Home Posts tagged bnr

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat pe primele 9 luni un deficit de 8,1 miliarde euro, comparativ cu 6,79 miliarde euro în perioada ianuarie – septembrie 2018 arată datele publicate miercuri de BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,23 miliarde euro (comparativ cu 4,5 mld. euro în perioada ianuarie – septembrie 2018). De asemenea, datoria externă totală a crescut cu 8,39 miliarde euro în primele 9 luni, creșterea provenind în principal din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice.

Balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,3 miliarde de euro, cea a serviciilor a avut un excedent mai mare cu 343 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a mai micșorat din deficit cu 747 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare și-a redus excedentul cu 53 milioane euro.

În perioada ianuarie – septembrie 2019, datoria externă totală a crescut cu 8,39 miliarde euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 73,83 mld. euro la 30 septembrie 2019 (68,2 % din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,1% față de 31 decembrie 2018;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2019 nivelul de 34,4 mld. euro (31,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 9,0% față de 31 decembrie 2018.

Creșterea datoriei publice directe în primele nouă luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 5 mld. euro și din influența variației prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică în valoare de circa 2,7 mld. euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul împrumuturilor contractate de la organismele internaționale în valoare de 1,59 mld. euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1% în perioada ianuarie – septembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2019 a fost de 5,0 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2019 a fost de 75,0%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

Citește și https://dc360.ro/video-lui-klaus-ii-place-democratia-pana-la-un-anumit-punct-iohannis-spune-ca-intelege-nevoia-unei-dezbateri-intr-o-demcoratie-dar-nu-cu-viorica-si-anunta-o-dezbatere-cu-presa-nu-pot-sa-legitimez-c/

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să împrumute de la bănci în aprilie 3,62 miliarde de lei, inclusiv sumele suplimentare, cu 46,5% mai mult decât în martie și cu 27,3% peste cea atrasă, reiese dintr-un anunț al ministerului, potrivit Mediafax.

Finanțele și-au propus pentru martie o sumă de 2,47 miliarde de lei, dar au atras 2,827 miliarde de lei, dintre care 2,727 miliarde de lei suma țintă orientativă, potrivit datelor afișate de Banca Națională a României (BNR).

Pentru a obține suma vizată în aprilie, MFP a anunțat că va scoate pe piață titluri de stat în valoare de 400 de milioane de lei, cât în luna precedentă, printr-o singură licitație, care va fi organizată la data de 11 aprilie și care va avea o maturitate de un an.

Finanțele au programate alte șapte sesiuni pentru a vinde obligațiuni guvernamentale, cu una mai multe decât luna precedentă, iar suma totală dorită este de 3,2 miliarde de lei, cu 54,6% peste suma vizată luna trecută.

Mai exact, MFP plănuiește să împrumute o sumă țintă orientativă de 2,8 miliarde de lei, cu 55,55% mai mult decât cea vizată în martie, pe care să o completeze cu 420 de milioane de lei din șapte sesiuni suplimentare de oferte neconcurențiale, un nivel, de asemenea, cu 55,55% peste cel vizat luna precedentă.

Finanțele vor organiza trei sesiuni de obligațiuni guvernamentale de câte 500 de milioane de lei, două de câte 400 de milioane de lei, una de 300 de milioane de lei și alta de 200 de milioane de lei, cărora le corespund unele neconcurențiale de câte 75 de milioane de lei, 60 de milioane de lei, 45 de milioane de lei și 30 de milioane de lei.

Citește și https://dc360.ro/sondaj-prezindentiale-iohannis-scade-dar-ramane-cu-mult-in-fata-celorlalti-tariceanu-stagneaza-dragnea-continua-prabusirea-tomac-sub-scorul-partidului-care-oricum-nu-face-pragul/

Banca Națională a României (BNR) a elaborat un studiu de impact al OUG 114/2018 (ordonanța lăcomiei), cu focus pe taxa pe activele financiare ale băncilor, potrivit căruia rezultatele pe următorii doi ani ar fi extrem de dure: pierderi de miliarde de lei în sectorul bancar, scăderea indicatorului de solvabilitate, reducerea creditării și scăderea creșterii economice.

