Home Posts tagged ccr

Curtea Constitutionala a amanat miercuri pronunțarea cu privire la hotararea Senatului prin care a fost ales Teodor Melescanu ca presedinte al acestei Camere.

Noul termen a fost stabilit pentru 27 noiembrie, dupa ce vom afla numele noului presedinte al Romaniei.

Sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor hotararii pentru alegerea presedintelui Senatului, formulata de 33 de senatori, a fost luata prima data in discutie in sedinta din 16 octombrie, cand CCR a dispus continuarea dezbaterilor la 30 octombrie.

Pe 10 septembrie, senatorul ALDE Teodor Melescanu a fost ales, in plen, presedinte al Senatului cu 73 voturi “pentru”, Alina Gorghiu, de la PNL, obtinand 59 de voturi.

Pe 11 septembrie, liderul ALDE, Calin Popescu-Tariceanu, anunta ca mai multi parlamentari din Opozitie au semnat o sesizare catre CCR privind modul in care Melescanu, fost ministru de Externe si membru al ALDE, a fost ales la conducerea Senatului, avand si sustinerea social-democratilor la acel moment.

Biroul Politic Executiv al ALDE a luat act, doua zile mai tarziu, de pierderea calitatii de membru in cazul lui Teodor Melescanu, Gratiela Leocadia Gavrilescu, Ion Cupa si al lui Alexandru Stefan Baisanu.

Ulterior, Melescanu a declarat ca va depune actiune in justitie privind excluderea sa din ALDE.

Citește și https://dc360.ro/stefan-ion-liberalul-cu-casa-de-910-metrii-caruia-i-a-crescut-o-mansarda-in-plus-din-greseala-fara-sa-vrea-a-fost-respins-in-comsiile-parlamnetare-controversatul-pnl-ist-era-propus-de-ludovic-la/

Curtea Constituțională arată, în motivarea la decizia privind neconstituționalitatea modificărilor aduse Codului Penal, că deși proiectul de revizuire a fost constatat neconstituțional în ansamblul său, Parlamentului îi revine obligația de a relua procesul de reexaminare conform deciziilor CCR, scrie Mediafax.

“Este evident că, în cazul constatării neconstituţionalităţii unei astfel de legi, în ansamblul ei, decizia Curţii nu poate avea ca efect încetarea procesului legislativ în privinţa respectivei reglementări, întrucât o atare consecinţă ataşată actului jurisdicţional ar fi de natură să împiedice Parlamentul în îndeplinirea obligaţiei constituţionale expres prevăzute de art.147 alin.(2). Mai mult, nici legiuitorul nu poate opta pentru abandonarea procedurii legislative iniţiate, întrucât, aşa cum s-a menţionat, o atare opţiune ar avea ca efect păstrarea soluţiei legislative declarate neconstituţionale pe calea controlului de constituţionalitate a posteriori şi, implicit, lipsirea de efecte juridice a deciziei Curţii care a stat la baza iniţiativei legislative modificatoare. (…) Parlamentului îi revine în continuare obligaţia să reexamineze legea supusă controlului, iar, în cadrul acestei proceduri, să se conformeze celor statuate atât prin prezenta decizie, cât şi prin deciziile anterioare la care Curtea Constituţională a făcut trimitere”, arată motivarea Curții Constituționale la decizia de neconstituționalitate privind modificările aduse Codului Penal.

Judecătorii CCR au constatat că Parlamentul poate modifica și alte prevederi care nu au făcut obiectul deciziei anterioare a Curții, dar numai dacă acestea sunt în strânsă legătură cu textele neconstituționale.

“Parlamentul are competenţa de a legifera doar în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării, Curtea a statuat că legiuitorul poate modifica şi alte prevederi legale, dar numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile neconstituţionale, şi, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziţii ale legii, ca operaţiune de tehnică legislativă”, potrivit sursei citate.

De asemenea, magistrații CCR au decis că punerea în acord a legii de modificare a Codului Penal se va face având în vedere atât decizia anterioară de neconstituționalitate cât și aceasta.

“Mai mult, în situaţia în care, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori se interpune o decizie a Curţii Constituţionale prin care norma în vigoare, care face obiectul intervenţiei legislative, a fost constatată neconstituţională, punerea de acord a legii, în cadrul procedurii de reexaminare, se va realiza atât cu privire la decizia pronunţată în controlul de constituţionalitate a priori, cât şi cu privire la decizia pronunţată în controlul de constituţionalitate a posteriori. Prin urmare, intervenţia ulterioară a legiuitorului nu se poate limita la eliminarea din conţinutul legii modificatoare a textelor constatate neconstituţionale, întrucât aceasta ar echivala cu păstrarea soluţiei legislative declarate neconstituţionale pe calea controlului de constituţionalitate a posteriori şi, implicit, lipsirea de efecte juridice a deciziei Curţii care a stat la baza iniţiativei legislative modificatoare. O astfel de conduită a Parlamentului ar anula obligaţia sa de punere de acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale”, potrivit motivării.

Astfel, Curtea constată că, ignorând scopul iniţiativei legislative şi decizia Curţii Constituţionale, Parlamentul a anulat scopul iniţiativei legislative, astfel cum acesta a fost formulat în expunerea de motive care a însoţit actul normativ, precum şi efectele actelor Curţii Constituţionale. Întrucât viciul de neconstituţionalitate constă în omisiunea legiuitorului de a legifera în acord cu obligaţiile constituţionale prevăzute de art.147 din Legea fundamentală, Curtea constată că acesta afectează actul normativ în ansamblul său.

Pe 29 iulie, Codul penal și Codul de procedură penală au fost declarate de CCR neconstituționale în ansamblul lor. Astfel, procesul de revizuire al Codurilor penale va trebui reluat. Curtea transmite că în cazul Codului de procedură penală Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare.

Curtea Constituțională a admis sesizările de neconstituționalitate formulate de PNL – USR și de președintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Citește și https://dc360.ro/raed-arafat-precizeza-dupa-aparitia-imaginilor-de-la-colectiv-ca-nu-avea-cum-sa-ascunda-imagini-pe-care-nu-le-avea-seful-smurd-spune-ca-va-raspunde-mai-multor-intrebari-insa-nu-acum-ci-dupa-comemor/

Capacitatea DNA a fost afectată de modificarea legilor justiției, de transferarea către Secția specială a unor cazuri de corupție, precum și de faptul că funcția de procuror-șef al DNA rămâne în continuare neocupată, caracterul temporar al numirilor interimare adaugând un element de incertitudine și vulnerabilitate. De asemenea, măsurile luate după decizia Curții Constituționale privind completurile de 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată. Concluziile se regăsesc în Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) dat publicității marți.

CONSULTĂ AICI RAPORTUL

În raportul MCV publicat marți, Comisia Europeană arată că în perioada care a trecut de la raportul din noiembrie 2018, în pofida situației extrem de dificile, instituțiile judiciare implicate în combaterea corupției la nivel înalt au continuat să ancheteze suspiciunile de corupție și să sancționeze infracțiunile de corupție la nivel înalt.

Raportul din noiembrie 2018 a constatat că principalele instituții anticorupție, în special Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), sunt în mod recurent supuse presiunilor și că există o preocupare crescândă cu privire la capacitatea acestor instituții de a-și îndeplini în continuare misiunea, ceea ce ar avea un impact negativ asupra ireversibilității luptei împotriva corupției. Deși bilanțul realizărilor în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste instituții a avut un impact nefavorabil, arată CE.

Conform raportului MCV, legile modificate ale justiției au prevăzut modificarea bruscă a cerințelor în materie de vechime în funcție, care s-a reflectat negativ asupra capacității DNA de a-și desfășura activitatea. Gestionarea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt a fost, de asemenea, afectată negativ de faptul că responsabilitatea pentru numeroase cauze a fost transferată Secției speciale, care este competentă să ancheteze nu numai infracțiunile comise de magistrați, ci și infracțiunile conexe comise de alte persoane, se mai menționează în Raportul MCV.

“Riscul identificat în noiembrie 2018 ca Secția specială să fie utilizată pentru a schimba cursul dosarelor de corupție la nivel înalt și pentru a face presiuni asupra magistraților s-a materializat”, mai spune CE în raportul MCV.

Întrucât procedura de numire a fost întreruptă, funcția de procuror-șef al DNA rămâne în continuare neocupată. Persoana numită la conducerea interimară a instituției a reușit să mențină activitatea DNA, însă caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate, mai arată sursa citată.

Măsurile luate după decizia Curții Constituționale privind completurile de 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată.

Conform Comisiei Europene, creșterea puternică a presiunii exercitate asupra ICCJ a avut un impact și asupra eficacității justiției în cauzele de corupție la nivel înalt. Concret, Curtea Constituțională a fost sesizată de guvern cu privire la două conflicte juridice de natură constituțională în care era implicată ICCJ, unul referitor la interpretarea normelor procedurale referitoare la constituirea completurilor de judecată în apel formate din 5 judecători și altul referitor la componența completurilor de judecată formate din 3 judecători în cazurile de corupție judecate în primă instanță.

