Romania isi dovedeste din nou statul de colonie la mana celor din exterior. Cu toate ca orice om cu bun simt observa ca tara nosatra are un sistem judiciar pe care nu se poate baza, un stat de drept ineficient, unde politicienii sunt achitati pe banda rulanta dupa dosare intocmite de procurorii DNA pe genunchi, de ochii lumii doritori de spectacol, cu toate ca imensa majoritate a clanurilor interlope se afla in libertate, dintre cazurile cunoscute Gheorghe Dinca nefiind nici astazi condamnat in dosarul Caracal la peste 3 ani de la faptele foarte grave comise in Caracal sau interlopul Dnai Mocanu neavnad o zi de puscarie excutata in ciuda legaturilor directe cu clanurile interlope, a acuzatiilor de proxenitism, de tentativa de omo sau promovarea sclaviei sexuale in videoclipurile sale, Bruxelles transmite ca Romania a facut pasi semnificativi in domeniul jusititiei si al statului de drept.
„De la aderarea sa la Consiliul Europei, România a făcut progrese importante în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor omului. Ireversibilitatea și sustenabilitatea acestor progrese a fost pusă sub semnul întrebării de evoluțiile din perioada 2017-2019, în special în domeniile sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției. Cu toate acestea, Adunarea constată cu satisfacție că acest reviriment a fost depășit cu succes și că România a revenit pe calea reformelor”, se spune în raport.
Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025, adoptată de Guvern la 30 martie 2022 stabilește obiective clare în acest sens-cred co-raportorii- și este însoțită de un mecanism de monitorizare.
„În ceea ce privește independența judiciară, desființarea Secției de investigare a Infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar la 11 martie 2022 a marcat un pas important și ar trebui salutată”, spune analiza.
Cu toate acestea, se manifestă unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în cadrul sistemului judiciar.
În timp ce competența de a investiga infracțiuni comise de magistrați a fost transferată în prezent procurorilor desemnați în cadrul Parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de pe lângă Curțile de apel, Comisia cere alocarea de resurse suficiente pentru anchetarea cazurilor complexe de corupție
În plus, se cer garanții pentru a asigura independența judiciară și pentru a preveni orice risc de politizare.
Printre acestea se numără procedura de numire a procurorilor desemnați care trebuie să asigure integritatea, competența și imparțialitatea acestora.
În consecință, Adunarea face apel la autoritățile române:
În domeniul judiciar:
-să continue reforma în curs de desfășurare, respectând termenele stabilite prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru 2022-2025;
-să ia în considerare recomandările și să abordeze preocupările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiția care urmează să fie prezentate Parlamentului în toamna anului 2022;
-să asigure caracterul incluziv al procesului legislativ; să desfășoare consultări semnificative cu toate părțile interesate și să încerce să țină seama de diferitele opinii;
-să introducă garanții adecvate în noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, în urma desființării Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar, în vederea garantării independenței judiciare;
-să continue punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate care vizează creșterea eficienței și a calității sistemului judiciar, inclusiv creșterea numărului de magistrați recrutați, redistribuirea volumului de muncă al instanțelor și creșterea digitalizării sistemului judiciar.
În domeniul luptei împotriva corupției:
-să continue punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și să asigure un sprijin politic hotărât pentru eficiența acesteia;
-să modifice Codurile de drept penal și de procedură penală în conformitate cu deciziile Curții Constituționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește termenele stabilite prin Strategia națională anticorupție;
-să abordeze în mod eficient problema lipsei de resurse umane în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
După adoptarea rezoluției de către Comisiei de monitorizare la 14 septembrie, urmează organizarea unei dezbateri în plen în timpul sesiunii din octombrie a APCE (10-14 octombrie 2022).
