DOCUMENT Halucinant! Catalin Predoiu victimizeaza propunerile pentru DIICOT si Parchetul General care au primit aviz negativ de la CSM dar totusi au fost puse in functie! Catalin Predoiu sustine ca Consiliul Suprem al Magistraturii le-a făcut „procese de intenție” Giorgianei Hosu (DIICOT) si Gabriela Scutea (Parchetul General)

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu, aflat in plin scandal alaturi de presedintlee Klaus Iohannis pe tema numirilor sefilor de instiutii (DNA, DIICOT si Parchetul General), acestia fiind acuzati ca nu a tinut cont de avizele nagative al CSM si nici de recomandarile MCV ale Comsiei Europene, victimizeaza cele 2 numiri care au primit aviz negativ acuzand Consiliul Suprem al Magistraturii ca le-ar fi facut acestora (Giorgianei Hosu si Gabriela Scutea) “proces de intentie”

Predoiu sustine in adresa in care ii cere lui Iohannis numirea celor 3 propuneri la sefia celor 3 mari parchete făcut „procese de intenție” celor două candidate, iar anumite exprimări „malițioase” din hotărâri „sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor”.

Mai mult, potrivit documentului prezentat de site-ul de stiri de HotNews.ro, Ministrul Justiției acuză, referindu-se la avizul negativ pentru Scutea, „o tendință de arogare de facto de către secția de procurori a unei prerogative care ține de plin drept Ministrului Justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză”. În acest sens el invocă o decizie a Curții Constituționale din 2018, respectiv cea prin care Iohannis a fost obligat să o revoce pe Kovesi, și în care este remarcat „rolul central” al ministrului Justiției și în procedura de numire a procurorilor șefi.

În adresa trimisă la Cotroceni, Cătălin Predoiu, le laudă pe Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, folosind exprimări de tipul „punct forte”, „prestație excelentă”, „viziune, forță și substanță profesională”, cunoaștere panoramică a problemelor” sau „apreciere unanimă” din partea ministrului și comisiei.

În final, ministrul Justiției susține că avizele negative date de Secția de procurori al CSM celor două candidate nu sunt de natură a-i schimba opinia care a stat la baza deciziei de propunere pe funcțiile de conducere de la Parchetul General și DIICOT.

Documentul trimis de ministrul Justitiei Catalin Predoiu catre presedintele Klaus Iohannis

Predoiu, despre avizul negativ dat Gabrielei Scutea:

  • Motivele invocate de Consiliul Superior ai Magistraturii – Secţia pentru procurori sunt exprimate fie în termeni generali (imposibil de verificat în mod obiectiv), fie în contradicţie totală cu proiectul de management al candidatei și documentația anexată acestuia, sau chiar în contradicție cu criteriile de evaluare stabilite în cadrul procedurii, axate pe specificul funcţiei pentru care a fost deschisă procedura prevazută de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
  • Sunt cel putin surprinzătoare concluziile Secţiei pentru procurori, care exprimă puncte de vedere în domenii în care nu dețin expertiză similară unui specialist în management și comunicare.
  • A imputa candidatei “necunoastere” sau “cunoaștere superficială” a acestui domeniu vine în contradicţie flagrantă cu răspunsurile la întrebările adresate, cu Planul managerial și documentația atașată acestuia din care rezultă implicarea în varii proiecte, cât și în dialogul cu instituțiile europene partenere, doamna procuror Gabriela Scutea fiind direct implicată în problematica europeană pe zona de activitate a sistemului judiciar, fiind, dealtfel, cunoscută la nivel personal de către aceste instituții, bucurându-se de aprecieri.
  • Nu în ultimul rând, analiza Secției pentru procurori pare a fi axată pe insatisfacția membrilor secției, generată de împrejurarea că doamna procuror nu a prezentat o veritabilă strategie de resurse umane. Relativ la acest subiect, precizăm că doamna procuror a promovat soluții viabile, realiste în legătură cu modul de utilizare a resurselor umane în vederea realizării obiectivelor propuse în limita competenţelor atribuite prin lege, formularea unei strategii de resurse umane fiind atributul CSM, iar nu al Procurorului General.
  • Totodată, consider că aprecierile Secţiei pentru procurori, referitoare la capacitatea de comunicare a candidatei nu au niciun corespondent în realitate, fiind suficientă reaudierea înregistrărilor audio-video pentru a marca extrem de pozitiv abilităţile de comunicare ale candidatei.
  • Deopotrivă, nu se poate imputa candidatei necunoașterea MCV, din perspectiva faptului că aceasta nu ar fi cunoscut opinia Secţiei pentru procurori în legatură cu o modificare legislativă propusă de secţie.
  • În concluzie, considerăm că “argumentaţia” Secției pentru procurori în vederea emiterii unui aviz negativ pentru doamna procuror Gabriela Scutea este neîntemeiată și se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenție nemeritat de către candidată, în raport cu cariera acesteia și prestația excelentă avută în cadrul procedurii de selecţie.
  • Dincolo de particularizarea acestui aviz la propunerea în discuție, întreaga substanță a acestuia conturează și sugerează o tendinţă de arogare de facto de către Secţia pentru procurori a unei prerogative care aparţine de plin drept ministrului justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză, întărită și prin considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr.358/2018, cu referire și la Decizia Curţii Constituționale a României nr.45/2018, prin raportare la art.132 alin.(1) din Constituţie.