“Deși deciziile Curții Constituționale nu privesc cauze care au fost deja închise, măsurile luate ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind completurile de judecată formate din 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată”, arată CE.

La începutul anului 2019, s-a analizat oportunitatea adoptării unei ordonanțe de urgență care, dacă ar fi fost adoptată, ar fi permis redeschiderea tuturor dosarelor de corupție la nivel înalt care fuseseră închise de ICCJ printr-o hotărâre definitivă din 2014 până în prezent, în cazul în care hotărârea respectivă fusese pronunțată de un complet de judecată format din 5 judecători. Cu toate că, pe fondul criticilor interne și internaționale la adresa propunerii, adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost împiedicată, ar fi important ca autoritățile române să abandoneze obiectivele urmărite printr-o astfel de măsură și să clarifice faptul că nu este nevoie să se adopte legislație care să aibă efecte asupra cauzelor încheiate, ulterioară deciziilor Curții Constituționale, reafirmându-și totodată angajamentul de a lupta în mod eficace împotriva corupției, mai spun experții CE.

Deciziile Curții Constituționale au un impact direct asupra cauzelor de corupție la nivel înalt aflate pe rolul instanțelor, putând duce la întârzieri și la redeschiderea proceselor, și chiar au permis, în anumite condiții, redeschiderea mai multor cauze definitive. Nu se pot prevedea încă pe deplin consecințele unei astfel de situații, noteză Comisia.

“Reverberațiile negative clare ale acestei situații asupra procesului de justiție au ridicat, totodată, la un nivel mai general, semne de întrebare cu privire la durabilitatea progreselor înregistrate până în prezent de România în lupta împotriva corupției – cu atât mai mult cu cât au coincis cu modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală, care nu au ținut cont de recomandarea din noiembrie 2018 privind necesitatea compatibilității cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de combatere a corupției”, adaugă Comisia Europeană în raportul MCV publicat marți.

Citește și https://dc360.ro/viorica-loveste-puternic-noaptea-mintii-la-palatul-victoria-dancila-dupa-raportul-mcv-domnul-presedinte-ar-trebui-sa-raspunda-pentru-ca-daca-imi-aduc-bine-aminte-dl-presedinte-trebuia-s/

Curtea Constituțională (CCR) a admis miercuri, parțial, conflictul dintre premier și președinte, obligându-l pe Klaus Iohannis să revoce miniștrii demiși de Dăncilă, să numească interimarii și să motiveze refuzul numirii noilor miniștri, au declarat pentru G4Media.ro surse participante la dezbateri.

Decizia a fost luată cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” (Simina Tănăsescu șii Livia Stanciu).

Pe de altă parte, judecătorii au decis, în unanimitate, că Viorica Dăncilă este obligată să vină în Parlament pentru un nou vot de încredere, după ruperea coaliției de guvernare de către ALDE, au mai precizat sursele citate.

Potrivit acestora, Curtea Constituțională a adoptat miercuri o decizie în patru puncte:

  1. Admite cererea și constată exiistența unui conflict juridic de natură constituțională între prim-ministru și președintele României, determinat de refuzul președintelui de a revoca unii miniștri precum și de refuzul tacit de numire a unor miniștri interimari;
  2. președintele urmează să emită, de îndată, decretele de revocare din funcție a minștrilor, precum și decretele de desemnare a miniștrilor interimari propuși;
  3. președintele urmează să răspundă în scris și motivat cu privire la refuzul numirii miniștrilor propuși de prim-ministru
  4. constată că nu există conflicty juridic de natură constituțională generat de refuzul președintelui de numire a miniștrilor tutelari.

Acest ultim punct a fost adoptat cu unanimitate de voturi de judecătorii CCR, decizia bazându-se pe faptul că Viorica Dăncilă a trimis propunerile de miniștri tutelari după ruperea coaliției de guvernare de către ALDE. ”Acest lucru înseamnă că Dăncilă trebuie să vină în Parlament pentru a cere un nou vot de încredere”, au explicat pentru G4Media.ro surse participante la dezbateri.

Citește și https://dc360.ro/penalilor-din-psd-le-duhneste-birchall-deputatul-mitraliera-cere-ca-ana-birchall-sa-fie-inlaturata-din-guvern-sau-exclusa-din-partid-de-ce-e-cu-statul-parale-mitraliera-blocheaza-numirea-ad/

Curtea Constituțională (CCR) a respins luni, pentru a doua oară, modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR celor două Coduri penale, urmând ca actele normative să se întoarcă din nou în Parlament, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul CCR.

Decizia a survenit într-un climat tensionat în justiție generat de cazul de la Caracal, unde au fost ucise două adolescente. Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”, o asociație profesională a procurorilor, a avertizat că, în cazul în care modificările adoptate de Parlament ale legislației penale vor trece de testul de constituționalitate, suspectul în cazul crimelor din Caracal nu va putea fi condamnat pe viață și ar putea fi eliberat condiționat  după executarea unei jumătăți  din pedeapsă.

În replică, secția de judecători a CSM a dat publicității un comunicat în care a acuzat Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” că ”invocarea unor consecințe presupus negative ale modificărilor aduse legislației penale și procesual penale nu poate reprezenta decât o distorsiune manipulatorie a faptelor și o încercare indecentă de a profita de o situație absolut critică pentru adâncirea stării de conflict din sânul societății românești”.

Pe 27 mai, înainte de reînnoirea Curții Constituționale, surse din cadrul CCR declaraseră pentru G4media.ro că cele două Coduri ar putea fi trimise din nou în Parlament deoarece senatorii și deputații din Comisia specială condusă de Florin Iordache au pus greșit în aplicare deciziile Curții, care a mai respins o dată modificările aduse celor două acte normative.

Concret, unul dintre motivele pentru ar putea fi retrimis în Parlament Codul penal este articolul referitor la prescripția faptei penale. În decizia de anul trecut prin care au respins inițial Codul penal, judecătorii constituționali au explicat că „întreruperea termenului de prescripție, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ține de natura prescripției.”

Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost respectată decizia CCR.

Ultima oară când CCR a luat în discuție Codurile penale a fost pe 26 iunie, dar o decizie pe sesizările depuse de PNL, USR și președintele Klaus Iohannis a fost amânată atunci pentru a patra oară.

La termenul precedent, de la începutul lunii iunie, dezbaterea modificărilor aduse celor două acte normative fusese amânată pentru 26 iunie, după venirea noilor judecători la CCR. ”Decizia a fost să se ocupe completul reînnoit de această speță. Cei care-și termină mandatul poate nu mai dau dovadă de interes”, au explicat sursele citate.

Curtea Constituțională a fost înnoită luna trecută cu trei noi judecători: Simina Tănăsescu, numită de președintele Klaus Iohannis, Cristian Deliorga, numit de Senat la propunerea PSD și Gheorghe Stan, numit de Camera Deputaților, tot la propunerea PSD.

Judecător raportor pe Codul penal a fost președintele Curții, Valer Dorneanu, iar pe Codul de procedură penală, fostul șef al DNA, Daniel Morar.

Pe 10 mai, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională modificările aduse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, făcute pe repede înainte de Comisia Iordache și care au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere. Ambele legi îi fuseseră transmise președintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Anterior, și PNL și USR au atacat modificările aduse celor două acte normative la Curtea Constituțională.

Reamintim că PSD și ALDE au introdus în Codurile penale modificări majore care ar echivala cu o amnistie mascată.

Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate pe 24 aprilie de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi ”pentru”, 83 ”împotrivă” și o abținere în cazul Codului de procedură penală și de voturi 180 de voturi ”pentru”, 81 ”împotrivă” și 2 abțineri. Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și de la alte partide, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeași bancă cu liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formațiunii. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.

Principalele modificări aduse Codului penal:

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:

  • De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
  • De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:

  • reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
  • reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
  • reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:

  • revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
  • în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
  • revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii

Vezi aici integral observațiile finale ale Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.

Citește și https://dc360.ro/marturisiri-terifiante-relatate-anchetatorilor-de-catre-criminalul-in-serie-gheorghe-dinca-am-violat-o-timp-pe-luiza-timp-de-trei-luni-dupa-care-am-ucis-o-la-mijlocul-lui-iulie-si-i-am-aruncat-cadav/

Curtea Constituțională a explicat joi motivele pentru care a respins inițiativele legislative prin care se propunerea interzicerea, prin Constituție, a amnistiei sau grațierii infractorilor condamnați pentru corupție, susținând că măsura ar încălca principiul egalității și ar echivala cu o suprimare a demnității umane.

Decizia a fost luată cu unanimitatea celor opt judecători prezenți. A absentat Simina Tănăsescu, fosta consilieră pe probleme constituționale a președintelui Iohannis, numită de acesta în funcția judecător CCR. Tănăsescu și-a preluat mandatul în luna iunie.

”Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii”, se arată în minuta Curții Constituționale.

CCR mai precizează că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.

”Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”, mai subliniază Curtea

Citește și https://dc360.ro/firea-ia-in-calcul-o-candidatura-la-prezidentiale-dar-din-afara-psd-analizez-eu-cu-mine-si-cu-colegii-din-tara-care-ma-sustin-ei-m-au-determinat-sa-nu-mai-fiu-atat-de-abrupta-in-decizia-de-a-nu-ma/

Interdicția amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție nu poate fi trecută în Constituție, a decis Curtea Constituțională care a analizat inițiativele de revizuire depuse de opoziție și putere după referendumul din 26 mai. Potrivit Agerpres, magistrații constituționali au decis că trebuie lăsat la latitudinea legiuitorului să stabilească pe cine amnistiază sau grațiază. 

Aceştia au amintit de dreptul preşedintelui de a acorda graţierea individuală, care se dă în primul rând pentru motive umanitare, şi au adăugat că este greşit să i se interzică preşedintelui să graţieze un condamnat pentru motive ce ţin de viaţă şi sănătate.

Curtea Constituţională a discutat, joi, pe marginea respectării dispoziţiilor constituţionale în cazul celor două proiecte de revizuire a Constituţiei depuse pentru dezbateri în Parlament de PNL-USR şi PSD-ALDE.

Potrivit art. 19 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.

Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a explicat atunci că propunerile de revizuire a Constituţiei sunt în acord cu Pactul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi semnat de partidele de opoziţie. Proiectul a fost semnat de toţi parlamentarii PNL şi USR, PMP şi 9 parlamentari de la PRO România.

Astfel, potrivit proiectului, amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de corupţie sunt interzise, graţierea individuală de către preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă, criteriul integrităţii pentru ocuparea unei funcţii publice va fi prevăzut în Legea fundamentală. Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. Potrivit aceluiaşi proiect, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi oprit, ordonanţele de urgenţă vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.

Tot la începutul lunii iulie, PSD şi ALDE au depus la Camera Deputaţilor un proiect pentru revizuirea Constituţiei, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice pentru persoanele condamnate la închisoare, precum şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.

“Prin prezenta iniţiativă legislativă propunem modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii fundamentale, în vederea instituirii interdicţiei de a se acorda graţiere individuală pentru infracţiuni de corupţie şi creării unui cadru normativ nou referitor la ordonanţele Guvernului prin care se limitează domeniile în care pot reglementa ordonanţele de urgenţă şi se extinde sfera de reglementare a controlului constituţional asupra ordonanţelor. Propunem ca Guvernul să nu poată reglementa prin ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora şi, totodată, să atribuim preşedintelui României, unuia dintre preşedinţii celor două Camere, unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori competenţa de a sesiza CCR cu privire la ordonanţe de urgenţă, precum şi la ordonanţele emise în temeiul unei legi de abilitare, pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate, în termen de cinci zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în expunerea de motive a proiectului, care a fost semnat de 140 de parlamentari de la PSD şi ALDE.

O altă modificare propusă vizează interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie.

Citește și https://dc360.ro/viorica-convoaca-marti-cex-psd-pentru-a-isi-anunta-propria-candidatura-din-partea-psd-avem-ultimele-sondaje-interne-din-interoirul-psd-firea-si-tariceanu-singurii-cu-un-scor-decent/

CCR a declarat neconstituționale prevederile din modificările legislative privind amplasarea radarelor pe vehiculele poliției pe drumurile publice, în urma reexaminării. Astfel, judecătorii au admis parțial sesizarea de neconsituționalitate a președintelui Klaus Iohannis, potrivit Mediafax.

Miercuri, plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, obiecție formulată de Președintele României.

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis să admită obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că “articolul unic [cu referire la alin.(3) şi (4) şi la eliminarea fostului alineat (12)] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este neconstituţional”.

De asemenea, judecătorii au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată privind “articolul unic [cu referire la eliminarea fostului alineat (5)] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este constituţional în raport cu criticile formulate”.

Șeful statului a trimis la CCR o obiecție de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Anterior, legea a mai fost contestată la CCR de președintele Iohannis iar judecătorii au decis că este neconstituțională.

Pe 4 iunie, Parlamentul a transmis președintelui, pentru promulgare, legea, ca urmare a procedurii de reexaminare.

“Ținând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 684/2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 50 din 18 ianuarie 2019) și având în vedere că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare și excedează limitelor deciziei menționate, considerăm că Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție”, arată sesizarea președintelui Klaus Iohannis.

Șeful statului transmite că Parlamentul a eliminat unele texte și a operat modificări fără ca acestea să fi făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate.

“Examinând legea adoptată de Parlament în forma în care aceasta a fost retrimisă la promulgare, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate deși acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și nici al controlului de constituționalitate, iar altele au fost modificate deși acestea nu au fost declarate neconstituționale și nu corespund vreunei necesități de recorelare cu celelalte dispoziții ale legii”, mai arată Klaus Iohannis în textul sesizării.

Forma anterioară controlului de constituționalitate prevedea: „Constatarea contravențiilor cu privire la faptele care încalcă dispozițiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.

CCR a constatat că: „dispozițiile art. 109 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată prin legea criticată – potrivit cărora constatarea contravențiilor cu privire la faptele care încalcă dispozițiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției – nu încalcă standardele de claritate și previzibilitate a legii, ce reprezintă o cerință de rang constituțional, astfel că nu aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității. Chiar dacă dispozițiile art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 4, lit. b) pct. 2, lit. c) pct. 3 și lit. d) pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc, pentru toate contravențiile săvârșite prin încălcarea limitelor legale de viteză, că depășirea vitezei maxime admise este «constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic», aceasta nu înseamnă că textul de lege criticat nu este clar și previzibil.”

În procedura reexaminării, Parlamentul a modificat textul legii astfel: „(3) Constatarea contravențiilor cu privire la faptele care încalcă dispozițiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.

Președintele României mai constată că Parlamentul a operat completări asupra acestui text de lege, deși acesta a fost declarat constituțional de CCR.

“Cu toate că aceste prevederi au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia nr. 684/2018 că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate, așadar modificarea acestor dispoziții s-a făcut cu depășirea limitelor deciziei Curții Constituționale. Prin urmare, în cazul de față, ca efect al depășirii de către Parlament a limitelor reexaminării, dispozițiile art. 147 alin. (2) din Constituție au fost încălcate”, potrivit sesizării.

De asemenea, potrivit Deciziei CCR nr. 33/2018, în cadrul procedurii de reexaminare, Parlamentul poate modifica și alte prevederi legale decât cele constatate ca fiind neconstituționale numai dacă acestea sunt legate cu dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale, pentru a asigura caracterul unitar al legii.

Șeful statului mai semnalează și faptul că aceleași critici sunt aplicabile și în ceea ce privește modul în care s-au pus de acord cu decizia dispozițiile articolului unic, cu referire la modificarea alin. (4) al art. 109 din Ordonanța de urgență nr. 195/2002, din legea în forma anterioară controlului de constituționalitate.

Acesta prevedea: „(4) Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționați vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive, conform alin. (1)”.

Curtea a constatat că „formularea dispozițiilor art. 109 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată prin legea criticată, este clară, întrucât poziționarea vizibilă se referă la autovehiculele pe care se instalează dispozitivele destinate măsurării vitezei, fără ca vizibilitatea autovehiculelor respective să fie raportată în vreun fel la distanțele de 500-1.000 m față de radar (în cazul amplasării dispozitivelor radar în localitate), respectiv de 2.000-4.000 m (în cazul amplasării acestora în afara localității), aceste distanțe fiind prevăzute, în mod expres, de legea criticată cu privire la postarea panourilor de atenționare privind prezența dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere, precum și a dispozitivelor radar tip pistol”.

În procedura reexaminării, Parlamentul a modificat textul alin. (4) al art. 109 din Ordonanța de urgență nr. 195/2002, în sensul următor: „(4) Constatarea contravențiilor cu privire la faptele care încalcă dispozițiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.” (4) Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive, conform alin. (l) și care nu sunt amplasate în locuri vizibile”.

De asemenea, în legea criticată lipsesc dispozițiile cuprinse la articolul unic referitoare la modificarea alin. (5) și (12) ale art. 190 din Ordonanța de urgență nr. 195/2002, astfel cum acestea erau prevăzute în legea adoptată în prima fază, anterior deciziei CCR.

Legea prevedea: “(5) Autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar pot fi utilizate staționar sau în mișcare. (12) Pentru amenzile contravenționale în cuantum de până la 20 puncte-amendă, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege”.

Curtea obliga Parlamentul să reexamineze dispozițiile legii în limitele deciziei.

“Învederăm că prevederile alin. (5) și (12) ale art. 190 din Ordonanța de urgență nr. 195/2002 nu au făcut nici obiectul sesizării de neconstituționalitate a Președintelui României și, evident, nici al controlului de constituționalitate. Așadar eliminarea acestor dispoziții s-a făcut cu depășirea limitelor deciziei Curții Constituționale. Prin urmare, în cazul de față, ca efect al depășirii de către Parlament a limitelor reexaminării, dispozițiile art. 147 alin. (2) din Constituție au fost încălcate”, mai notează Iohannis.

Camera Deputatilor a adoptat decizional, pe 14 mai, legea care interzice amplasarea aparatelor radar în locuri de unde nu sunt vizibile pe drumurile publice, cu 186 voturi “pentru” și 21 “împotrivă”.

Deputații au votat Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.684 din 6 noiembrie 2018.

La data de 27 iulie 2018, Președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, solicitând instanței constituționale să constate că Parlamentul a adoptat această lege cu nerespectarea dispozițiilor consacrate de art. 1 alin. (5), art. 21 și art. 22 alin. (1) din Legea fundamentală.

Citeşte şi https://dc360.ro/sondaj-curs-prezidentiale-gabi-de-la-primarie-e-prima-cu-aproape-50-pe-locul-2-la-diferenta-de-3-procente-e-klaus-iohannis-fosta-sefa-dna-laura-codurta-kovesi-e-pe-locul-3-foarte-aproape-presedin/

Procesele inculpaţilor de la Înalta Curte – condamnaţi de completuri de 3 judecători nespecializate pe corupţie şi care nu au o sentinţă defintivă dată de completurile de 5 judecători (cum e cazul lui Liviu Dragnea) – se vor rejudeca de la zero, de această dată de completuri de 3 judecători specializate pe corupţie, a explicat pentru G4media.ro Adrian Toni Neacşu, avocatul care a iniţiat demersurile care au condus la deciziile CCR privind compunerea nelegală a completurilor de 3 judecători şi de 5 judecători.

Aceasta înseamnă că inculpaţi precum Darius Vâlcov sau familia Cosma scapă de condamnările primite la fond. În februarie 2018, Vâlcov a fost condamnat la 8 ani cu executare de un complet de 3 judecători al ICCJ nespecializat pe corupţie.

Fostul preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, a primit tot 8 ani cu executare şi fiul lui, fostul deputat PSD, Vlăduţ Cosma, a primit 5 ani, tot din partea unui complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie.

De asemenea, fiica fostului baron PSD, deputata Andreea Cosma, a fost condamnată în decembrie anul trecut la 4 ani de închisoare tot de către un C3 nespecializat pe corupţie.

„Toţi cei care acum sunt în faza de apel vor cere Completului de 5 judecători să caseze condamnarea de la fond de la completul de 3 judecători pe motiv că a fost dată de un complet nespecializat pe corupţie, iar C5-ul va trebui să admită în baza deciziei CCR de azi”, a explicat avocatul Neacşu.

Comunicatul ofical al CCR

  • ”Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a transmis ulterior Curtea Într-un Comunicat de presă.

Udrea, Bica, Şova, într-o situaţie similară

O situaţie cel puţin interesantă este în cazul Elenei Udrea, Alinei Bica, lui Dan Şova şi Constantin Niţă. Condamnările lor definitive au fost deja anulate ca urmare a deciziei CCR din noiembrie anul trecut care a constatat compunerea nelegală a Completurilor de 5 judecători.

Acum, ei beneficiază şi de a doua decizie CCR care a constatat şi compunerea nelegală a completurilor de 3 judecători.

Ponta şi Draghici, achitaţi de C3-uri compuse nelegal

Şi procesele inculpaţilor achitaţi de completurile de 3 judecători nespecializate pe corupţie ar trebuie să se rejudece de la zero. În această situaţie este fostul premier, Victor Ponta, şi fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare.

Intervine prescripţia

„Toţi aceşti inculpaţi nu scapă, procesele lor se vor rejudeca de la zero. Este însă posibil să intervină prescripţia specială pentru că unele fapte au fost comise în urmă cu foarte mult timp”, a explicat avocatul Adrian Toni Neacşu.

