Rezultatele corectitudinii politice isi pun amperenta pe Occident tot mai mult pe zi ce trece. Dupa ce ani in sir au refuzat sa vada realitatea, autortatile din Germania se vad in in imposaiblitatea de a mai face fata numarului continuu crescand al imingrantilor ilegali care formeaza o “societate paraela de valorile occidentale si care isi impune si extinde dominatia in Germania cu propriile valori islamice”.
Spiegel tv a facut un reportaj care arata realitatea din Gmernia anului 2020, unde imingrantii ilegali primiti in ultimele decenii in Germania traiesc dupa propriile reguli si valori si incearca sa isi impuna propriile reguli si legi islamice pe teritoriul german. Imingratii comit toate infectiunile posibile iar cand autoritatile incerca sa ii opreasca, imingrantii devine violenti cu acestea.
O imingranta, membra a unui astfel de clan, a fost intrebata de catre junrnalistiiSpiegel tv cati copii are, insa acesata nu a stiut sa rapsunda, spiunand ca nu a mai tinut contul.
Un barbat musulaman, care la randul sau face parte dintr-unul dsintre acesrte calnuri, a fost injtreabat de aceeasi televiziune ce ar face daca sotia l-ar insela. Ce a raspuns individul?
„Dacă onoarea mea este atacată de soția mea care m-a înșelat, văd problema la fel ca toți ceilalți”, spune el. Mai întâi o voi chinui foarte încet, o voi gâtui, o voi ucide, o voi înjunghia, o voi împușca, indiferent ce. Aș face-o fără ezitări. Atât pe ea, cât și pe persoana cu care m-a înșelat, pe amândoi. Nu există milă, nimic. Iar aici toată familia ar fi de acord cu mine”.
Reportajul integral Spiegel tv:
Ali F. și Sherif B. provin din două clanuri diferite și aproape că nu mai pot evalua dimensiunea familiilor lor. Cu toate acestea, Sherif este convins de faptul că „70 până la 80 la sută dintre aceștia sunt infractori”. Sherif a fost închis nouă ani pentru trafic de droguri și agresiune. Ali F. confirmă: „La fel cred și eu. 80 la sută poate nu, dar 60-70 la sută, cu siguranță.”
În special bărbații din clanuri comit infracțiuni. Clanurile precum Al-Zeins, Remmos sau Miris sunt bine cunoscute de poliție. Ali F. și Sherif B. vorbesc, de asemenea, în interviu, despre mașinații criminale, bani murdari, căsătorii aranjate în familiile lor și trafic de droguri.
Când Sherif B. este întrebat cum ar reacționa daca ar afla că soția lui îl înșală, se înfurie. „Dacă onoarea mea este atacată de soția mea care m-a înșelat, văd problema la fel ca toți ceilalți”, spune el. Mai întâi o voi chinui foarte încet, o voi gâtui, o voi ucide, o voi înjunghia, o voi împușca, indiferent ce. Aș face-o fără ezitări. Atât pe ea, cât și pe persoana cu care m-a înșelat, pe amândoi. Nu există milă, nimic. Iar aici toată familia ar fi de acord cu mine” .
Vizibil supărat, el adaugă: „Pune-i un cuțit direct în gât și gata! Dacă înșală, a avut ghinion. Nu ne interesează Legea fundamentală (n.r. Constitutia Germaniei). Ne ghidăm doar după legea islamică”.
Tocmai această atitudine face clanurile atât de periculoase, spune profesorul de drept și specialist in Islam Mathias Rohe, de la Universitatea din Erlangen. „Problema societăților paralele este că acestea sunt izolate ermetic. Ele au propriul cod de valori, propriul set de norme, care poate fi apoi îndreptat și împotriva sistemului juridic aplicabil în această țară”.
Documentarul „Arabische Clans” este difuzat de televiziunea RTL sau poate fi urmărit pe
TV NOW.