Documentul, obținut de G4media.ro i-ar fi fost prezentat joi lui Liviu Dragnea de către viceguvernatorul BNR Florin Georgescu. Senatorul PNL Florin Cîțu a prezentat public încă de joi fragmente ale studiului (detalii aici).

Prognoza BNR referitoare la impactul taxei pe activele financiare ale băncilor pe următorii doi ani: 

Pentru anul 2019

  • Rezultatul financiar net al sectorului bancar ar fi o pierdere de 1,2 miliarde de lei
  • Indicatorul de solvabilitate ar scădea cu aproximativ 2 puncte procentuale (până la 17,9%)
  • 7 bănci, dintre care 2 instituții de importanță sistemică, ar consemna deficit de capital, necesitând majorări în suma de 0,6 miliarde lei
  • Reducerea credității ar fi de 6 miliarde lei (din care 3,3 miliarde credite acordate sectorului real)
  • Creșterea economică ar scădea cu 0,64 puncte procentuale

Pentru anul 2020:

  • Rezultatul financiar net al sectorului bancar ar fi o pierdere de 1,2 miliarde lei
  • Indicatorul de solvabilitatea ar scădea cu aproximativ 1,2 puncte procentuale (până la 16,7%)
  • 14 bănci, din care 4 instituții de importanță sistemică ar consemna deficit de capital, necesitând majorări în sumă de 1,6 miliarde lei
  • Reducerea creditării ar fi de 10,9 miliarde lei (din care 5,9 miliarde credite acordate sectorului real)
  • Creșterea economică ar scădea cu 1,07 puncte procentuale

Citește studiul integral: StudiuBNR_OUG114_Feb2019

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, sâmbătă, în judeţul Ialomiţa, că s-au purtat numeroase discuţii referitoare la OUG 114/2018, cu reprezentanţi ai sistemului bancar şi ai firmelor care administrează pensiile din Pilonul II, ajungându-se la anumite înţelegeri. Dragnea afirmă că săptămâna viitoare se vor mai purta discuţii cu firmele din sistemul energetic şi cele de telefonie, iar în săptămâna care începe cu 18 martie s-au putea adopta o ordonanţă care să modifice OUG 114, transmite News.ro.

Liviu Dragnea a fost întrebat, sâmbătă, la Slobozia, dacă va fi modificată OUG 114/ 2018 şi a precizat că au avut loc numeroase discuţii în acest sens.

”Am avut în ultima perioadă întâlniri pe domeniul bancar şi lucrurile au avansat către o soluţie acceptată de ambele părţi, în condiţiile în care nu renunţăm la obiectivele noastre care au generat ordonanţa 114. Ne interesează ca sistemul bancar să investească mai mult în economia românească, să sprijine dezvoltarea economică şi împreună am găsit un mecanism de stimulare a acestui lucru, plecând şi de la ideea că este o diferenţă foarte mare între depozitele populaţiei care sunt în bănci şi nivelul de creditare. Diferenţa este foarte mare şi împreună am stabilit că se pot face paşi importanţi ca obiectivele pe care le-am avut în vedere – condiţiile de creditare să fie mai bune pentru firme şi pentru persoane fizice, nivelul de intermediere financiară să crească, băncile să investească mai mult în creştere economică”, a răspuns Liviu Dragnea.

Acesta a precizat că se va găsi o soluţia şi în privinţa Pilonului II de pensii.

