semnalat jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în această materie şi caracterul obligatoriu al acesteia”, explică CCR.
„Acest principiu constituţional trebuie să fie respectat de orice reglementare referitoare la salarizarea şi, respectiv, reglementarea pensiilor în materie. Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale (…). Acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, menţionează Curtea.
În ceea ce priveşte efectul juridic al deciziei de constatare a neconstituţionalităţii legii în ansamblul său, Curtea reţine că acesta este circumscris articolului 147 alineatul (2) şi (4) din Legea fundamentală şi jurisprudenţei Curţii în materie, astfel că „Parlamentului îi revine obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, iar, în ipoteza iniţierii unui nou demers legislativ, de a se conforma celor statuate prin decizia Curţii”.