Citeşte şi https://dc360.ro/ccr-ii-da-dreptate-lui-iordache-curtea-constitutionala-a-admis-conflictul-dintre-parlament-si-iccj-privind-completurile-specializate-pe-coruptie-usr-printre-cei-care-ar-putea-scapa-se-numara-darius/

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) pe tema constituirii completurilor specializate in cazurile de coruptie, obiectie facuta de Florin Iordache.

Potrivit unor surse Ziare.com, decizia de admitere a fost luata cu 5 voturi “pentru” si 4 “impotriva”. Impotriva au votat Livia Stanciu, Simina Tanasescu, Daniel Morar si Mona Pivniceru.

Cine scapa

Concret, intra sub incidenta deciziei CCR cauzele judecate pana la 1 ianuarie 2019, in masura in care nu au fost solutionate definitiv.

Intr-o reactie rapida, cei de la USR au declarat ca decizia Curtii este o “lovitura devastatoare” care ii scapa pe “infractorii din partidele de la putere” de raspunderea penala.

Cei de la USR arata si cine ar putea fi beneficiarii:

“De decizia de astazi a CCR ar putea beneficia toti cei judecati si condamnati pentru fapte de coruptie de un complet de trei judecatori in perioada 2003-2019. Pe lista se afla Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni de inchisoare in dosarul angajarilor fictive de la Protectia Copilului Teleorman, Darius Valcov, condamnat in prima instanta la 8 ani de inchisoare cu executare, Viorel Hrebenciuc, condamnat in prima instanta la 2 ani de inchisoare cu executare, Radu Mazare, condamnat definitiv la 9 ani de inchisoare, baronul de Constanta Nicusor Constantinescu, condamnat definitiv la 5 ani de inchisoare, Dan Sova si multi altii”, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.

Surse citate de Ziare.com sustin insa ca din aceasta lista ar lipsi Liviu Dragnea pentru ca decizia CCR nu va produce in cazul sentintei sale definitive.

Aceasta a fost a 6-a oara cand sesizarea a fost discutata de magistratii CCR, insa pana acum au tot amanat.

Si la sedinta de azi sefa Inaltei Curti, Cristian Tarcea, a ridicat mai multe exceptii, legate de schimbarea componentei CCR, a judecatorului raportor, a sefului Camerei Deputatilor si a sesizarii CJUE.

Cristina Tarcea sustine ca primele concluzii care au fost puse in acest caz, au fost sustinute in fata altui Plen, iar intre timp s-a schimbat componenta CCR. In plus, a fost schimbat judecatorul raportor din acest caz. Tarcea spune ca magistratul asistent i-a spus ca noul judecator raportor este presedintele CCR, Valer Dorneanu, si a invocat o exceptie, potrivit careia presedintele CCR nu poate fi judecator raportor, cu atat mai mult cu cat nu si-a insusit raportul anterior.

Sefa ICCJ a ridicat si o alta exceptie, a lipsei inadmisibilitatii. Ea arata ca exceptia a fost ridicata in dosarul fostului presedinte al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea. Cum acesta nu putea sa faca sesizarea, deoarece “era intr-un vadit conflict de interese”, sesizarea a fost facuta de vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache.

Intre timp s-a schimbat conducerea Camerei Deputatilor, sa faceti o adresa la Camera Deputatilor, sa vedem daca isi insuseste sesizarea formulata de vicepresedintele Camerei Deputatilor“, a solicitat Tarcea.

Camera Deputatilor este condusa in acest moment de Marcel Ciolacu (PSD, care l-a inlocuit pe Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare).

Nu in ultimul rand, Cristina Tarcea a mai aratat ca un complet de 5 judecatori a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la deciziile CCR, daca acestea incalca legislatia europeana in cazul deciziilor privind componenta completurilor de judecata. Cristina Tarcea citeste si alte decizii ale instantelor din Romania, care au sesizat CJUE cu privire la deciziile CCR.

In schimb, vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, a cerut respingerea exceptiilor ridicate de sefa Inaltei Curti, pentru ca, a zis el, este clar ca nu a reprezentat punctul personal de vedere, ci pe cel al Camerei, in momentul in care a sesizat CCR cu acest caz.

“Poate CJUE sa ne spuna ca niste prevederi dintr-o lege in vigoare nu trebuiesc respectate?”, intreaba retoric Florin Iordache.

Magistratii CCR i-au dat dreptate lui Iordache.

Citeste si https://dc360.ro/ccr-ii-da-dreptate-lui-iordache-curtea-constitutionala-a-admis-conflictul-dintre-parlament-si-iccj-privind-completurile-specializate-pe-coruptie-decizia-nu-are-niciun-efect-asupra-dosarului-in-care/