”În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, rămâne ca fondurilor de pensii publice administrate privat să li se permită să investească şi în alte proiecte. Automat, dacă se va investi şi în alte proiecte, o să fie obligaţi să îşi mărească capitalul social pentru a acoperi creşterea riscului. Se pare că ne îndreptăm către o soluţie care să fie acceptate şi de o parte şi de alta. Săptămâna care urmează cred că o să avem ultimele discuţii şi pe ceea ce înseamnă energie şi operatori de telefonie mobilă , n aşa fel încât, săptămâna care începe cu 18 martie să avem o întâlnire în coaliţie, cu doamna prim-ministru şi cu ministrul de resort, şi probabil să fie adoptată o eventuală ordonanţă care să completeze ordonanţa 114”, a mai spus Liviu Dragnea.

Citește și https://dc360.ro/asociatia-magistratii-europeni-pentru-democratie-si-libertati-solictam-guvernului-sa-inceteze-modificarea-legilor-prin-oug-sa-respecte-opiniile-si-avizele-csm-si-sa-tina-cont-de-recomandarile-instit/

Guvernul vrea să renunţe la ROBOR sau să găsească altă formulă de calcul, anunţă consilierul pentru probleme economice al premierului, Darius Valcov, într-un interviu Bloomberg. „Darius Vâlcov nu înţelege despre ce este vorba”, spune purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.

O eventuală decizie va fi luată împreună cu Banca Centrală, care poate modifica normele interne legate de ratele dobânzii fără să ceară aprobarea Parlamentului, adaugă Vâlcov.

Schimbarea are în vedere scăderea costurilor la care se împrumută băncile între ele, iar din această situaţie vor avea de câştigat clienţii băncilor, spune el.

Darius Vâlcov nu înţelege despre ce este vorba, răspunde purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: „Sincer să fiu, nici nu am înțeles foarte bine în ce constă această propunere, pentru că declarația e destul de confuză. Ca să nu mai spun că nu știu în numele cui vorbește domnul Vâlcov. BNR discută instituțional cu ministerul de Finanțe. Avem chiar un grup de lucru pentru a găsi soluții la problema ridicata de OUG 114 și nu știu dacă domnul Vâlcov e în acest grup. Adică știu, nu este.

„Nu știu în numele cui vorbește Vâlcov. Să păstrăm dialogul la nivel instituțional”

În consecință, am vrea să păstram dialogul la nivel instituțional și să nu introducem confuzii suplimentare care deja au fost introduse de alți doritori de a-și aduce contribuția și mai degrabă de a crea deservicii unei piețe care funcționează normal în țara aceasta. Piața monetară pe care ROBOR o caracterizează ca fiind unul dintre indicii ei.

„ROBOR, introdus prin OUG, nu de BNR”

A fost o propunere oficială și din nou, repet, în numele cui vorbește domnul Vâlcov până la urmă? Dacă e să ne uităm puțin la ceea ce a spus, deși e destul de eliptică declarația, nu știu de unde și ce să eliminăm. Poate din contractele de credit. Asta se poate. ROBOR a fost introdus în contractele de credit ca referință la rate printr-o OUG, nu de către BNR. Și ROBOR nu e o referință în principal pentru credite. A fost ulterior utilizată această referință.

ROBOR e o expresie a lichidității din piață și încercarea de a da peste cap această piață poate avea consecințe foarte grave în legatură cu reglarea lichidității în economia românească, în sistemul bancar, ba chiar și în legatură cu trezoreria statului. Chestiuni extrem de importante și extrem de utile pentru buna funcționare a unei piețe.”

Citește și https://dc360.ro/elementor-7094/

Postarea de pe Facebook în care Liviu Dragnea se lăuda cu performanțele economice ale guvernării PSD, susținând că în privința PIB-ului și a veniturilor “sunt cele mai mai creșteri, în doi ani consecutivi, din istoria României!”, a adunat peste 4.200 de comentarii în mai puțin de 20 de ore, aproape toate fiind negative. Liviu Dragnea a răspuns unui comentariu, printre puținele favorabile, susținând că “atât Produsul Intern Brut, cât și veniturile bugetare ar fi putut fi cu cel puțin 10% mai mari dacă toate instituțiile statului ar fi urmărit interesul României, și nu destabilizarea actualei coaliții”. Într-un alt răspuns, liderul PSD critică din nou Banca centrală pentru devalorizarea leului în raport cu euro, spunând că și-ar fi dorit că Banca Națională să sprijine PSD “și să pună pe primul plan bunăstarea românilor”.