Predoiu, despre avizul negativ dat Giorgianei Hosu:

  • Din Hotărârea Secţiei pentru procurori rezultă că la fundamentarea avizului negativ emis pentru această candidatură au fost avute în vedere aproape în exclusivitate răspunsurile candidatei la interviul desfășurat în faţa Secţiei pentru procurori, fără a fi evaluat în concret Proiectul de management al candidatei și documentaţia vastă atașată acestuia (menţionată însă pe larg în aceeaşi hotărâre, pagina 4), deși printre criteriile de evaluare specifice procedurii de selecție, stabilite atât la nivelul Ministerului Justiției, cât și la nivelul CSM- ului, acestea din urmă aveau cea mai mare pondere în evaluarea candidaturii.
  • Relativ la capacitatea de comunicare publică a candidatei, argumentația Secţiei este cantonată pe “cazul Țăndărei”, în condiţiile în care “ emoția publică” a fost generată de soluția pronunțată de o instanță de judecată, respectiv de o hotărâre judecătorească, în legatură cu care un comunicat al Ministerului Public, respectiv al DIICOT, ar fi scandalizat judecătorii, hotărârile acestora neputând fi puse în discuţie publică de către procurori, cu atât mai mult, cu cât hotărârea în cauză nu a fost și motivată la data la care s-a pronunţat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Inspecţia Judiciară ar fi fost singura abilitată să efectueze verificări în respectiva cauza judiciară
  • În egală măsură considerăm că, referirile la cazul Caracal intră în același registru, candidata fiind pusă în prezența unui proces de intenţie și care nu este de natură a permite concluzii generale de tipul – inabilităţi de comunicare publică.
  • O dispută între Secția pentru procurori și candidată, relativă la modul de selectare a unor procurori în cadrul DIICOT, contrar poziţiei Secției pune sub semnul întrebării obiectivitatea aprecierilor Secției din cuprinsul Hotărării (pagina 12).
  • Totodată, a face un proces de intenţie candidatei, în legatură cu propunerile legislative relative la competența materială a DIICOT este excesiv, având în vedere durata activității desfășurate de candidată în cadrul DIICOT, cât și în domeniul altor structuri de Parchet cu competenţă de a gestiona cauze judiciare având ca obiect infracțiunile la care se face referire în Hotărârea CSM (paginile 12, 13). În același context, alegaţiile Secţiei pentru procurori vin în contradicţie cu evaluările periodice făcute candidatei, în urma cărora a obținut calificative de “foarte bine”.
  • În egală măsură, vă rog să observați că unele exprimări malițioase din cuprinsul Hotărârii CSM, precum cele de la pagina 11 alin.2, sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor Secţiei, cu ocazia emiterii avizului.

În finalul documentului, Cătălin Predoiu reiterează calitățile celor două candidate.

Despre Gabriela Scutea:

  • a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar profesional;
  • a dat dovadă de exigență, având o prestație aplicată, concretă, pertinentă și plină de hotărâre;
  • a demonstrat cunoaștere, viziune, forță și substanță profesională;
  • s-a remarcat printr-o cunoaștere profundă a Mecanismului de Cooperare și Verificare și a exigențelor recomandărilor impuse, fiind direct implicată în dialogul cu instituțiile europene partenere, pentru realizarea unor varii proiecte și obiective de natură să introducă performanţa în cadrul Ministerului Public.

Despre Giorgiana Hosu:

  • a prezentat un proiect de management comprehensiv;
  • denotă o cunoaștere panoramică a problemelor și activității DIICOT;
  • cunoaște Direcția și particularitățile anchetelor de competența DIICOT;
  • este axată pe nevoia de cooperare interinstituțională, internă şi externă;
  • este o persoană care manifestă tact, echilibru în procesul de comunicare, modestie și empatie în raport cu colectivul de procurori care activează în Direcţie.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *