Home Posts tagged Kovesi

Laura Codruta Kovesi vorbit pentru prima dată în Parlamnetul European din pozitia de sefă a Parchetului European despre cum va funcționa noua instiuție. Fosta șefă DNA spune că își dă seama că așteptările sunt foarte mari dar spune ca se bazează pe experinta de procuror căpătată în țară. Kovesi a vorbit si despre atribuțiile instiuției pe care o conduce și a venit cu câteva recomandări pentru ca instiuția să poată lucra la un nivel cât mai performant.

Declaratiile Laurei Codrta Kovesi de la Parlamentul European:

”Transformarea Parchetului în realitate nu va fi sarcină ușoară (..) Pe baza experienței mele în lupta anticorupție la nivel înalt și a fraudelor financiare, ne vom confrunta cu oameni puternici și periculoși. Din acest motiv, doresc ca Parchetul European să fie o instituție cu adevărat independentă, eficientă și puternică, o instituție în care cetățenii să aibă încredere”, a le-a mai spus Kovesi europarlamentarilor.

Șefa Parchetului European a făcut aceste declarații în timpul unei audieri în comisia LIBE pe tema luptei anticorupție și crimei organizate.

Redăm mai jos discursul integral al Laurei Codruța Kovesi

Adoptarea regulamentului de instituire a Parchetului European este o realizare istorică. EPPO este un pas major în integrarea sistemului judiciar în UE, rezultatul a peste 20 de ani de eforturi, convingeri și negocieri.

Este o mare onoare pentru mine să fiu primul procuror șef european. Știu că așteptările cetățenilor europeni sunt foarte mari. Pe baza experienței mele anterioare, cred că există un set comun de cerințe pentru a fi eficiente în combaterea corupției: independența sistemului judiciar, o structură specializată pentru investigarea corupției, o legislație care oferă instrumente eficiente, recuperarea daunelor și a veniturilor infracțiunii, prevenire, educație, schimbarea mentalităților, creșterea încrederii publicului în instituțiile care au roluri în combaterea sau prevenirea corupției.

Sunt, fără doar și poate, mai mulți actori și instrumente prin intermediul cărora se poate lupta împotriva corupției și crimei organizate la nivel național, european și internațional. Îmbrățișez ideea unei abordări strategice pentru că munca noastră poate să aibă un real efect de durată doar dacă acțiunile noastre sunt coerente și consistente.

Trebuie să știm foarte bine ce vrem să obținem, să ne asigurăm că avem mijloacele corespunzătoare prin care putem face asta și, apoi, să ne implementăm strategia cu consecvență. În orice caz, principala întrebare este cine este responsabil pentru această abordare strategică. 

Odată ce va deveni operațional, Parchetul European va trebui să investigheze eficient fraudele și să urmărească recuperarea prejudiciilor. În orice caz, nu vom putea reduce fraudarea banilor europeni doar prin anchete și condamnări. Avem nevoie de prevenție.

Rolul indirect al Parchetului European va fi să furnizeze analize referitoare la tiparele infracțiunilor săvârșite și la modurile lor de operare. Aceste analize pot duce la identificarea principalelor vulnerabilități și riscuri în procedurile de folosire a fondurilor europene.

Analizele ne vor ajuta să identificăm cum putem dezvolta mai departe aceste proceduri astfel încât să evităm astfel de fraude. Prin urmare, Parchetul European poate îmbunătăți prevenția fraudării prin informarea celorlalte organisme europene.

Derularea coordonată a investigațiilor în toate statele membre care face parte din EPPO va necesita un schimb rapid de informații. Este necesară, deci, dezvoltarea unei relații foarte strânse cu Europol, OLAF și Eurojust.

În conformitate cu dispozițiile din regulament, vom conveni asupra modalităților de lucru. De asemenea, vom conveni asupra modalităților de cooperare cu țările terțe, organizațiile internaționale și statele membre neparticipante.

Până atunci, singura mea recomandare va fi de natură generală: trebuie să acționăm constant și coerent, cu toții. În practică, aceasta înseamnă că: EPPO va trebui implicat ori de câte ori există suspiciunea că bugetul UE este fraudat. În acest context, EPPO are un interes important în a discuta termenii pentru cooperarea reciprocă cu Curtea de Conturi Europeană. EPPO ar trebui implicat în mod sistematic și în definire, precum și în implementarea strategiilor antifraudă la nivelul UE și, dacă este cazul, la nivel național.