“România a încheiat anul trecut cu venituri la buget de 295,1 miliarde de lei, cu 71,2 miliarde în plus față de anul 2016, reprezentând o creștere de 32%!!PIB-ul României a ajuns în 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus față de 2016, adică o creștere de 25%!! Sunt cele mai mai creșteri, în doi ani consecutivi, din istoria României!”, a scris Dragnea pe Facebook, duminică.

Într-un răspuns la un comentariu, printre puținele favorabile, liderul PSD susține că “atât Produsul Intern Brut, cât și veniturile bugetare ar fi putut fi cu cel puțin 10% mai mari dacă toate instituțiile statului ar fi urmărit interesul României, si nu destabilizarea actualei coaliții”.

Dragnea îi răspunde și unei persoane care îl întreabă când se va reuși stoparea “exportului de tineri” din România. Liderul PSD spune că acest lucru se va întâmpla când va crește nivelul de trai și se laudă că până la sfârșitul anului 2020 acesta va ajunge la 68-70%: “În momentul în care nivelul de trăi va fi mai apropiat de media Uniunii Europene. În 2016 acesta a fost de 58% din media Uniunii Europene, iar noi am reușit să îl creștem la 63% în 2018. Ne propunem că până la sfârșitul anului 2020 acesta să ajungă până la 68-70%”.

În dialogul cu puținii internauți care laudă prestația PSD și cărora le răspunde, Dragnea nu ratează ocazia de a ataca din nou Banca Națională.

“Toate măsurile bune sunt anulate de creșterea exagerată a cursului de schimb, a ROBOR-ului, etc. Cum e posibil că bulgarii să aibă din 2007 același curs de schimb, adică 1 EUR=2 Leva, iar la noi să fie hoția asta a băncilor? Știu, mulți or să spună că bulgării nu îl au pe Isărescu, ok, dar PSD ce măsuri economico-financiare ia să contracareze asta? De plânsete și vaiete m-am cam săturat…”, scrie cineva. Răspunsul lui Dragnea: “Bulgarii au luat măsură să lege cursul leva de euro(adică să rămână fix) cu acordul Băncii Naționale, în timp ce BNR nu. Noi nu putem să contracarăm deciziile BNR. O prima măsură referitoare la ROBOR a fost luată prin ordonanța 114, iar în ceea ce privește cursul, acesta va reveni în parametrii normali. Sigur că mi-aș fi dorit că și Banca Națională să ne sprijine și să pună pe primul plan bunăstarea românilor”.

În mai puțin de 20 de ore, postarea liderului PSD a adunat peste 4.200 de comentarii, în aproape toate fiind criticat.

Câteva dintre comentariile de pe pagina de Facebook a lui Dragnea:

“Dincolo de faptul că sunt tot mai multe elemente că datele sunt false, la ce au folosit acești bani? Sunt 2.355 de școli cu WC-ul în curte la final de 2018, fată de 2418, în 2017. Nu ați făcut absolut nimic pentru miile de copiii care se chinuie iarna la WC-ul din fundul curții. Abia ați deschis 68 de km de autostradă, dar construcția începuse prin 2011-2012. Nici măcar nu ați intrat în șantier pe Pitești-Sibiu. Da, au crescut salariile la medici, dar cu prețul tăierii banilor de medicamente și abandonării investițiilor. Fac două femei de ispravă spital pentru copiii bolnavi de cancer, statul pesedist nu are bani. Ați șifonat banii, i-ați risipit prin incompetentă și i-ați dat pe pensiile speciale ale aparatului de represiune. Banii aceștia nu au ajuns la români, ci la o grupare infractională și slujbașii ei. P.S:: De ce nu spuneți alegătorilor dvs. că de câte ori crește salariul minim pe economie crește, prin legea salarizării dată de PSD, și indemnizația dvs? Și crește incomparabil mai mult decât salariul minim…”.