Clanurile criminale sub lupă
Criminalitatea de clan este de ceva vreme în mod deosebit în atenția autorităților germane, fiind în creștere. Este vorba despre taxe de protecție, jaf, droguri, prostituție forțată și crimă. Membrii acestei forme de crimă organizată sunt predominant de origine turcă și arabă.
Infracțiunile sunt comise de membrii unui clan, adică de o asociație familială în sens restrâns și mai larg. Definiția înrudirii se bazează adesea pe o ipoteză fictivă. Acest lucru se aplică, de exemplu, familiilor arabe numeroase, care cred că provin dintr-un strămoș comun. Membrii clanului resping sistemul juridic german și trăiesc după propriile valori.
Majoritatea clanurilor active în 2019, din punct de vedere infracțional, sunt din rândul kurzilor Mhallamiye. Acestea provin din Liban, Siria și Turcia. Mulți dintre ei au venit în Europa în timpul războiului civil libanez, din 1975 până în 1990, majoritatea în Germania și țările scandinave.
În patria lor le-a fost imposibil să formeze comunități apropiate. În țările gazdă, unii dintre acești refugiați au format clanuri. Adesea, lipsa unei autorizații de muncă în aceste state a contribuit la atragerea lor în mediul infracțional. Astfel au apărut structuri criminale solide, cu o puternică orientare patriarhal-ierarhică.
Membrii clanurilor sunt adesea rezistenți la integrare și foarte uniți. Nu este neobișnuit ca aceștia să iasă în evidență și să provoace scandaluri, din motive banale. Au o dinamică de grup enormă și își valorifică pe deplin potențialul de amenințare și mobilizare.
Mai mult de jumătate din faptele infracționale se referă la contrabanda și traficul de droguri. Infracțiunile imobiliare ocupă locul al doilea, urmate de afacerile necurate în cluburi și criminalitatea economică. Unii sunt amestecați în contracte artistice dubioase, cum se sugerează în reportaj ca ar fi vorba și în cazul rapper-ului Bushido (Anis Mohamed Youssef Ferchichi, născut la Bonn), aparent controlat de clanul berlinez al lui Abou-Chaker, originar din Liban.
Infracțiunile violente, contrabanda cu persoane, fraudele fiscale și vamale reprezintă un procent mai mic din palmaresul infracțional al clanurilor. Din totalul de 535 de procese împotriva criminalității organizate în 2018, 45 de procese au fost impotriva criminalității de clan. Intens mediatizate au fost cele in care au fost implicate clanurile Miri, Abou Chaker, Ali-Khan, Al-Zein, Rammo și Chahrour.
Statistica BKA
Acum un an, în 24 septembrie 2019, Oficiul Criminal Federal (BKA) a evidențiat, pentru prima dată în statisticile sale, criminalitatea de clan. În întreaga Germanie, au fost înregistrați 654 de suspecți de criminalitate organizată de clan, Locurile de vârf sunt ocupate de 152 de libanezi, 148 de germani, 54 de sirieni și 52 de turci. 37 de suspecți aveau naționalitate neclară.
Potrivit raportului BKA, grupările criminale ale clanurilor au cauzat daune de aproximativ 17 milioane de euro, anul trecut, generând venituri ilicite de aproximativ 28 de milioane de euro. Statul a reușit să pună până acum sub sechestru o mare parte din acestea, aproximativ 22 de milioane de euro.
Principalele domenii de activitate ale clanurilor sunt traficul și contrabanda cu droguri (mai mult de jumătate din procese), precum și infracțiunile împotriva bunurilor (aproximativ un sfert). A existat o singură procedură pentru criminalitate violentă și spălare de bani.
Raportul ia în considerare și conexiunile internaționale în acest domeniu. Potrivit BKA, membrii criminali ai clanurilor sunt conectați și cu rețele din alte țări europene, în principal din Belgia, Franța, Italia, Olanda și Austria.