Citește și https://dc360.ro/ministrul-educatiei-monica-anisie-despre-rezuktatelel-pisa-scopul-testatrii-pisa-este-sa-ne-comparam-cu-noi-insine-sa-ne-comparam-longitudinal-cu-noi-si-cu-rezultatele-anterioare-eu-as-spune-ca-rez/

Laura Codruţa Kovesi, care îşi va prelua în noiembrie funcţia de procuror-şef european, atrage atenţia, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, că nu ar trebui aşteptate rezultate imediate din partea instituţiei pe care o va conduce, Parchetul Public European (EPPO), în ce priveşte combatarea fraudelor şi a corupţiei care afectează bugetul Uniunii Europene, transmite Agerpres.ro.

‘Cred că vor fi aşteptări mari odată ce instituţia va începe să lucreze efectiv la cazuri’, afirmă Kovesi, în interviul transmis luni.

‘Cred însă că oamenii trebuie să înţeleagă că rezultate credibile vor veni în doi, trei ani, odată ce vor începe să vină deciziile finale de la instanţe’, atrage ea atenţia.

Kovesi, care îşi va începe probabil noul rol pe 4 noiembrie, dă asigurări că nu va fi intimidată de presiuni din partea nimănui.

‘Va exista, cu siguranţă, presiune, odată ce anchetele încep, asupra instituţiei şi procurorilor, să nu uităm că oamenii care folosesc fonduri europene sunt în general oameni de afaceri, unii dintre ei foarte puternici’, spune ea.

‘Dar sunt extrem de bine antrenată pentru aceasta, nu sunt câtuşi de puţin îngrijorată de acest lucru’, adaugă ea.

Uniunea Europeană lucrează la adoptarea unui buget pe 2020 de aproape 160 miliarde de euro.

La nivelul UE au fost pierdute aproape 9 miliarde de euro prin fraude în perioada 2002-2016, conform unui raport din 2019 al Curţii Europene de Conturi.

EPPO, la care au aderat 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii, urmează să fie lansat în 2020 şi va fi responsabil cu anchetarea şi aducerea în faţa justiţiei a cazurilor de fraude transfrontaliere în interiorul UE, în special cele de după noiembrie 207.

O mare parte din eficacitatea EPPO va depinde de capacitatea Laurei Kovesi de a convinge statele membre să pună la dispoziţie procurorii şi resursele de care are nevoie instituţia.

Kovesi va conduce EPPO de la sediul central din Luxemburg, împreună cu câte un procuror european din fiecare stat membru. Anchetele vor fi conduse de procurori delegaţi la nivel naţional.

Numărul acestora va fi stabilit prin negocieri cu miniştrii de justiţie şi procurorii generali din statele membre.

Potrivit Laurei Kovesi, estimarea numărului de potenţiale cazuri pe care le va instrumenta EPPO şi a numărului de procurori necesari în fiecare stat constituie priorităţi imediate.

‘Este posibil ca, în unele state, dorinţa de a avea mai mulţi procurori să fie mai mare, poate că alte state nu vor dori să aibă atât de mulţi’, spune Kovesi. ‘Vor exista, cu siguranţă, discuţii şi negocieri pentru rezolvarea acestei probleme’, adăugă ea.

Viitoarea şefă a EPPO mai spune că nu intenţionează să-şi schimbe stilul de viaţă la Luxemburg. ‘Este pentru ceea ce am candidat, ceea ce mi-am dorit’, afirmă ea.

‘Deocamdată, principala mea preocupare este să asigur că instituţia dispune de bugetul şi resursele de care are nevoie pentru a funcţiona’, mai spune ea în interviul pentru Reuters citat de Agerpres.ro.

Citește și https://dc360.ro/viorica-si-a-varsat-toti-nervii-pe-ponta-luni-seara-la-ciutacu-ma-acuza-ca-am-facut-blat-cu-iohannis-in-conditiile-in-care-presedintele-nu-mi-a-numit-ministrii-in-guvern-ponta-si-a-dat-demisia-din-f/

Laura Codruța Kovesi afirmă, într-un interviu pentru ziare.com, că ar semna din nou protocolul cu SRI dacă ar fi în 2009 cu diferența că acum l-ar trimite la CSM pentru o opinie. ”Protocolul trebuia incheiat. Pana la aparitia lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise”, a explicat Kovesi, în primul interviu acordat în calitate de procuror șef al parchetului European.

Fragmentul despre protocolul cu SRI:

”Nu a fost ceva nelegal, din punctul meu de vedere. Daca a fost bine sau nu ca protocolul a fost clasificat? Acest lucru nu mi s-a parut o problema in 2009, acum poate ca l-as trimite la CSM pentru o opinie. Dar protocolul trebuia incheiat. Pana la aparitia lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise.

Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar si CSM nu a avut nicio problema. Dupa 10 ani, orice reevaluezi poti spune ca ai fi facut mai bine sau mai putin bine. Dar, din punctul meu de vedere, nu e nimic rau ca un conducator de institutie sa faca un acord de lucru, ca se numeste protocol sau altfel.

Rep: Ceea ce se imputa e ca procurorii erau subordonati ofiterilor SRI.

Nu e nicio dispozitie in acest sens in protocol. Exista o dispozitie care spunea ca, atunci cand primeai o informare de la SRI, comunicai daca in baza ei a fost constituit un dosar si cereai orice informatii mai primeau in continuare sau, dimpotriva, comunicai ca informatia ta nu a fost buna si nu mai intereseaza subiectul. Asta, desigur, pe scurt.

Nu am auzit vreun procuror sa imi spuna ca un ofiter SRI i-ar fi dat dispozitii. Fiecare a lucrat cu ce institutie a considerat ca-i foloseste. Au fost procurori care nu lucrau cu SRI, ci cu Directia de Informatii a MAI. Nu am avut nicio problema. Rolul meu ca sef era sa le pun la dispozitie resursele, rolul lor era sa-si faca treaba.

Kovesi a explicat detaliile functionarii acestei noi institutii pe care trebuie sa o creeze practic de la zero: cine va ancheta si ce infractiuni, cand vor incepe investigatiile. Totodata, Laura Codruta Kovesi s-a referit si la sistemul judiciar românesc”

Principalele declaratii din interviu:

– Revocarea mea nu a fost o chestiune personala. A fost lupta impotriva unui simbol. S-a declansat o demobilizare intre colegii care lucrau in DNA.

– Poate ca e momentul ca toate persoanele cu responsabilitati in Justitie sa se aseze la aceeasi masa, sa existe mai multa unitate, mai mult dialog.

– In DNA nu a existat o sectie de investigare a magistratilor.

– Sesizarile din oficiu au fost foarte putine. Devenise un fenomen: oamenii implicati in proceduri faceau plangeri impotriva celor care ii anchetau sau ii judecau.

– Majoritatea motivarilor in cazul achitarilor nu au fost bazate pe greseli ale procurorilor DNA, ci pe dezincriminari, pe modul de interpretare a unor dispozitii legale.

– Daca ar fi sa o iau de la capat, as semna din nou protocolul cu SRI, poate ca l-as trimite la CSM pentru o opinie.

– La CEDO nu am cerut bani, nici macar cheltuieli de judecata, astept un raspuns care sa lamureasca statutul procurorilor in Romania.

– Regret ca tatal meu nu mai e in viata si nu ne putem bucura impreuna de faptul ca sunt procuror sef european. I se datoreaza in mare parte ceea ce am obtinut.

Rep: In Romania se stie putin despre Parchetul European (EPPO). Va fi acesta un fel de DNA european?

Laura Codruța Kovesi: Nu as spune asta, pentru ca difera si organizarea, si competentele celor doua institutii. Rolul EPPO va fi sa faca investigatii in privinta fraudelor cu fonduri europene de peste 10.000 de euro, fraude financiare, in special fraude cu TVA, dar peste valoarea de 10 milioane de euro.

La EPPO nu vom investiga fapte de coruptie decat daca ele sunt in legatura cu una dintre faptele amintite anterior.

Ca mod de organizare, EPPO nu va avea o politie proprie, asa cum are DNA. Va avea procurori din cele 22 de state UE care participa la EPPO.

Rep: In fiecare tara vor exista procurori ai EPPO?

LCK: Da. Va exista o structura centrala la Luxemburg, care va fi formata din procurorul sef european, doi procurori sefi adjuncti si ceilalti procurori europeni. Fiecare stat membru va trimite cate un procuror european. A fost si in Romania o procedura, au fost desemnati trei candidati, comisia tehnica alge unul dintre ei sau stabileste ordinea candidatilor, dupa care Consiliul numeste cate un procuror din fiecare tara. Toti procurorii si procurorul sef european vor forma colegiul EPPO, care va lua deciziile importante.

La nivel teritorial, in fiecare stat membru vor fi procurori europeni delegati, care vor efectua investigatiile, in conformitate cu legislatia nationala si competenta atribuita EPPO.

Procurorii nationali vor fi coordonati de camere permanente alcatuite din trei procurori europeni. Camera permanenta va coordona investigatiile si va putea sa dea instructiuni procurorilor: cand sa inceapa o investigatie, cand sa o inchida, vor verifica anumite acte in cursul investigatiei si vor decide asupra trimiterii sau netrimiterii in judecata a persoanelor cercetate.

Rep: Deci o camera permanenta alcatuita din, sa zicem, procurorul roman, cel francez si cel sloven va coordona ancheta procurorului din, sa zicem, Germania?

LCK: Da. Cazurile vor fi inregistrate in sistemul electronic, ele vor fi repartizate aleatoriu camerelor. Trei procurori din tari diferite vor supraveghea investigatia care se face in a patra tara.

Citește și https://dc360.ro/lista-finala-de-minstrii-cu-care-ludovic-a-mers-la-cotroceni-si-se-va-prezenta-si-in-parlament-raluca-turcan-vicepremier-catalin-preodoiu-fost-ministru-al-justitiei-in-timpul-guvernarii-pdl-iste-v/

Desemnarea Laurei Codruța Kovesi ca prim șef al parchetului european ce va ancheta fraudele la nivelul UE, începând de anul viitor, este un ”epilog fericit”, scrie Nouvel Observateur.

Publicația notează că Laura Codruța Kovesi este un jurist român, o ”personalitate incontestabilă”, iar nominalizarea ei pentru conducerea parchetului care va lupta împotriva marii criminalități transfrontaliere este un test pe care Uniunea Europeană l-a trecut cu succes, de la începutul anului și până acum.

Publicația mai amintește că Laura Codruța Kovesi a ocupat funcția de procuror șef al DNA, din care a fost înlăturată în urma unei bătălii politice interne, fără precedent, duse împotriva ei de către guvernul de la București.

Pe 24 septembrie, președintele Comisiei LIBE, Juan F. Lopez Aguilar, a anunțat un acord final între Consiliu și Parlamentul European în privința desemnării lui Kovesi ca primul procuror european.

În urma acordului, președintele Comisiei pentru libertăți civile Juan Fernando López Aguilar (S&D, ES) a declarat, citat într-un comunicat al Parlamentului European: „Doamna Kövesi este alegerea perfectă pentru funcția de procuror-șef european. Are competențe profesionale desăvârșite. Mai mult, România nu deține pentru moment niciun post cheie la nivel european, iar doamna Kövesi va deveni una dintre femeile-lider ale Uniunii.”

Acordul asupra numirii doamnei Kövesi ca procuror-șef trebuie formalizat acum de către Parlament și Consiliu.

Parchetul European (EPPO), care se așteaptă să fie operațional la sfârșitul anului 2020, va fi o instituție independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a infracțiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupția sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracțiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.

Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda și Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg si va fi compus dintr-un procuror-șef și un colegiu de procurori din toate țările participante. Aceștia vor coordona investigațiile curente desfășurate de către procurorii delegați în fiecare stat participant.

Citește și https://dc360.ro/presedintele-caamerei-deputatilor-marcel-ciolacu-vede-si-partea-plina-a-paharului-motiunea-trece-cu-233-de-voturi-psd-nu-are-aceasta-suma-de-233-de-parlamentari-asta-este-o-veste-proasta-vestea-bu/

Procurorul general Bogdan Licu a atacat cu apel decizia Judecătoriei Slatina care i-a permis Sorinei, fetița de 8 ani luată cu mascații de la fosta asistentă maternală, să plece din țară, în Statele Unite, împreună cu părinții adoptivi. Judecătoria Slatina respinsese solicitarea lui Licu de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale prin care fetei să îi fie interzis să părăsească țara.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Judecătoriei Slatina, judecătorul Ana Maria Lixandru, citat de Agerpres, documentul prin care procurorul general a făcut apel la decizia instanţei a fost transmis marţi, prin fax, iar dosarul va fi judecat la Tribunalul Olt.

În 18 iulie, magistraţii Judecătoriei Slatina au respins solicitarea procurorului general de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale prin care să fie interzisă părăsirea teritoriului României de către Sorina, fata adoptată de soţii Săcărin. La câteva zile după soluţia dată de Judecătoria Slatina, Sorina, împreună cu părinţii adoptivi, a plecat din România.

Dosarul a ajuns la Judecătoria Slatina după ce competenţa soluţionării cauzei a fost declinată către această instanţă, pe 10 iulie, de magistraţii de la Tribunalul Olt, unde a fost strămutat prin decizie a Curţii de Apel Craiova. Dosarul s-a plimbat, de altfel, prin câteva instanțe, solicitarea inițială fiind făcută de către procurorul general la Tribunalul Mehedinţi.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a contestat în instanţă și decizia judecătorilor prin care fetiţa din Baia de Aramă a fost dată spre adopţie. Curtea de Apel Craiova a respins, pe 5 iulie, cererea procurorului general prin care se solicita suspendarea adopţiei în cazul fetiţei. Aceeaşi instanţă a decis, pe 11 iulie, să respingă cererea procurorului general de revizuire a adopţiei Sorinei, aceasta urmând să rămână în continuare la soţii Săcărin, cu dublă cetăţenie, română şi americană, care au adoptat-o.

Sorina a fost luată, pe 21 iunie, de către procurorul de caz din locuinţa familiei asistentei maternale din Baia de Aramă, unde locuia de la vârsta de un an şi două luni. Procurorul, însoţit şi de un psiholog şi un asistent social de la DGASPC Dolj, a descins cu mascaţii la familia respectivă pentru a face o percheziţie domiciliară, pe motiv că fetiţa era adoptată de familia din Craiova care are şi cetăţenie americană, printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Craiova, iar asistentul maternal nu mai avea dreptul să o deţină pe Sorina. Potrivit presei locale, asistentei maternale i s-a desfăcut contractul de muncă, iar autorităţile au considerat că fata stă ilegal la domiciliul acesteia.

Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a dispus începerea urmăririi penale pentru purtare abuzivă în cazul procuroarei Maria Piţurcă de la Parchetul Curţii de Apel Craiova, cea care ar fi bruscat-o pe Sorina, fetiţa de opt ani din Baia de Aramă, în timp ce copilul era ridicat din casa asistentului maternal pentru a fi dat spre adopţie, potrivit unor surse judiciare.

Citește și https://dc360.ro/dumitru-buzatu-ii-plange-de-mila-colegului-moga-ministrul-demisionar-de-la-interne-baronul-de-vaslui-e-insa-din-nou-neinteligibil-nu-cred-ca-trebuia-sa-si-dea-demisia-nu-cred-ca-nevinovat/

Parlamentul European susține în continuare candidatura Laurei Codruța Kovesi pentru șefia Parchetului European, potrivit unui comunicat al PE. 

„La cererea Conferinței președinților Parlamentului European, președintele David Sassoli va trimite în orele următoare o scrisoare Consiliului pentru reafirmarea sprijinului deplin al Parlamentului pentru Laura Codruţa Kovesi ca procuror șef european”, se arată în acest comunicat.

“Înaintea reuniunii informale a miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne de la Helsinki, Parlamentul dorește să reafirme angajamentul față de Laura Codruţa Kovesi drept candidat al Parlamentului European pentru postul de procuror șef european. Este esențial ca anchetele și urmărirea penală a prezumtivelor infracțiuni împotriva bugetului UE, a corupției sau TVA transfrontalieră să fie asigurate cât mai rapid posibil”, a declarat David Sassoli, președintele PE.

Potrivit reglementărilor europene, șeful Parchetului European este desemnat de comun acord de Parlamentul European și de Consiliu, pentru un mandat de 7 ani. Decizia Consiliului (statele membre) se ia prin majoritate simplă.

Acest anunț vine după ce, cu două zile în urmă, Dacian Cioloș, liderul grupului parlamentarilor europeni Renew Europe, a anunțat că Franța o va susține pe Laura Codruța Kovesi pentru șefia Parchetului European, în locui lui Jean-François Bohnert, care va conduce parchetul anticorupție francez.

Citește și https://dc360.ro/ccr-explica-de-ce-nu-poate-interzice-amnistia-si-gratierea-in-constitutie-curtea-a-statuat-ca-o-interdictie-constitutionala-prestabilita-in-privinta-vocatiei-cetatenilor-care-au-savarsit-o-anumita-ca/

Laura Codruța Kovesi a vorbit într-un interviu la BBC despre candidatura sa la șefia viitorului Parchet European, fostul procuror-șef anticorupție afirmând că aceasta este importantă nu doar pentru ea personal, ci și pentru colegii săi și întreg sistemul judiciar din România. „Pentru că putem dovedi, eu și colegii mei, că prin această candidatură putem obține ceva pentru țara noastră și putem face ceva pentru ca munca noastră să continue”, a spus ea.

Fosta șefă DNA Laura Codruța Kövesi a explicat pentru postul public de televiziune britanic de ce vrea să devină primul procuror-șef al Uniunii Europene și de ce chiar Guvernul din propria țară încearcă să-i blocheze candidatura pentru acest post, notează BBC.

„Am încercat mereu să îmi fac cât mai bine munca. Am fost procuror timp de 24 de ani. Am 46 de ani, deci mai bine de jumătate din viața mea am fost procuror. Am fost procurorul general al României și apoi procurorul-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, o structură specializată pentru combaterea corupției la nivel înalt”.

Care consideră a fi cea mai mare realizare: „Toate cazurile au fost importante pentru noi, dar trebuie să spun că în cei cinci ani în care am condus DNA am anchetat peste 68 de înalți demnitari – minștri, foști miniștri, 39 de deputați, senatori, secretari de stat, primari, președinți de consilii județene, deci toate aceste cazuri au fost importante”.

Despre cei anchetați de DNA, Kovesi spune că au fost oameni din întreg spectrul politic: „I-am investigat pentru că erau demnitari și funcționari publici, nu pentru că erau membri ai unor partide politice”.

Despre politicienii social-democrați care sunt foarte critici la adresa sa și condamnarea liderului lor Liviu Dragnea, pentru corupție, Kovesi a explicat: „Da, Guvernul nu m-a susținut pentru această candidatură, dar asta nu e important pentru mine, nu mă așteptam să am sprijinul lor, nu am vrut sprijinul lor”. „Da, dl Dragnea a fost implicat în două cazuri (de corupție), a fost condamnat (definitiv) de două ori, dar pentru mine acestea au fost cazuri ca oricare altele”.

Și-a asumat astfel, ca șefă DNA, niște riscuri destul de mari? „Da, pot spune că în această poziție tot timpul există un risc. Pentru că am investigat oameni care au deținut funcții înalte, oameni bogați, cu mulți bani, iar riposta lor a fost mai mare decât de obicei – încercând să ne intimideze pe noi procurorii și pe familiile noastre”.

S-a simțit vreodată personal amenințată? „Am primit o mulțime de amenințări”, a răspuns Kovesi, amintind și de cazul Black Cube.

„Dacă vorbim despre corupția din România, sunt câteva lucruri importante de menționat. În urmă cu 12 ani corupția era un fenomen generalizat; era ceva obișnuit pentru cineva să dea mită unui funcționar public, de exemplu. Dar după ce am devenit membri ai Uniunii Europene, cred că lupta împotriva corupției a început cu adevărat în România. Mentalitățile s-au schimbat”.

„În urmă cu doi ani, când Guvernul a încercat să schimbe legislația pentru a dezincrimina unele infracțiuni, precum abuzul în serviciu, au avut loc proteste masive în România, peste jumătate de milion de oameni au ieșit în stradă pentru a susține statul de drept, pentru a susține lupta anticorupție. Asta ne-arată că mentalitățile în România s-au schimbat. Sper că activitatea noastră, a echipei de la DNA, a jucat un rol important în această schimbare”.

„Această candidatură e foarte importantă nu doar pentru mine personal, este importantă totodată și pentru colegii mei, pentru întreg sistemul judiciar, cât și pentru țara mea. Pentru că în acest moment independența sistemului de justiție din România este sub asalt. Putem dovedi, eu și colegii mei, că prin această candidatură putem obține ceva pentru țara noastră și putem face ceva pentru ca munca noastră să continue”, a susținut Kovesi la BBC.

Citește și https://dc360.ro/video-rusia-aproximativ-2-000-de-protestatari-s-au-adunat-in-centrul-moscovei-si-au-cerut-alegeri-corecte-manifestantii-acuza-comisia-electorala-a-federatiei-ruse-ca-blocheaza-intentionat-candidatur/

Premierul Viorica Dăncilă nu exclude susținerea Codruței Kovesi în funcția de procuror-șef european, președintele PSD declarând, vineri, la Galați, că o decizie în acest sens va fi luată în forurile statutare ale partidului, informează Mediafax.

Întrebată dacă s-a schimbat ceva în ceea ce privește susținerea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror european, premierul Viorica Dăncilă a spus că nu a discutat acest subiect și nu vrea să vină cu o părere personală, o decizie urmând să fie luată în forurile statutare ale partidului.