“Bravo, domnule Dragnea, ați devastat Germania și Franța ! Felicitări ! Nici pe timpul lui Ceaușescu România nu a avut asemenea creștere economică!”;

“Liviu Dragnea cred că ai făcut matematică cu femeia de serviciu! Pe bune, chiar noi suntem niște proști ?! Spitale, autostrăzi… alea unde sunt? Tot în pix? Sau ai bine zis ,chiar sunt în “pix” !”;

“Exact! Duduie economia și noi murim în sărăcie și prostiți”;

“Nici Ceaușescu nu le-a umflat atât și nici n-a mințit că voi!”.

În contextul în care în ultimele săptămâni cursul euro/leu a crescut accelerat, PSD a atacat Banca Națională și a sugerat că instituția se face vinovată pentru aceasta situație. PSD a postat în urmă cu câteva zile un mesaj prin care solicita BNR-ului “să-și facă datoria pentru că are rezerve valutare cu care poate să intervină și să stopeze creșterea euro”.

PSD a susținut luni, într-o nouă postare pe Facebook, că creșterea euro este artificială și se întreabă ce măsuri ia Banca Națională a României (BNR). “Ce face BNR care are obligația să supravegheze sistemul bancar și să asigure stabilitatea cursului de schimb?”, se întreabă social-democrații pe pagina oficială a partidului.

Citește și https://dc360.ro/lovitura-pentru-toader-zeci-de-absolventi-ai-universitatii-alexandru-ioan-cuza-ii-cer-demisia-din-functia-de-rector/

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că îşi doreşte, ca şi până acum, “o cooperare loială” cu ministerul, dar a atenţionat că o astfel de cooperare presupune consultare prealabilă a băncii centrale atunci când sunt adoptate decizii care afectează politica monetară şi stabilitatea financiară a ţării. Anunţul vine după ce Ministerul de Finanţe a atras atenţia că banca centrală trebuie să stabilească şi să supravegheze respectarea regimului valutar.

Joi, PSD a cerut BNR să îşi facă datoria şi să apere moneda naţională, afirmând că BNR are destule resurse în acest sens.

Vineri, Ministerul Finanţelor a atras atenţia că banca centrală trebuie să stabilească şi să supravegheze respectarea regimului valutar. În plus, ministerul a subliniat că ”Guvernul îşi doreşte o cooperare loială” cu banca centrală.

Ulterior, BNR a reacţionat şi a atras atenţia că o cooperare presupune şi consultarea băncii centrale.

”Banca Naţională a României este implicată permanent, cu atât mai mult în aceste zile, în elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb, în conjunctura determinată de factori interni şi internaţionali. În acest context, BNR îşi doreşte, ca şi până acum, “o cooperare loială cu Ministerul Finanţelor Publice pentru armonizarea politicilor fiscale şi monetare în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri”. O asemenea colaborare presupune însă o consultare prealabilă a BNR atunci când sunt adoptate decizii care afectează politica monetară a băncii centrale şi stabilitatea financiară a ţării”, se arată în comunicat.

BNR a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,7648 lei, aceasta fiind a 11-a oară, în luna ianuarie, cînd euro atinge un nou nivel record în raport cu leul.

Citește și https://dc360.ro/preacuviosa-primarita-firea-doreste-acordarea-titlului-de-cetatean-de-onoare-prefericitului-dani/

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a respins vineri cererile PSD ca Banca Centrală să-și folosească rezerva pentru a susține leul, aflat în scădere constantă.

”Îi asigurăm pe cei care au făcut postarea că BNR este, desigur, foarte preocupată de cei care au credite, dar este la fel de preocupată și de cei 10 milioane de cetățeni care au depozite în bănci. Ca dovadă, dobânda de politică monetară este de 2,5 %, ca în SUA, și nu am mai schimbat-o de mai bine de jumătate de an. Analiștii fără nume, care văd leul la 2 lei și dobânda tot la 2%, se vede că nu au lucrat niciodată cu piața și mai ales cu piețele internaționale, de vreme ce fac asemenea recomandări”, a declarat Dan Suciu pentru G4Media.ro.

Reacția oficialului BNR vine după ce PSD a postat vineri dimineață un nou mesaj pe Facebook prin care continuă presiunea pe Banca Națională, cerându-i să cheltuiască rezervele pentru stabilizarea cursului.

„În 2016, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că «BNR apără moneda națională, asigură stabilitatea prețurilor (…) și pe cei peste 3-4 milioane de români care au credite la bănci». Astăzi, BNR dispune de rezerve de peste 36,8 miliarde, adică mai mult decât dublu banilor cash care se mișcă în România. Are deci suficiente resurse să apere moneda națională. Alături de milioanele de români care au de plătit rate la bănci, solicităm BNR să își facă datoria!“, este mesajul distribuit de PSD pe Facebook.

Mesajul preia ideea lansată tot pe Facebook de Cristian Socol, unul dintre autorii programului de guvernare al PSD. Acesta a scris că ”BNR are obligația de a interveni pe piața valutară conform primei atribuții prevăzute în Statutul sau. Conditiile sunt indeplinite: 1. asa cum afirma purtatorul de cuvant in 10 ian anul curent „Rolul BNR este de a atenua miscarile excesive care pot aparea pe pietele valutara si monetara interbancara”; 2. miscarea excesiva se concretizeaza – cursul de schimb al leului se va deprecia dincolo de intervalul declarat formal/informal în ceea ce priveste regimul de flotare controlata. 3. exista o adecvare confortabila a rezervelor internationale ale României aflate în administrarea BNR (valuta plus aur) = 36,8 miliarde euro la decembrie 2018 mai mult cu 670 milioane euro fata de noiembrie 2018. 4. Nu exista tensiuni in indicatorii macro care sa deterioreze fundamentele economice, asa cum se vede in captura din ultimul Raport de Stabilitate Financiara decembrie 2018 5.deficitul de cont curent este finantat din fluxuri de capital stabile, negeneratoare de datorie externa, cf aceluiasi raport BNR; P.S. Daca de vina sunt fundamentele economice ce s a schimbat de la Raportul de Stabilitate Financiara din decembrie 2018 pana acum adica in 3 saptamani?!”.

Și joi PSD a postat un mesaj în care arunca vina pe BNR pentru prăbușirea leului, distribuind pe Facebook mesajul că Banca Națională este singura care poate interveni și sugera cheltuirea rezervelor pentru stabilizarea cursului.

Citește și https://dc360.ro/elementor-6324/

PSD a aruncat joi vina pentru deprecierea monedei naționale asupra Băncii Naționale, „singura instituție abilitată să administreze “controlat” cursul leu-euro”.

„Cursul valutar nu poate și nici nu trebuie să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Nu ar mai fi o piață liberă. Singura instituție abilitată să administreze “controlat” cursul Leu-Euro este Banca Națională care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro ce îi permit să țină sub control variațiile de curs”, a afirmat PSD, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

Cursul valutar nu poate și nici nu trebuie să fie stabilit prin hotărâre de Guvern. Nu ar mai fi o piață liberă. Singura instituție abilitată să administreze "controlat" cursul Leu-Euro este Banca Națională care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro ce îi permit să țină sub control variațiile de curs.

Publicată de Partidul Social Democrat pe Joi, 24 ianuarie 2019

Miercuri, leul a închis la o cotație de 4.75 în fața euro, o depreciere de peste 4 bani în 24 de ore, după o serie de atacuri ale speculatorilor, care mizau pe imposibilitatea BNR de a apăra simultan dobânda și cursul. Băncile comerciale vindeau moneda europeană între 4.79 și 4.82 lei.

Joi este zi liberă în România.

Citește și https://dc360.ro/tariceanu-il-ataca-pe-iohannis-atragem-atentia-presedintelui-ca-potrivit-prevederilor-constitutionale-reprezinta-interesele-nationale-si-angajeaza-romania-prin-semnarea-de-acorduri-negociate-de-guv/

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, îi răspunde senatorului ALDE Daniel Zamfir, care a acuzat Banca Națională de “trucarea” indicelui ROBOR. Suciu a spus că parlamentarul are “probleme de înțelegere a pieței” și că face “un lung șir de confuzii”.

“Piața ROBOR funcționează de mai bine de 10 ani si acum s-a trezit dânsul să spună că e manipulată. (….) A venit cu mailuri de acum 10 ani. Face un lung șir de confuzii și reintrepretări și încearcă sa lanseze o confuzie totală”, a declarat, la Digi 24, purtătorul de cuvânt al BNR.

El a mai spus că senatorul ALDE are “probleme de înțelegere a pieței” și că mecanismul pentru ROBOR este unul extrem de transparent, fiind comunicat în permanență de BNR.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir a anunțat că îi va chema, pe 29 ianuarie, la audieri în Comisia economică a Senatului pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pe Marius Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței pentru a da explicații despre calcularea indicelui ROBOR. El a susținut că indicele în funcție de care sunt calculate ratele la bănci este “aranjat și trucat printr-o înțelegere între băncile comerciale, cu știința și cu implicarea directă a Băncii Naționale”.

Parlamentarul BNR a cerut Băncii Naționale a României (BNR) ca, începând de luni, să oprescă acest mecanism prin care ROBOR este “umflat artificial”.

“Vor fi audieri începând din 29 ianuarie în care vor fi invitați Mugur Isărescu să prezinte explicații și președintele Consiliului Concurenție și toți autorii implicați. Am decis să fac publice aceste informații înainte de audiere pentru că eu consider de interes public deosebit. Vreau să cer BNR ca de mâine să oprească acest mecanism artificial de calculare a ROBOR care umflă ratele românilor. ROBOR este o înțelegere între băncile comerciale, nu e nicidecum rezultatul unei piețe libere, este o înțelegere pentru a acoperi pierderile care sunt puse pe spinarea celor care au astăzi credite în lei.”, a declarat Daniel Zamfir, președinte al Comisiei economice a Senatului, într-o conferință de presă susținută duminică la sediul ALDE din Capitală.

Citește și https://dc360.ro/anaf-a-recuperat-de-la-domnul-profesor-doar-87-milioane-de-euro-din-cele-peste-60-in-dosarul-ica-mogulul-voiculescu-a-executat-fiscul-ca-i-ar-fi-poprit-prea-mult-din-pensie/

Conducerea BNR critică tranșant Guvernul. Taxa pe lăcomie afectează capacitatea băncii cnetrale de a derula politici monetare, bugetul pe 2019 lipsește iar politica fiscală și de venituri derulată de Guvern reprezintă o sursă majoră de incertitudini.

Concluziile apar în minuta ședinței de ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR care a avut loc în 8 ianuarie 2019. Care sunt principalele concluzii trase de șefii BNR? Ședința a fost prezidată de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Taxa pe lăcomie. ”Prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei”.

Politicile Guvernului, lipsa bugetului pe 2019. ”Incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanțial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 și conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019”.

Economia europeană. ”Incertitudini în creștere provin din mediul extern, în contextul încetinirii creșterii economiei zonei euro și a celei globale, și al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor financiare și de volatilitatea pieței financiare internațională. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune”.

Citește și https://dc360.ro/cna-sanctioneaza-realitatea-tv-cu-suspendarea-temporara-a-emisiei-pentru-modul-in-care-au-prezentat-violentele-de-la-10-august/