„Nu am discutat despre acest lucru. Pentru a lua o decizie sau pentru a vedea modul în care ne poziționăm vizavi de acest subiect trebuie să avem o discuție în forurile statutare. Am spus încă de la preluarea mandatului că atunci când luăm decizii nu trebuie să le ia doar președintele sau un grup restrâns. Fiecare decizie trebuie să ne-o asumăm și dacă este o decizie bună, să avem și noi satisfacția acestei decizii în forul în care am luat această decizie, dacă este o decizie rea, să ne-o asumăm cu toții. (…) Trebuie să avem democrație în partid și să luăm deciziile împreună. Nu am discutat acest subiect și nu vreau să vin cu o părere personală. Vreau să vin cu părerea forumului statutar”, a răspuns Dăncilă.

Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, este favorit pentru șefia Parchetului Național Financiar din Franța, corespondentul DNA, relatează postul de televiziune TV5Monde.

În cazul în care Jean-François Bohnert va fi numit în funcția de șef al Parchetului Național Financiar, Laura Codruța Kovesi va deveni singurul candidat pentru funcția de procuror-șef în cadrul Parchetului European.

Citeşte şi https://dc360.ro/video-a-fi-sa-a-nu-fi-aeroporturi-in-seolul-19-asta-e-intrebarea-trump-de-ziua-americii-mai-tare-ca-viorica-armata-a-ocupat-aeroporturile-la-1775/

Alianța USR-PLUS spune că susținerea Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi, candidată la funcția de procuror-șef european, este esențială, cu atât mai mult cu cât cele mai importante funcții din Uniunea Europeană au fost obținute de vest-europeni, iar estul continentului nu este bine reprezentat.

„La vârful Comisiei, Parlamentului European și Consiliului nu există încă acest echilibru geografic pe care noi l-am cerut și pentru care insistăm. Ținând cont că în acest moment candidatura Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de Procuror șef european este blocată în Consiliu, considerăm că susținerea Parlamentului pentru această candidatură, cu toată forța noului mandat, este esențială”, arată USR-PLUS într-un comunicat.

Alianța anunță că „va pune pe agenda tuturor discuțiilor și negocierilor care urmează această candidatură ca o necesitate atât pentru o reprezentare a României și a Europei de Est la vârful instituțiilor europene cât și ca o datorie de onoare a eurodeputaților noștri”, potrivit comunicatului.

După un summit-maraton al șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană, s-a ajuns la un acord privind funcțiile de top din UE. Astfel, Ursula von der Leyen (Germania) a fost propusă oficial pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, iar Charles Michel (Belgia) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European.

Laura Codruța Kovesi și procurorul Jean-Francois Bohnert sunt candidații rămași în cursă pentru șefia Parchetului European, care urmează să devină funcțional în 2020. Kovesi s-a clasat pe primul loc după interviul în comisia de experți și este sprijinită de Parlamentul European, în timp ce Bohnert este susținut de Consiliu.

După negocierile în care Consiliul European a agreat numele persoanelor care vor prelua conducerea instituțiilor…

Publicată de Alianța 2020 USR PLUS pe Miercuri, 3 iulie 2019

CIteşte şi https://dc360.ro/ccr-se-pronunta-azi-asupra-constitutionalitatii-completurilor-de-5-de-la-iccj-decizia-care-l-ar-putea-salva-pe-liviu-dragnea/

Ca procuror, Laura Codruţa Kovesi a anchetat oameni politici de la vârf, afacerişti puternici şi judecători corupţi. Ea nu va fi stingherită de câteva jocuri politice de la Bruxelles, relatează Politico după un interviu cu Laura Codruţa Kovesi. 

Kovesi, fosta şefă a anticorupţiei din România este una dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru a deveni primul procuror-şef al Uniunii Europene, funcţie care are rolul de a investiga infracţiuni legate de bugetul european cum ar fi frauda, corupţia şi spălarea de bani.

Kovesi se află acum în centrul unei lupte pentru putere între Parlamentul European,care o susţine la şefia nou-creatului Parchet European,  şi Consiliul Uniunii Europene, format din reprezentanţii guvernelor statelor membre, instituţie care îl preferă pe candidatul francez, Jean-Francois Bohnert. În plus, Kovesi a fost sabotată chiar de propriul guvern care a acuzat-o că a dirijat o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva politicienilor.

Negocierile dintre cele două instituţii vor fi reluate odată ce noul Parlament European va intra în funcţie după alegerile din 26 mai. Pentru mai mulţi diplomaţi de la Bruxelles cea mai bună cale de a ieşi din acest impas ar fi ca Uniunea Europeană să se unească în jurul lui Bohnert, în condiţiile în care acesta a primit un sprijin puternic de la unii membri ai Parlamentului European şi nu are problema lipsei de sprijin din partea propriului guvern.

În interviul pentru Politico, însă, Kovesi a spus foarte clar că intenţionează să continue lupta. Întrebată dacă s-a gândit să se retragă din cursă, Kovesi a spus „Sub nicio formă”. „Atâta vreme cât procedura nu este finalizată, încă am o şansă de a obţine această funcţie şi mă lupt pentru această şansă, până în ultima secundă”.

Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie anul trecut. Politicienii din opoziţie şi activiştii anti-corupţie spun că PSD-ul aflat la guvernare a forţat plecarea lui Kovesi pentru că reuşise să obţină un lung şir de condamnări împotriva politicienilor de la vârful politicii româneşti.

Luna trecută, liderul PSD Liviu Dragnea, considerat timp de multă vreme cel mai puternic om din România, a fost condamnat la închisoare pentru 3 ani şi jumătate într-un caz de corupţie de care s-a ocupat chiar Kovesi. Mai înainte, Curtea Supremă a respins acuzaţiile de abuz de putere, luare de mită şi declaraţii mincinoase aduse împotriva lui Kovesi, iar măsurile luate împotriva ei, precum interdicţia de a părăsi ţara au fost declarate ilegale.

România nu este singura ţară care se confruntă cu problema corupţiei endemice, dar investigaţiile lui Kovesi au arătat nivelul la care corupţia ajunsese în una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene. În perioada în care s-a aflat la DNA, agenţia a luat măsuri legale împotriva a cel puţin 1000 de persoane în fiecare an, dintre care 900 au fost condamnate, spune Kovesi. Acest palmares, spune ea, o face un candidat puternic pentru funcţia de procuror-şef european.

„Sub conducerea mea, DNA a devenit un model de bune practici în sud-estul Europei cu privire la corupţia la nivel înalt”, a spus Kovesi.

„Faptul că am investigat atât de multe cazuri înseamnă că ştiu foarte bine care este ipologia infracţiunilor. Odată ce ştii cum se face fapta, ştii şi cum să-i prinzi”, spune Kovesi, care accentuează faptul că experienţa pe care a obţinut-o ar fi importantă şi la nivel european. „Corupţia nu s-a inventat în România, nu este un brand nou” spune Kovesi care a recunoscut şi că a întâmpinat dificultăţi din partea politicului.

„Ce este sigur este că sunt un candidat care nu se bucură de sprijinul statului român, în timp ce colegul meu francez se bucură de sprijinul statului francez. În timpul negocierilor, sprijinuli pe care guvernul României îl oferă sau nu îl oferă poate să conteze”. Pe de altă parte, Kovesi spune că lipsa de sprijin din partea României nu este decisivă.

Kovesi a respins speculaţiile conform cărora ar vrea să intre în politică şi să candideze la preşedinţia ţării, menţionând că nu are nicio intenţie de a părăsi profesia de magistrat. Kovesi spune că are răbdare şi că aşteaptă să vadă rezultatul negocierilor dintre Consiliu şi Parlament.

„Am jucat baschet în trecut şi au fost situaţii în care am câştigat meciuri importante chiar în ultima secundă. Chiar şi când adversarul te conduce, în ultima clipă poţi să înscrii un gol şi să câştigi”.

În cazul în care nu obţine funcţia, Kovesi spune că „întotdeauna există un plan B, întotdeauna am şi alte planuri. Dar acum, planul meu este să rămân şi să mă lupt pentru această candidatură”.

Şansele lui Kovesi ar putea să crească după intrarea în funcţie a noului Parlament European, în condiţiile în care susţinerea politică pentru candidatul francez s-ar reduce dacă Franţa ar ţinti funcţii mai importante în noua configuraţie politică de la Bruxelles. 

Citește și http://dc360.ro/tinerii-psd-istii-s-au-saturat-de-mitraliere-si-codrini-psd-ul-viitorului-nu-poate-fi-condus-de-viorica-dancila-am-tacut-destul-iar-daca-vom-tacea-si-acum-vom-fi-complici-la-distrugerea-celui-mai-m/